BNR explica de ce a mentinut dobanda la 6,5%

Minuta ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României din 14 februarie 2025

Data publicării: 26.02.2025

Membri ai Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, președinte al Consiliului de administrație și guvernator al Băncii Naționale a României; Leonardo Badea, vicepreședinte al Consiliului de administrație și prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României; Florin Georgescu, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Cosmin Marinescu, membru al Consiliului de administrație și viceguvernator al Băncii Naționale a României; Aura-Gabriela Socol, membru al Consiliului de administrație; Roberta-Alma Anastase, membru al Consiliului de administrație; Csaba Bálint, membru al Consiliului de administrație; Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație.

În cadrul ședinței, Consiliul de administrație a discutat și adoptat deciziile de politică monetară, pe baza datelor și analizelor privind caracteristicile recente și perspectiva evoluțiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de direcțiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.

În discuțiile privind evoluția inflației, membrii Consiliului au arătat că rata anuală a inflației a urcat în octombrie-decembrie 2024 până la 5,14 la sută, astfel încât pe ansamblul anului trecut ea s-a redus cu 1,47 puncte procentuale, după un declin de 9,76 puncte procentuale consemnat în 2023. S-a observat că rata anuală a inflației CORE2 ajustat a scăzut relativ mai pronunțat în anul 2024 – cu 2,8 puncte procentuale, față de 6,3 puncte procentuale în 2023 –, aceasta coborând în decembrie la 5,6 la sută, în principal pe seama subcomponentei mărfuri nealimentare, a cărei dinamică anuală a rămas însă ridicată, la fel ca și cea a subcomponentei servicii.

În acest context, a fost reiterată creșterea peste așteptări consemnată de rata anuală a inflației în trimestrul IV 2024, care s-a mărit de la 4,62 la sută din septembrie, în principal ca efect al scumpirii combustibililor, dar și ca urmare a noilor majorări înregistrate de prețurile alimentelor, pe fondul secetei severe din vara anului trecut și al măririi cotațiilor unor mărfuri. A fost, de asemenea, evidențiată evoluția liniară a ratei anuale a inflației CORE2 ajustat din trimestrul IV 2024, care și-a întrerupt trendul descendent, menținându-se până la finele anului la nivelul din luna septembrie, în condițiile în care accelerarea pe mai departe a creșterii prețurilor alimentelor procesate a fost însoțită în acest interval de încetinirea considerabilă a ritmului dezinflației pe segmentul mărfurilor nealimentare și de menținerea constantă a acestuia în cazul serviciilor.

Comportamentul inflației de bază din ultimul trimestru din 2024 a fost atribuit influențelor contrare relativ egale venite în acest interval, pe de o parte, din efectele de bază de la nivelul subcomponentelor non-alimentare și din scăderea dinamicii prețurilor importurilor și, pe de altă parte, din majorarea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare și din costurile salariale crescute, transferate, cel puțin parțial, asupra unor prețuri de consum, inclusiv pe fondul așteptărilor inflaționiste pe termen scurt încă înalte și al cererii solide de bunuri.

În evaluarea făcută, membrii Consiliului au reliefat creșterea înregistrată în trimestrul IV 2024 de dinamica prețurilor de producție din industrie pentru bunurile de consum, după șapte trimestre de scădere neîntreruptă, dar mai cu seamă cotele ridicate și în ascensiune ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt ale firmelor și consumatorilor din același interval, precum și creșterea pronunțată a acestora din debutul anului curent. În același timp, s-a sesizat că anticipațiile inflaționiste pe termen mai lung ale analiștilor bancari s-au menținut constante și în luna ianuarie 2025, marginal sub limita de sus a intervalului de variație al țintei, unde au coborât la jumătatea anului trecut, iar venitul disponibil real al populației a continuat să-și accelereze creșterea în octombrie-noiembrie 2024, până la un nivel de două cifre, pe fondul majorării transferurilor sociale și în corelație cu dinamica înaltă, doar în ușoară scădere, a salariului net real.

Totodată, membrii Consiliului au evocat datele foarte recente privind evoluția indicelui prețurilor de consum, potrivit cărora rata anuală a inflației a scăzut în luna ianuarie 2025 la 4,95 la sută, prioritar sub impactul unor efecte de bază consistente manifestate la nivelul inflației CORE2 ajustat, a cărei rată anuală s-a redus la 5,1 la sută.

În ceea ce privește poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au evidențiat evoluția stagnantă a activității economice din trimestrul III 2024, ce implică, în contextul dat, o restrângere a excedentului de cerere agregată relativ în linie cu previziunile.

Creșterea în termeni anuali a consumului gospodăriilor populației a rămas însă alertă în trimestrul III 2024, deși a încetinit întrucâtva față de intervalul precedent, au subliniat în mai multe rânduri membrii Consiliului. În același timp, s-a arătat că exportul și-a redus considerabil impactul contracționist, astfel încât avansul în termeni anuali al PIB s-a mărit la 1,2 la sută în trimestrul III, de la 0,9 la sută în trimestrul II, chiar și în condițiile prelungirii descreșterii abrupte a dinamicii anuale a formării brute de capital fix, până la un minim al ultimelor 9 trimestre.

S-a observat, totodată, că datele preliminare indică o creștere mai solidă a economiei în termeni trimestriali în trimestrul IV 2024 decât cea previzionată în noiembrie 2024, și în accelerare pronunțată – la 0,8 la sută, de la nivelul de 0,1 la sută, revizuit marginal pentru trimestrul precedent -, dar și scăderea dinamicii anuale a PIB în acest interval la 0,7 la sută.

Indicatorii cu frecvență ridicată disponibili sugerează totuși o creștere robustă a consumului privat în ultimul trimestru al anului trecut, în contextul dinamicii ridicate a veniturilor populației, au remarcat membrii Consiliului. Din partea formării brute de capital fix este însă posibil un aport negativ la dinamica anuală a PIB, în principal pe seama activității din construcții, în timp ce evoluția exportului net a continuat probabil să își diminueze impactul contracționist, în condițiile în care variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii și-a redus și în trimestrul IV 2024 decalajul nefavorabil față de cea a importurilor, care a scăzut relativ mai pronunțat. Drept urmare, deficitul comercial a continuat să-și tempereze creșterea în termeni anuali în acest interval, însă deficitul de cont curent și-a accelerat-o considerabil, dată fiind deteriorarea accentuată a balanțelor veniturilor, au semnalat membrii Consiliului.

Referitor la piața muncii, membrii Consiliului au convenit că noile date și sondaje de specialitate consolidează evaluările precedente privind stoparea în trimestrul IV 2024, probabil temporară, a tendinței de detensionare a pieței, în consonanță cu relativa intensificare a activității economice.  Relevante au fost considerate accelerarea creșterii efectivului salariaților din economie în intervalul octombrie-noiembrie, precum și reducerea ratei șomajului BIM în ultimele trei luni ale anului trecut până la 5,2 la sută în decembrie, după ascensiunea acestuia la o valoare medie de 5,6 la sută în trimestrul III. Totodată, intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp și-au încetinit declinul în trimestrul IV 2024 și au cunoscut o redresare semnificativă în ianuarie 2025, iar deficitul de forță de muncă raportat de companii s-a mărit în debutul acestui an, corectându-și aproape integral descreșterea pronunțată din ultimul trimestru al anului trecut.

Dinamica anuală a salariului brut nominal și mai cu seamă cea a costului unitar cu forța de muncă din industrie s-au redus în trimestrul IV 2024, însă după ce au urcat la 16,7 la sută, respectiv la 18,6 la sută în trimestrul precedent, rămânând astfel ridicate și preocupante din perspectiva inflației, dar și a competitivității externe, au conchis membrii Consiliului, evocând și noua majorare a salariului minim brut pe economie efectuată în luna ianuarie 2025.

Totodată, s-a apreciat că recenta creștere a cererii de forță de muncă și eliminarea unor facilități fiscale în debutul anului curent ar putea alimenta presiunile asupra salariilor și costurilor cu forța de muncă din mediul privat, cel puțin în perspectivă apropiată, inclusiv în contextul deficiențelor structurale ale pieței muncii, precum și pe fondul evoluției recente și anticipate a inflației și a consumului populației. În sens opus sunt însă de așteptat să acționeze măsurile în sfera politicii salariale și a angajării din sectorul public implementate în acest an în scopul consolidării bugetare, dar și situația cererii externe și incertitudinile asociate perspectivei acesteia în actualul context economic și comercial global, alături de recursul în creștere la muncitori extracomunitari, dar și la tehnologizare, au susținut mai mulți membri ai Consiliului.

În discuțiile privind condițiile financiare, membrii Consiliului au evidențiat micile creșteri înregistrate de principalele cotații ale pieței monetare interbancare în a doua decadă a lunii ianuarie 2025 și stabilizarea ulterioară a acestora la noile niveluri. În același timp, a fost remarcată fluctuația amplă a randamentelor titlurilor de stat pe termen lung, care și-au prelungit ascensiunea abruptă în prima parte a lui ianuarie, pentru ca spre finele lunii să consemneze o corecție descendentă accentuată, pe fondul ameliorării apetitului global pentru risc, dar și în condițiile atenuării îngrijorărilor investitorilor financiari legate de perspectiva consolidării bugetare ulterior anunțării de către autorități a coordonatelor proiectului de buget pentru anul curent. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro a tins să se mențină în prima lună a anului pe palierul mai înalt pe care a revenit la mijlocul  trimestrului III 2024, iar în raport cu dolarul SUA, leul a continuat să slăbească relativ alert până la mijlocul lui ianuarie, însă a recuperat apoi deprecierea astfel acumulată, ca urmare a evoluției ratei de schimb a monedei americane pe piețele financiare internaționale.

Riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului rămân ridicate, au susținut în mai multe intervenții membrii Consiliului, evocând deficitele gemene mari,  precum și situația politică internă, de natură să provoace îngrijorări legate de consolidarea fiscală în perspectivă apropiată. Totodată, s-au făcut referiri la tensiunile geopolitice și la măsurile de politică comercială ale administrației SUA, cu potențiale implicații asupra deciziilor de politică monetară ale Fed/băncilor centrale majore și asupra volatilității de pe piața financiară internațională.

În același timp, s-a observat că dinamica anuală a creditului acordat populației a continuat să se mărească relativ alert în luna decembrie 2024, în principal ca efect al accelerării pe mai departe a creșterii creditului în lei pentru consum, dar și cu un nou aport însemnat din partea creditului în lei pentru locuințe, al cărui flux lunar a atins un nou maxim istoric. Ritmul împrumuturilor societăților nefinanciare a stagnat însă, astfel încât dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a mărit doar marginal în ultima lună a anului trecut, la 8,9 la sută. Totodată, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat și-a întrerupt trendul ascendent, reducându-se la 70,1 la sută în decembrie 2024, de la 70,2 la sută în noiembrie.

În ceea ce privește evoluțiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că noile evaluări relevă o nouă înrăutățire a perspectivei inflației pe termen scurt în raport cu previziunile precedente, în condițiile în care rata anuală a inflației este așteptată să cunoască o fluctuație pronunțată în semestrul I 2025, iar în semestrul II să descrească pe o traiectorie mai ridicată decât cea din proiecția anterioară, menținându-se deasupra intervalului țintei până la finele anului curent. Totodată, după ce va coborî în primele luni din 2026 ușor sub limita de sus a intervalului țintei, în principal pe fondul unor efecte de bază, rata anuală a inflației își va stopa probabil scăderea, rămânând practic constantă până la capătul orizontului de prognoză, pe un palier doar marginal inferior celui previzionat anterior. Astfel, aceasta ar urma să se reducă la 3,8 la sută în ultima lună a anului curent și la 3,1 la sută în decembrie 2026, finele orizontului prognozei, comparativ cu valorile de 3,5 la sută și respectiv 3,3 la sută indicate de proiecția precedentă pentru aceleași momente de referință, au punctat membrii Consiliului.

S-a convenit că trendul general descrescător al ratei anuale a inflației din următoarele cinci trimestre, dar și întreruperea ulterioară a acestuia sunt atribuibile în bună măsură factorilor pe partea ofertei, a căror acțiune va rămâne dezinflaționistă pe termen scurt, în principal sub impactul efectelor de bază manifestate la nivelul subcomponentelor non-alimentare ale inflației de bază, dar și pe segmentele produse din tutun, combustibili și LFO. Acțiunea dezinflaționistă de ansamblu a factorilor pe partea ofertei va fi însă mai modestă decât s-a previzionat anterior și se va epuiza temporar în trimestrul II 2025 ca urmare a influențelor contrare venite pe orizontul scurt de timp din efecte de bază nefavorabile – asociate inclusiv modificărilor legislative în domeniul energiei aplicate în luna aprilie 2024 –, precum și din efecte persistente exercitate asupra dinamicii prețurilor alimentelor și energiei de seceta severă din 2024, de majorarea cotațiilor unor mărfuri și de creșterea consumului de energie în lunile de iarnă, au semnalat membrii Consiliului.

În același timp, balanța riscurilor induse de factori pe partea ofertei rămâne înclinată în sens ascendent, au apreciat membrii Consiliului, evidențiind incertitudinile asociate previziunilor privind prețurile alimentelor și energiei în contextul legislației în domeniu și al mișcării cotațiilor pe piețele en-gros, precum și cele privind traiectoria viitoare a cotației țițeiului. De asemenea, riscuri notabile decurg din tendința de extindere a protecționismului comercial, cu potențial impact asupra cotațiilor altor materii prime, precum și asupra prețurilor unor bunuri intermediare și finale, au susținut în mai multe rânduri membrii Consiliului.

În ceea ce privește presiunile factorilor fundamentali, s-a concluzionat că acestea vor face o tranziție treptată dinspre actualul caracter modest inflaționist spre unul ușor dezinflaționist, în condițiile manifestării cu un decalaj de timp a efectelor dezinflaționiste ale deficitului de cerere agregată anticipat să se deschidă și să crească moderat în anul curent, precum și în contextul dinamizării puternice a consumului gospodăriilor populației în 2024 și al creșterii costurilor salariale din sectorul privat într-un ritm de două cifre, probabil inclusiv în perspectivă apropiată.

Componenta de bază a inflației va continua însă să recepteze pe termen scurt influențele efectelor de bază dezinflaționiste de pe segmentele mărfuri nealimentare și servicii, care le vor devansa pe cele de sens opus anticipate să decurgă din evoluția dinamicii prețurilor alimentelor procesate, sub impactul unor efecte statistice nefavorabile și al creșterii cotațiilor unor materii prime agroalimentare, au remarcat membrii Consiliului.

S-a observat, totodată, că efecte dezinflaționiste consistente și în intensificare pe întregul orizont de prognoză sunt de așteptat din ajustarea descendentă a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt – într-un ritm ușor încetinit totuși în raport cu proiecția precedentă și de la un nivel ceva mai ridicat decât s-a anticipat anterior –, cărora li se vor alătura influențe similare ca sens, dar mult mai modeste, venite din decelerarea creșterii prețurilor importurilor.

În aceste condiții, rata anuală a inflației CORE2 ajustat se va reduce probabil continuu pe orizontul proiecției, însă relativ lent și pe o traiectorie mai ridicată pe termen scurt decât cea din previziunile precedente, coborând la 3,7 la sută la finele anului curent și la 2,9 la sută în decembrie 2026, capătul orizontului proiecției, comparativ cu valorile de 3,5 la sută și respectiv 3,2 la sută indicate de prognoza anterioară pentru aceleași momente de referință.

Referitor la viitorul poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor date și evaluări, creșterea economică a încetinit peste așteptări în 2024, iar în intervalul 2025-2026 se va redresa probabil mai puțin decât s-a anticipat anterior, dar în condițiile unei accelerări graduale, pe fondul temperării inflației, al revigorării cererii externe și al utilizării mai intense a fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU. Evoluția face probabilă inversarea poziției ciclice a economiei în semestrul I și creșterea moderată a deficitului de cerere agregată până la finele anului curent, dar și restrângerea graduală a acestuia pe parcursul anului 2026, au remarcat membrii Consiliului.

S-a observat că principalul determinant al avansului PIB va rămâne pe orizontul prognozei consumul privat, dar cu o contribuție mult diminuată față de 2024, mai cu seamă în anul curent,  în contextul pachetului de măsuri fiscal-bugetare implementate recent în scopul consolidării bugetare, de natură să afecteze mai pronunțat dinamica veniturilor populației, după creșterea amplă consemnată de aceasta în perioada precedentă.

În schimb, formarea brută de capital fix își va accelera creșterea, care a frânat puternic în 2024, astfel încât aportul componentei la avansul PIB se va mări progresiv pe orizontul prognozei, în condițiile atragerii și utilizării unui volum însemnat de fonduri europene, de natură să susțină investiții publice cu efecte de antrenare în sectorul privat, însă în contextul incertitudinilor asociate programului de ajustare fiscală, precum și evoluțiilor economice din Europa, inclusiv pe fondul tensiunilor geopolitice și al extinderii măsurilor protecționiste pe plan global, au convenit membrii Consiliului.

Totodată, s-a sesizat că impactul contracționist al exportului net se va reduce considerabil în anul curent, în corelație cu restrângerea pronunțată a decalajului dintre dinamica anticipată a absorbției interne și cea a cererii externe. Pe acest fond, după ce a crescut semnificativ ca pondere în PIB în 2024, deficitul de cont curent va cunoaște probabil o corecție evidentă în 2025-2026, contrar previziunilor precedente, dar se va menține semnificativ deasupra standardelor europene pe orizontul proiecției, constituind pe mai departe o vulnerabilitate majoră, prin riscurile induse la adresa inflației, primei de risc suveran și, în final, a sustenabilității creșterii economice, au subliniat membrii Consiliului.

Incertitudini și riscuri continuă să decurgă din conduita viitoare a politicii fiscale au arătat   membrii Consiliului, făcând referiri la măsurile fiscal-bugetare corective adoptate până acum și la programul bugetar aprobat pentru 2025 – decisive pentru reînscrierea deficitului bugetar pe o traiectorie descendentă -, dar și la cerința consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE, precum și cu procedura de deficit excesiv.

În același timp, au fost evidențiate incertitudinile și riscurile crescute induse la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, de războiul din Ucraina și de situația din Orientul Mijlociu, dar mai cu seamă de mersul economiei globale/zonei euro și al comerțului internațional, în contextul tensiunilor geopolitice și al măsurilor de politică comercială ale administrației americane.

Având în vedere întreaga conjunctură, membrii Consiliului au insistat asupra importanței atragerii și utilizării eficiente a fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esențiale pentru realizarea reformelor structurale necesare și a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului contracționist al conflictelor geopolitice și al consolidării bugetare, precum și pentru sporirea potențialului de creștere și întărirea rezilienței economiei românești.

Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menținerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea asigurării și menținerii stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. 

S-a reiterat, totodată, importanța continuării monitorizării atente a evoluțiilor mediului intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.

În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută; totodată, a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută și a ratei dobânzii aferente facilității de depozit la 5,50 la sută. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.