Inflația anuală, peste pragul de 5% în 2024 

Inflația anuală a ajuns în decembrie 2024 la 5,14%, marginal peste cea din noiembrie, potrivit datelor publicate de INS. Prețurile au avansat per total cu 0,29%, cea mai mică valoare din ultimele patru luni, dar efectul de bază a fost net defavorabil (0,26% în decembrie 2023). Influențele principale au venit de la majorarea prețurilor la energia electrică, fructe proaspete și combustibili.

Inflaţia MEDIE anuală a coborât la 5,6%, de la 5,7% anterior, iar creșterea prețurilor a depășit ușor prognoza de 4,9% pentru finalul anului, după o traiectoroe ascendentă în T4. Totuși, valoarea de referință pentru politica monetară, indicatorul CORE 2 ajustat, a scăzut până la 0,28%, cea mai mică valoare din semestrul 2, evoluție pozitivă în contextul dat.

Pe metodologia europeană, inflația înregistrată de România în decembrie 2024 a fost de 0,25%, sub cea pe model național, însă rata anuală a inflației s-a situat la 5,5%, cu 0,4 puncte procentuale peste cea autohtonă (media pe ultimele 12 luni a ajuns la 5,8%). Acestea sunt datele în termeni comparabili pe plan internațional, ce vor fi prezentate de Eurostat.

Prețurile produselor alimentare au crescut într-un ritm ceva mai redus (+0,27%) față de cel general. Creșterea sezonieră semnificativă de la fructe proaspete (+1,67%) și cea înregistrată la legume și conserve de legume (+0,28%) a fost contracarată de evoluția la citrice și alte fructe meridionale (-3,66%), în timp ce ouăle s-au scumpit cu 3,24%.

Trebuie semnalate avansurile moderate dar generalizate consemnate la produse alimentare precum carnea și preparatele din carne (+0,27%, cu +0,52% la preparate din carne dar +0,07% la porc și +0,10% la pasăre), lapte și produse lactate (+0,49%, cu +0,57% la lapte) și pește și conserve din pește (+0,63%).

Cea mai mare contribuție la creșterea inflației au adus-o mărfurile nealimentare, cu o creștere peste media generală (+0,31%). Energia electrică (+0,89%) și combustibilii (+0,73%) au generat împreună aproape două cincimi din majorarea generală a prețurilor. Mișcări mai semnificative au fost la detergenți (+0,60%) și încățăminte din piele (+0,45%), în timp ce gazele s-au ieftinit (-0,48%). 

Pe segmentul de servicii, indicele s-a situat sub media generală (+0,27%), cu cele mai importante creșteri la reparații auto (+2,41%), transport rutier (+1,16%) și igienă și cosmetică (+0,79%). Transportul aerian s-a ieftinit cu -3,85% față de luna anterioară dar a păstrat un +8,40% pe ultimele 12 luni. De reținut scăderea înregistrată în luna decembrie 2024 la telefon (-0,58%), care a dus evoluția anuală în domeniu la -3,34%.

Evoluție pozitivă, indicatorul CORE 2 ajustat, important pentru politica monetară, a scăzut la +0,28%, marginal sub IPC per total și cea mai bună performanță de după mijlocul anului. Totuși, nivelul inflației, în contextul incertitudinilor privind politica fiscal-bugetară, confirmă păstrarea prudentă a dobânzii de politică monetară.

Situația este problematică, după ce pensiile au fost majorate în 2024 cu circa 40% în termeni nominali (+33% ca putere de cumpărare) iar majorările salariale în termeni reali s-au apropiat de +9%, deși productivitatea muncii a fost în scădere de la începutul anului. Cererea inflamată nu și-a găsit o contrapartidă în rezultatul economic anemic (+0,9% pe primele trei trimestre).

După ce traiectoria inflației a fost repoziționată semnificativ mai sus, respectiv, 4,9% în loc de 4% la finalul lui 2024 la cele mai recente două estimări oficiale (după ce la finele T3 se ajunsese la 4,6% în loc de 4,2%) s-a traversat conjunctural pragul de 5%. Totuși, reducerea valorii lunare a inflației pe fondul înghețării indexărilor și efectul de bază favorabil din ianuarie și februarie vor ameliora situația.    

Situația indică o inflație medie pe anul viitor în jur de 4%. Chiar dacă primul trimestru va aduce o scădere semnificativă, efectul de bază va deveni clar defavorabil în T2 (valorile mici de inflație din perioada aprilie – iunie 2024) ceea ce ar aduce creșterea prețurilor spre nivelul de 4,5%, înainte de a se reintra pe trendul de scădere.   

Este vizată, pe parcursul anului viitor, o stabilizare la limita superioară a intervalului țintă de 2,5%+/-1%. Ar fi nevoie de politici publice corelate mult mai bine cu politica monetară, prin măsuri fiscal-bugetare care să reducă deficitul public, fără a împinge economia în recesiune. Tarifarea curentului electric, cu pondere relativ ridicată în coșul de consum (4,69%), unde scumpirea ar putea fi considerabilă, rămâne critică .