Hackerii se lauda ca pot clona si cardurile cu cip

Mai mulți „skimmeri” craioveni au încercat testul suprem pentru orice interlop care se respectă: au încercat să spargă cipul electronic de pe cardul bancar. Au angajat un inginer și au investit zeci de mii de euro în tehnologia taiwaneză, scrie Evenimentul Zilei.rnrnMai mult, în discuțiile interceptate de procurorii DIICOT, doi „skimmeri” se lăudau chiar că ar fi reușit să să copieze toate datele de identificare stocate în cip-ul cardurilor bancare, inclusiv codul PIN. Gruparea se ocupa cu plasarea de “maimuțe” pe bancomate, copierea datelor, clonarea cardurilor și retragerea frauduloasă a banilor. Șefii tinerilor au decis să treacă la nivelul următor: au cumpărat echipamente de ultimă generație din Taiwan și au angajat un inginer electronist care să spargă cipul de pe cardul bancar.rnrnRețeaua de crimă organizatărnrnNucleul grupării era format din Iancu Florea zis „Bătrânu”, Cristian Baicu, zis „Piedone”, Viorel Cotoc, zis “Şchiopu”, Camen Vică Stelian, zis “Ioane”, Marinel Marinel, zis “Şpirache”, Adrian Popescu, zis „Schilaci”, Radu Gherganu, Sorin Teodor, zis “Periuţă”, Aurel Jianu, zis “Relu”, Cristian Anghel, zis “Raţă”, Edouard Gabriel Gora. Acuzațiile pentru care au fost cercetați: constituire de grup de crimă organizată, sărşirea de infracţiuni prin intermediul sistemelor şi reţelelor informatice sau de comunicaţii şi spălarea banilor.rnrnInginerul testa noua tehnologie în ItaliarnrnPotrivit rechizitoriului DIICOT, inginerul Edouard Gabriel Gora, era cunoscut doar de șefii grupării, avea ca misiune „obținerea unei tehnologii care să le permită să citească cip-urile cardurilor bancare, să citească şi să copieze informaţia criptată stocată pe cip, datele de identificare a cardului bancar, inclusiv codul PIN”. Pentru fabricarea echipamentelor şi teste au fost achiziţionate mai multe componente electronice fie din Taiwan de la o societate din Taipei, fie din România, de la un distribuitor intern al produselor Farnell. Au fost produse mai multe echipamente, testate (adică folosite) în Italia. Un astfel de echipament a fost testat continuu în perioada 22-23.08.2011 de unul dintre acuzați, Cătălin Graur, zis “Vanila” pe ruta Ungaria-Austria-Italia.rnrnBanii furați erau investiți în noile echipamenternrnÎn paralel, întrucât aveau nevoie de fonduri, pentru producerea noii tehnologii dar şi pentru întreţinerea proprie, gruparea a folosit şi echipamente clasice de skimming (denumite după caz globuri, pisicuţe, centrale, maşinute) instalate la terminale POS din Italia de alți tineri: Adrian Popescu, Marinel Muchie, Aurel Janu şi Radu Gherganu sau au cumpărat conturi de card (denumite după caz bin-uri sau dump) de pe internet, operaţiuni efectuate de Laurențiu Tironl şi Eugen Cojocaru.rnrnRetrageri frauduloase peste OceanrnrnDupă scrierea cardurilor blank – operaţiune efectuată în ţară dar mai ales în ţările în care au fost efectiv folosite – instrumentele de plată falsificată au fost puse în circulaţie, au fost folosite pentru retrageri de numerar în S.U.A. –Aurel Jianu şi Adrian Popescu, Victor Ticuş şi Vasile Stîrlea-, Mexic – Aurel Jianu, Ionuț Cujbă-, Republica Dominicană –Aurel Jianu, Costin Ursu- şi, mai ales, Columbia –Sorin Teodor, Mihai Strelciuc, Mihai Nistor, Victor Căpăţână.rnrnDiscuția de pe ymessenger: “Citesc info de pe CIP”rnrnUn membru al grupării din Craiova se lăuda, într-o discuție pe yahoo messenger, că făcea parte dintr-o echipă de “trăgători” care ar fi reușit să copieze toate datele de identificare stocate în cip-ul cardurilor bancare, inclusiv codul PIN. Eugen Cojocaru, zis “Cojo”, ia explicat lui “john” despre echipamentele de skimming și programele de conversie a fișierelor audio, care înregistrau sunetul generat de tastarea codului PIN.rnrnCojo: Mai lucrezi ceva man ??rnJohn: Nu prearnCojo: Eu nu am mai lucrat de 2-3 luni. A1 mai are ceva? Vvreau și eu să iau ceva să iau niște lucruri.rnJohn: vorbește cu scotish.rnCojo: Ăla are. Chiar nu ma mai interesează astea acuma. Ți-am zis că mergse cip.rnJohn: Eu zic că nu. Esti primul care a spart cipul. Dacă zici că poți să le citești.rnCojo: Nu eu. Dar potrnJohn: Păi e bine atunci. Dacă s-ar face asta s-ar face în toată lumea. S-ar face milioane într-o lună.rnCojo: oricum nu ne cunoaștem bine ca să am încredere să iți arăt. CITESC INFO DE PE CIP.rnJohn: Păi e simplu.rnCojo: Și dau la scos cu tot cu PIN.rnJohn: De citit sunt cititoare la 25$. Scos tot după bandă. Poți citi datele CIP și scos pe bandă. Asta e altceva, dar sa faci CIP să îl încarci nu există încă.rnCojo: De moment așa merge.rnJohn: Asta ce zici tu, da’ e u;or dar să spargi cipul, să încarci idem nu există. Teoretic este gata și încărcatul mai durează 2-3 săptămâni fabricația. Dar să spargi cipul, sa încarci idem nu există.rnCojo: Teoretic este gata și încărcatul mai dureaza 2-3 săptămâni. Fabricația…în o lună o sa îi dăm drumul și la încărcat și se schimbă și smekeria. Acuma se citește numai partea de sus. Dar se skimbă totul în p lună, o să se citească tot. Și o să se și încarce.rn