CSALB contrazice ANPC: solutionarea alternativa a litigiilor cu bancile si IFN-urile se poate face doar la CSALB

Solutionarea alternativa (amiabila, nu printr-un proces in instanta) a litigiilor dintre banci sau IFN-uri cu clientii acestora se poate face, conform legii, doar in cadrul CSALB (Centrul de Solutionare Alternativa a Litigiilor Bancare), conform unui anunt al acestei institutii, care contrazice opinia ANPC.

Este vorba de OUG 38/2015 privind soluționarea alternativă a litigiilor dintre consumatori și comercianți, potrivit careia „in domeniul bancar, entitate SAL (Solutionarea Alternativa a Litigiilor) este Centrul de soluționare alternativă a litigiilor înființat conform art.21”.

CSALB a facut aceasta precizare dupa ce ANPC (Autoritarea Nationala pentru Protectia Consumatorului) a anuntat ca cei care au litigii cu bancile se pot adresa Directiei de Solutionare Alternativa a Litigiilor (DSAL) din cadrul ANPC, intrucat CSALB a pierdut un proces in justitie iar functionarea acesteia ramane neclara:

“În contextul deciziei definitive a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor Bancare (CSALB) a pierdut posibilitatea înscrierii pe lista entităților de soluționare alternativă a litigiilor (SAL) din România, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor face următoarea precizare: până la clarificarea situației privind funcționalitatea CSALB ca entitate SAL, consumatorii care întâmpină dificultăți în relația cu operatorii economici financiar- bancari se pot adresa Direcției de Soluționare Alternativă a Litigiilor (DSAL), din cadrul ANPC, printr-o reclamație pe platforma specială a acesteia, la link-ul https://reclamatiisal.anpc.ro/”.

CSALB mentioneaza insa ca va functiona in continuare, in baza OG 38/2015, intrucat decizia instantei din procesul invocat de ANPC nu-i interzice acest lucru, ci doar i s-a refuzat inscrierea pe lista entitatilor SAL:

“CSALB a fost înființat și funcționează legal în baza prevederilor OG nr. 38/2015 (articolele 21-24 sunt dedicate în mod exclusiv Centrului de soluționare alternativă a litigiilor din sistemul bancar și nu sunt singurele care se referă direct la CSALB) și va funcționa în continuare în sfera concilierii relației consumatori-bănci/IFN-uri în temeiul dispozițiilor legale precizate”.

„Orice consumator trebuie să facă diferența între reclamațiile/sesizările pe care le poate adresa ANPC (și pe care le adresau și până acum acestei Autorități în baza reglementărilor în materie de protecție a consumatorilor) și soluționarea alternativă a litigiilor (în afara instanțelor de judecată), conform OG nr.38/2015 (ordonanță care transpune în legislația națională Directiva 2013/11/UE a Parlamentului European și a Consiliului, privind soluționarea alternativă a litigiilor în materie de consum), soluționare care poate fi făcută exclusiv în cadrul CSALB, pentru probleme financiar-bancare pe care le pot avea în relație cu băncile, IFN-urile“, conform unui comunicat al CSALB, citat de Agerpres.

“Procesul în contencios administrativ a fost inițiat în august 2018, de către CSALB, din cauza unei decizii emise de Ministrul Economiei (la acea dată acest minister era autoritatea competentă), prin care era refuzat dreptul CSALB de a fi înscris pe lista organismelor SAL; de asemenea, CSALB a solicitat înregistrarea pe lista europeană a organismelor SAL (FIN-NET), demers care ar fi ajutat consumatorii de servicii financiar-bancare să-și rezolve și problemele trans-frontaliere cu băncile/IFN-urile din România. 

Procesul în contencios administrativ nu a vizat niciodată aspecte referitoare la legalitatea funcționării CSALB, iar toate alegațiile referitoare la componența și funcționarea Colegiului de coordonare sunt contrazise de prevederea din art. 23 alin. 1 din OG nr. 38/2015: Colegiul de coordonare își desfășoară activitatea, deliberează și ia decizii în plen, care se întrunește valabil în prezența a cel puțin 3 dintre aceștia, și adoptă hotărâri cu votul majorității membrilor prezenți (această condiție a fost îndeplinită în permanență, în întreaga perioadă de activitate a Centrului)”, adauga CSALB.

“Conform prevederilor ordonanței precizate (art. 21 alin. 2), CSALB este o entitate unică în România pentru consumatorii de servicii financiar-bancare, de aceea consumatorii accesează serviciile CSALB într-un număr din ce în ce mai mare, mai ales că tot procesul de conciliere este gratuit și rapid pentru ei, iar soluțiile de conciliere sunt identificate de conciliatori reputați (avocați, profesori universitari, juriști, economiști), care respectă condițiile de independență și imparțialitate în fiecare cauză pe care o gestionează”, adauga CSALB.

CSALB a solutionat peste 5.000 de litigii dintre banci si consumatori, pentru care a obținut beneficii de aproximativ 14 milioane euro prin diminuarea datoriilor, in special la credite.

Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Bancar (CSALB) este o entitate juridică autonomă, neguvernamentală, apolitică, fără scop lucrativ, de interes public, cu personalitate juridică, înființată în baza Ordonanței Guvernului nr. 38/2015 privind soluționarea alternativă a litigiilor dintre consumatori și comercianți, ce transpune la nivel național Directiva 2013/11/UE privind soluționarea alternativă a litigiilor în materie de consum și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 și a Directivei 2009/22/CE.

De ce exista un proces intre CSALB si statul roman?

CSALB a dat in judecata, in 2018, statul, reprezentat de Ministerul Economiei, in prezent Ministerul Energiei, care coordoneaza ANPC, intrucat i-a fost refuzata inscrierea pe lista entitatilor SALB, asa cum prevede legea.

Ministerul Economiei si-a motivat decizia pe baza inexistentei unui reprezentant al asociatiilor de protectie a consumatorilor in conducerea CSALB, conform cerintelor legale.

De ce nu exista un reprezentant al consumatorilor in CSALB? Este dificil de gasit un raspuns la aceasta intrebare, insa din informatiile publice rezulta ca asociatiile de consumatori nu s-au inteles cu privire la numirea unui reprezentant la CSALB.

Astfel ca asociatiile consumatorilor au cerut CSALB sa le ajute sa rezolve problema si sa aleaga reprezentantul in aceasta institutie, solutie care insa nu a fost posibila, intrucat CSALB nu poate aface legal acest lucru.

“CSALB a manifestat întotdeauna deschidere către asociațiile de consumatori inclusiv în ceea ce privește eventualele demersuri ale acestora de a-și desemna un reprezentant în Colegiul de coordonare (reprezentanții asociațiilor de consumatori au însoțit în anii trecuți CSALB în caravanele de informare desfășurate în țară și în conferințele organizate de CSALB)”, mentioneaza CSALB.

In aceste conditii, dat fiind ca CSALB nu are nicio vina in aceasta privinta, statul ar fi trebuit sa accepte inscrierea CSALB pe lista entitatilor SAL, pe baza activitatii sale, considerata un succes de multa lume.

Comparatie a rezultatelor SAL obtinute de CSALB si ANPC

Conform rapoartelor publicate de cele doua institutii, CSALB a solutionat amiabil mai multe litigii decat ANPC in 2023.

In raportul anual al ANPC pentru 2023 exista doar o singura fraza cu privire la rezultatele directiei SAL, si anume:

„În cursul anului 2023 Direcția SAL din cadrul ANPC a instrumentat, conform competențelor, un număr de 2162 de cereri, respectiv 2148 înregistrate în sistemul Regista, primite prin intermediul vechiului formular SAL, și 14 prin intermediul noii Platforme Electronice Integrate SAL.”

ANPC nu ne spune insa nici cate dintre cereri au venit de la clientii bancilor si nici cum au fost solutionate.

In schimb, CSALB publica anual si trimestrial rapoarte detaliate cu privire la activatea sa:

„În cursul anului 2023 au fost înregistrate 4.607 solicitări scrise și 2.157 de apeluri telefonice adresate de către consumatori, 2.932 dintre solicitările scrise au fost cereri conforme, 367 cereri neconforme, iar 1.308 au fost solicitări diverse de informații.

In 2023 s-au adresat CSALB cei mai mulți consumatori din ultimii 7 ani, iar băncile au acceptat cu 15% mai multe cereri de negociere decât în 2022.

Peste 11,3 milioane de euro reprezintă suma totală a beneficiilor obținute de consumatori în urma negocierilor purtate între 2016-2023, în cadrul CSALB.

Cea mai mare sumă rezultată din negocieri s-a înregistrat anul trecut (3,3 milioane euro), cu peste 60% mai mare decât în 2022.

În medie, un consumator a obținut beneficii de 5.000 de euro dintr-o negociere purtată anul trecut. De altfel, beneficiile de până în 5.000 de euro reprezintă jumătate dintre înțelegerile intermediate de CSALB. Sumele reprezintă diminuări ale costului creditului prin: reducerea sau eliminarea unor comisoane, diminuarea dobânzii, scăderea ratelor și chiar ștergerea întregii datorii.”