BERD pregateste un plan de sprijinire a sistemului financiar din Europa de Est

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), ca bancă principală, Banca Europeană pentru Investiţii (BEI) şi o filială a Fondului Monetar Internaţional (FMI) lucrează la un plan de sprijinire a sistemului financiar din Europa de Est, a declarat miercuri agenţiei APA un oficial BERD.rnrnÎn contextul crizei financiare mondiale care loveşte din plin Europa de Est, BERD, BEI şi International Finance Corporation (IFC) vor da publicităţii în curând o declaraţie pe această temă, în urma unei reuniuni care a avut loc la sfârşitul lunii ianuarie, la Viena, a declarat pentru agenţia APA directorul Departamentului pentru cercetare al BERD, Jeromin Zettelmeyer, transmite AFP.rnrn”Apreciem că situaţia este serioasă, dar controlabilă”, a mai declarat oficialul. “Avem câteva luni pentru a interveni, în unele ţări numai câteva săptămâni”, pentru că “sunt ţări, precum Ucraina, care au ajuns la marginea prăpastiei”, a adăugat Zettelmeyer. Preşedintele BERD, Thomas Mirow, s-a deplasat, de altfel, la Kiev, la începutul săptămânii, pentru a discuta cu autorităţile ucrainene despre un ajutor, care s-ar putea ridica la 500 de milioane de euro.rnrnFMI îşi dăduse unda verde în noiembrie pentru acordarea unui împrumut de 16,4 miliarde de dolari (13 miliarde de euro) pentru Ucraina, a cărui primă tranşă de 4,5 miliarde de dolari a fost deja acordată. Deblocarea celei de-a doua tranşe, care trebuia să intervină la mijlocul lunii februarie, a fost împiedicată de conflictele recurente dintre liderii ucraineni pe tema reformelor structurale cerute de FMI.rnrnPotrivit oficialului BERD, acest plan de susţinere a băncilor est-europene ar putea viza cinci până la zece ţări: Ucraina, România, Ungaria, Croaţia, Serbia, statele baltice şi, de asemenea, “potenţial”, Rusia.rnrnAr fi vorba mai întâi de o recapitalizare a societăţilor-mamă ale băncilor est-europene aflate în dificultate, în special instituţiile bancare austriece, germane, franceze, italiene şi belgiene, în a căror sarcină intră susţinerea filialelor din Europa de Est, sub controlul băncilor centrale ale ţărilor respective. La rândul lor, statele est-europene trebuie să-şi aducă şi ele contribuţia, dacă au mijloace să o facă, a precizat Jeromin Zettelmeyer. Iar băncile locale independente ar putea, via bănca centrală a ţării lor, să facă apel la instituţiile financiare internaţionale.rnrnResponsabilul BERD a salutat eforturile Austriei în vederea unei coordonări a ajutorului acordat acestei regiuni şi crede că suma de 150 de miliarde de euro citată de presa austriacă este “un ordin de mărime aproape corect”.rnrnMiercuri, şeful guvernului de la Budapesta, Ferenc Gyurcsany, s-a pronunţat public în favoarea unui fond european de sprijinire a băncilor din Europa de Est, avansând suma de “100 de miliarde de euro”.rnrnPână în prezent, Comisia Europeană şi mai multe ţări membre UE, inclusiv Republica Cehă, care asigură preşedinţia semestrială a UE, au afişat o atitudine rezervată, chiar reticentă, în privinţa iniţiativei Vienei.rnrnPresa austriacă de miercuri a scris cu îngrijorare că preşedinţia cehă a UE respinge planul de sprijinire pentru băncile de Europa de Est, în valoare de 150 miliarde de euro. Vicepremierul ceh Alexandr Vondra a declarat că nu vede “niciun motiv” pentru luarea unor măsuri suplimentare, în afara celor hotărâte deja de UE pentru combaterea crizei financiare şi economice, au relatat publicaţiile austriece Die Presse şi Kurier. Vicepremierul ceh a declarat că există deja un plan de ajutare al UE, în valoare de 200 de miliarde de euro, ceea ce echivalează cu 1,5 procente din produsul naţional brut al statelor UE. rnrnPlanul austriac pentru sprijinirea băncilor din Europa Centrală şi de Est s-ar ridica la o valoare de 150 de miliarde de euro, dintre care, potrivit Die Presse, 100 de miliarde ar fi destinate Bulgariei, României şi Ungariei, iar restul de 50 de miliarde Ucrainei, Croaţiei şi Serbiei. Nicio sumă nu a fost confirmată oficial, scrie Die Presse, iar “Comisia Europeană s-a arătat până acum sceptică în legătură cu planul Austriei, înclinând chiar să respingă pachetul”. rnrnVicepremierul ceh a declarat că există deja un plan de ajutorare al UE, în valoare de 200 de miliarde de euro, ceea ce echivalează cu 1,5 procente din produsul naţional brut al statelor UE. rnrnPlanul austriac pentru sprijinirea băncilor din Europa Centrală şi de Est s-ar ridica la o valoare de 150 de miliarde de euro, dintre care, potrivit Die Presse, 100 de miliarde ar fi destinate Bulgariei, României şi Ungariei, iar restul de 50 de miliarde Ucrainei, Croaţiei şi Serbiei. Nicio sumă nu a fost confirmată oficial, scrie Die Presse, iar “Comisia Europeană s-a arătat până acum sceptică în legătură cu planul Austriei, înclinând chiar să respingă pachetul”. rnrnComisarul pentru Economie, Joaquin Almunia, a declarat miercuri, la Bruxelles, că “oficial, nu există o iniţiativă austriacă” pentru băncile din Europa de Est, mai scrie Die Presse. “Desigur, Comisia îşi face griji în legătură cu riscurile care există în ţări precum Ucraina, Serbia, Croaţia sau România”, mai ales “în ceea ce priveşte băncile private”, a adăugat însă Almunia. rnrn”Nu putem să oferim tuturor ţărilor acelaşi sprijin. Trebuie să diferenţiem ţările în funcţie de poziţia fiecărui stat membru prin anumite instrumente specifice. Dar, din punct de vedere politic, ne preocupă această problemă şi suntem pregătiţi să discutăm cu toate aceste ţări, nu numai cu Austria, ci şi cu autorităţile din ţările care sunt gazdă pentru aceste bănci, pentru a ajuta şi a coordona susţinerea necesară pentru evitarea adâncirii crizei”, a mai spus comisarul european. rnrnMinistrul austriac de finanţe, Josef Pröll, a efectuat săptămâna trecută un turneu prin România, Croaţia, Bulgaria şi Ucraina, pentru a promova un plan pentru ajutorarea băncilor austrice (Bank Austria, Raiffeisen Bank şi Erste Bank), dar ideile de la Viena au fost întâmpinate cu suspiciune şi dezinteres, scria presa austriacă. rnrnMai mult, publicaţia Profil se întreaba retoric dacă “Este Austria ameninţată de faliment?” şi arăta că statele din Europa de Est, printre care şi România, trag ţara în jos, întrucât băncile austriece nu pot susţine singure pierderile filialelor de acolo. rn