Datoria publică, 54,6% din PIB la finele lui 2024

Datoria publică a României a ajuns la 54,6% din PIB la finele anului 2024, potrivit datelor definitive publicate de Ministerul Finanțelor și INS. Suma calculată conform metodologiei europene a fost de circa 964 miliarde lei, cu peste 27 miliarde lei mai mult față de luna precedentă. 

Nivelul de 54,6% a rezultat prin împărțirea sumelor acumulate ca obligație de plată la PIB-ul cumulat pentru ultimele patru trimestre, anunțat conform celor mai recente date disponibile (comunicatul INS din 7 martie 2025), respectiv 1.766,1 miliarde lei. Adică s-a raportat datoria la finalul lunii decembrie 2024 la rezultatul economic pe anul trecut. 

Ceea ce explică de ce s-a așteptat apariția acestuia, deoarece pe date operative (cu referința la intervalul T4 2023 – T3 2024), nivelul datoriei ar fi urcat la 55,9% (desigur, ulterior s-ar fi făcut rectificarea la 54,6%). Reamintim că nivelul de 55% este referința pentru înghețarea indexării pensiilor.

Avansul semnificativ față de valoarea comunicată anului trecut (48,9%) a fost determinat de creșterea mai importantă a datoriei în termeni nominali (180 miliarde lei) față de modificarea PIB luat ca referință la numitor, cu aproximativ 160 miliarde lei mai mare față de nivelul anterior de raportare (circa 1.605 miliarde lei). 

Creșterea datoriei publice pe parcursul anului trecut s-a făcut cu o medie situată imediat sub cota de 15 miliarde lei lunar. După un spor de aproape 153 miliarde lei în decursul primelor unsprezece luni ale anului electoral 2024, avansul mediu a arătat o îndatorare suplimentară pe decembrie în creștere cu circa 80% față de media lunară anterioară. 

Datoria acumulată continuă să reprezinte o problemă majoră. Reamintim că nivelul critic de 50%, ce ar fi trebuit păstrat până la finele anului trecut dacă s-ar fi reușit creșterea economică de 3,4% și s-ar fi limitat cheltuielile, a fost depășit considerabil,în condițiile recalculării mai mult decât discutabile a pensiilor, care au fost majorate cu 40% în termeni nominali.

Așadar, în loc să fie puse în acord creșterea veniturilor cu avansul economic, tot mai anemic de la un an la altul (+0,9%, valoare provizorie anunțată de INS pentru 2024), s-au antamat obligații nesustenabile prin încasările de la bugetul public, pe fondul unor dobânzi pe termen lung foarte ridicate. Acestea au depășit pragul de 7% ca medie pentru luna ianuarie 2025, potrivit datelor Băncii Centrale Europene.

Or, deși deficitul public era programat inițial să ajungă la -5% din PIB, execuția bugetară pe 2024 a consemnat rezultatul de -8,65% din PIB, față de -6,94% la ultima rectificare, iar minusul din veniturile publice a trebuit suplinit prin împrumuturi consistente. 

Indexarea până la 4.050 lei a salariului minim (încă +9,4%, după +12,1%, de la 3.300 lei la 3.700 lei la 1 iulie 2024, adică +22,6% ianuarie 2025/ianuarie 2024) afectează competitivitatea și nu ajută la echilibrarea macroeconomică. Nici ajutoarele one-off  pentru pensionarii cu venituri mai mici nu sunt de natură să tempereze ritmul de îndatorare.

Ritm care va trimite pe termen mediu obligațiile de plată DOAR PENTRU DATORIA EXTERNĂ peste cota de 3% din PIB permisă de criteriile Maastricht și va reclama în deceniul următor să avem excedent primar. Adică să cheltuim mai puțin decât vom strânge la buget, pentru a plăti pe termen foarte lung dobânzi ridicate la creditele luate pentru consumul excesiv din prezent.