Inflația anuală a scăzut în ianuarie 2025 la 4,95%, marginal sub pragul de 5% traversat la finalul anului trecut, potrivit datelor publicate de INS. Deși prețurile au avansat per total cu 0,92%, cea mai mare valoare din ultimele 21 de luni, efectul de bază a fost favorabil (1,10% în ianuarie 2024). Influențele principale au venit de la creșterea accizelor la combustibili și de la majorarea tarifelor la utilități.
Inflaţia MEDIE anuală a coborât la 5,4%, de la 5,6% anterior, deși creșterea prețurilor a depășit atât prognoza pentru finalul anului trecut cât și așteptările pentru ianuarie. De reținut, valoarea de referință pentru politica monetară, indicatorul CORE 2 ajustat, a crescut înapoi la +0,40%, adică aceeași valoare din noiembrie 2024, după ce atinsese un minim la finalul anului trecut (+0,28%).
Prețurile produselor alimentare au crescut într-un ritm ceva mai redus (+0,80%) față de cel general. Creșterea sezonieră semnificativă de la legume și conserve de legume (+2,58%, cu +2,30% la cartofi și +3,22% la alte legume și conserve de legume) a fost însoțită de valori semnificative la produse de bază precum ulei comestibil (+0,89%), fructe (+0,84%), lapte și produse lactate (+0,76% per total și +1,07% la lapte de vacă), zahăr (+0,71%) și pâine (+0,64%).
Cea mai mare contribuție la creșterea inflației au adus-o mărfurile nealimentare, cu o creștere peste media generală (+0,95%). Creșterea accizelor a majorat prețurile cu 2,30% la combustibili și cu 5,88% la tutun și țigări, acestea contribuind cu mai mult de un sfert la inflația generală. S-a adăugat scumpirea gazelor cu 2,49%, a energiei termice cu +2,76% și a energiei electrice cu 0,55%.
Mișcări semnificative au mai fost la medicamente (+1,48%), mobilă (+0,84%), autoturisme și piese de schimb (+0,73%) și mașini de aragaz (+0,70%). Oarecum surprinzător, s-au consemnat ieftiniri marginale la confecții (-0,13%) și la încălțăminte din piele (-0,10%), dar acestea țin de soldările sezoniere.
Pe segmentul de servicii, indicele s-a situat peste media generală (+1,02%), cu cea mai importantă creștere la apă, canal și salubritate (+5,54% și +12,41% față de aceeași lună a anului anterior). Îngrijirea medicală (+0,76%) și igiena și cosmetica (+0,70%) și-au continuat avansul sistematic, în timp ce serviciile de telefonie s-au ieftinit cu 1,58% și au venit cu cea mai mare contribuție la temperarea indicelui prețurilor (-0,04 puncte procentuale).
Evoluție moderată, cu mult mai bună decât se vede per total, indicatorul CORE 2 ajustat (important pentru politica monetară) a crescut la +0,40%, adică mai puțin de jumătate din IPC lunar per total. Astfel, nivelul inflației, în contextul incertitudinilor privind politica fiscal-bugetară, confirmă păstrarea prudentă a dobânzii de politică monetară.
Situația rămâne problematică, după ce pensiile au fost majorate în 2024 cu circa 40% în termeni nominali (+33% ca putere de cumpărare) iar majorările salariale în termeni reali s-au apropiat de +9%, deși productivitatea muncii în industrie a fost în scădere. Cererea inflamată nu și-a găsit o contrapartidă în rezultatul economic anemic (+0,9% potrivit primelor estimări oficiale).
În contextul acestor evoluții, BNR a repoziționat în sus traiectoria inflației așteptate pe termen scurt până la 3,8% în loc de 3,5% în estimarea oficială anterioară și a indicat posibilitatea de a reveni la peste 5% la mijlocul anului după o evoluție în scădere pe primul trimestru. Ceea ce arată că reintrarea în ținta de 2,5% plus/minus 1% NU se va produce în acest an.
Situația indică o coborâre a inflației spre 3,1% de-abia la finalul anului viitor, însă pe o traiectorie în 2026 ușor sub cea avută în vedere anterior. Desigur, ar fi nevoie de politici publice corelate mult mai bine cu politica monetară, prin măsuri fiscal-bugetare care să reducă deficitul public, fără a împinge economia în recesiune. Tarifarea curentului electric, cu pondere relativ ridicată în coșul de consum (3,95%), unde scumpirea ar putea fi considerabilă, rămâne critică .
Inflația anuală a scăzut în ianuarie 2025 la 4,95%, marginal sub pragul de 5% traversat la finalul anului trecut, potrivit datelor publicate de INS. Deși prețurile au avansat per total... detalii
România s-a situat pe poziția 16 din 27 de state membre UE la finele T3 2024 în ce privește datoria publică, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un nivel de... detalii
Inflația anuală a ajuns în decembrie 2024 la 5,14%, marginal peste cea din noiembrie, potrivit datelor publicate de INS. Prețurile au avansat per total cu 0,29%, cea mai mică valoare... detalii
Deficitul bugetului general consolidat după primele unsprezece luni ale anului a fost de 125,72 miliarde de lei (-7,12% din PIB-ul estimat la 1.764,5 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate de... detalii