Daca ai credit, trebuie sa ai puse deoparte 6 rate de rezerva

• Confuzia dintre dorinÈ›e È™i nevoi duce la imposibilitatea corelării veniturilor cu cheltuielile

• MulÈ›i oameni sunt deconectaÈ›i de la propria situaÈ›ie financiară. Unii nu È™tiu care sunt veniturile familiei. AlÈ›ii refuză să-È™i vadă obiectiv cheltuielile

• Când administrezi bugetul familiei trebuie să jonglezi cu veniturile, cheltuielile, economiile, investiÈ›iile È™i cu datoriile. Adică să le È›ii în echilibru

• Veniturile trebuie diversificate. Familiile care se bazează pe un singur venit riscă mai mult

• Trebuie să-È›i cunoÈ™ti cheltuielile. Pe cheltuieli mărunte, făcute din obicei sau din impuls, poÈ›i salva 7.200 de lei pe an

• Economisirea nu È›ine de venituri, ci de comportament. Și cei cu venituri mici pot apela la un plan de economisire, care le va aduce anual 1.400 de lei

• PuneÈ›i bani deoparte la începutul lunii, ca È™i cum acei bani nu au existat

• Fondul de siguranță de 3-6 venituri lunare este vital. Dacă treci printr-o perioadă dificilă, să nu te împrumuÈ›i ca să mănânci 

• MulÈ›i oameni îÈ™i lasă banii în contul curent, unde nu primesc dobândă È™i au comisioane de administrare pentru acel cont

• Cei care vor să-È™i investească banii trebuie să înÈ›eleagă foarte bine riscurile È™i propria toleranță la risc

• La un salariu de 1.000 de euro, pensia de stat o să fie doar 300-400 de euro. DiferenÈ›a trebuie să o compensezi cu o pensie privată, ca investiÈ›ie pe termen lung

• Creditul este bun atunci când te ajută să te dezvolÈ›i, nu când te duci cu el în vacanță si plăteÈ™ti încă doi ani după ce vacanÈ›a s-a terminat

• Planificarea financiară implică lucruri de bun simÈ›, care È›in de propria conduită, nu de războaie sau crize financiare

PODCAST

Cătălin Bălan, moderator, reprezentant CSALB:

Vom vorbi astăzi despre finanÈ›ele personale È™i vom încerca să identificăm niÈ™te instrumente pe care le putem folosi în administrarea bugetului familiei.

InvitaÈ›ii de astăzi sunt doi specialiÈ™ti în planificare È™i educaÈ›ie financiară pe care îi voi întreba mai întâi cum să armonizăm cheltuielile cu veniturile noastre. În plus, anul viitor ne-am putea confrunta cu o creÈ™tere de taxe È™i impozite È™i, implicit, cu scumpiri È™i inflaÈ›ie. Cei care îÈ™i construiesc un buget la ce trebuie să fie atenÈ›i?

VIDEO

Adrian Căruceru, consultant finanțe personale:

Elementul central al finanțelor personale este bugetul de venituri și cheltuieri. Cheltuielile sunt multe pentru că nevoile pe care le avem sunt diverse.

Pe de altă parte, există o confuzie între dorinÈ›e È™i nevoi. De aici începe un întreg proces, care poate deveni complicat la un moment dat pentru că poate duce la imposibilitatea corelării veniturilor cu nevoile sau cu cheltuielile.

Bugetul personal ne ajută să conÈ™tientizăm aceste diferenÈ›e, vedem clar ce venituri obÈ›inem, pentru că am întâlnit oameni în sesiunile de training pe care le-am È›inut, care nu È™tiu ce venituri obÈ›in, ei sau familia lor. Ori, dacă nu È™tii de unde poeÈ™ti, este destul de complicat să È™tii unde vrei să ajungi. Am observat că oamenii sunt, într-un fel, deconectaÈ›i de la propria situaÈ›ie financiară.

Oamenii îÈ™i doresc să se descurce cu banii, dar au o reală dificultate în a înÈ›elege utilitatea unui buget. De exemplu, unii oameni ajung să-È™i construiască un plan, dar descoperă în el lucruri care nu le plac È™i renunță după 1-2 luni. Asta este una dintre marile greÈ™eli, pentru că un aspect important al gestionării finanÈ›elor personale este să fii consecvent, să fac zilnic ceva în această direcÈ›ie. Cu alte cuvinte, să-È›i creezi un obicei È™i o disciplină.

VIDEO

Irina Chițu, analist financiar, manager Finzoom.ro:

Când administrezi bugetul familiei trebuie să jonglezi cu veniturile, cheltuielile, economiile, investiÈ›iile È™i cu datoriile. Și trebuie să le È›ii pe toate în echilibru. Din păcate, la noi în È›ară 70%-80% dintre familii se bazează pe un singur venit. Dacă acela se înjumătățeÈ™te sau dispare, ai mari probleme în familie. De aceea, în primul rând veniturile trebuie diversificate.

VIDEO

Apoi, trebuie să-È›i cunoÈ™ti cheltuielile. La asta te ajută foarte mult bugetul pentru că acolo vezi pe ce cheltuieli mărunte se duc banii în fiecare lună. Realizezi la final de lună că dacă vei înmulÈ›i acele cheltuieli cu 12 luni, într-un an se duc câteva salarii pe o singură subcategorie de cheltuieli.

Să zicem că te duci în fiecare zi la fast-food, pentru că nu ai timp să-È›i găteÈ™ti. Dacă dai 20 de lei pe zi pentru mâncare, în loc să o găteÈ™ti, înseamnă 600 de lei pe lună, adică 7200 de lei pe an. Dar dacă tu câÈ™tigi salariul minim pe economie, aceste cheltuieli înseamnă munca ta pe câteva luni.

Cătălin Bălan:

Cu alte cuvinte, reÈ›ete universale nu există, fiecare om are nevoi diferite È™i de aceea aceste calcule se fac în mod individual. Dar cei care au venituri mici, salariul minim, să spunem, mai au ei această flexibilitate în a-È™i organiza bugetul?

VIDEO

Adrian Căruceru:

Flexibilitatea este limitată în privinÈ›a cheltuielilor. PoÈ›i să le reduci, să le optimizezi, dar este un prag de la care, în jos, nu mai poÈ›i să scazi. Este adevărat că prin eliminare, realizezi că nu aveai nevoie de aproximativ un sfert din cheltuielile făcute într-o lună. Mai mult, acest fapt nu-È›i afectează nivelul de trai într-un mod nedorit. Asta înseamnă că, bugetul reprezintă un instrument de economisare, dincolo de caracterul puteic de planificare.

În schimb, la venituri, poÈ›i obÈ›ine câte vrei È™i cât te duce mintea È™i puterea de muncă. Și aceasta este partea pozitivă, plină de speranță.

Am imaginat un plan de economisire care poate fi experimentat È™i de cei cu venituri mici. Se numeÈ™te Provocarea celor 52 de săptămâni. Astfel, în fiecare săptămână a anului poÈ›i pune deoparte o sumă egală cu numărul săptămânii în care te afli. În săptămâna unu, economiseÈ™ti 1 un leu, în săptămâna doi, 2 lei, până în săptămâna 52 când pui deoparte 52 de lei. Sau invers: în prima săptămână pui 52 de lei È™i în ultima 1 leu. La finalul celor 52 de săptămâni vei economisi 1378 de lei, fără a lua în calcul dobânda.

Irina Chițu:

MulÈ›i spun: Nu mă ajung cu banii de la o zi la alta, cum să mai È™i economisesc? Și eu tot timpul am recomandat ca economiile să fie făcute la începutul lunii, ca È™i cum nu ar exista banii pe care îi pui deoparte. Planificarea financiară È›ine 80% de comportament, adică de obiceiul tău, iar 20% È›ine de folosirea unor instrumente care te ajută să înmulÈ›eÈ™ti acei bani.

VIDEO

Și atunci când faci un credit ipotecar contează această obiÈ™nuință a economisirii, pentru că strângi bani pentru avans. Cu cât avansul este mai mare, cu atât rata este mai mică sau perioada de rambursare.

Când vorbim de economisire, fondul de siguranță este vital. Trebuie să pui deoparte trei venituri lunare ca să nu fii nevoit să te împrumuÈ›i ca să mănânci, în caz că nu mai ai venituri, de exemplu. Dacă ai un credit, fondul de rezervă ar trebui să fie pentru 6 luni È™i să includă È™i ratele pentru această perioadă.

Cătălin Bălan:

CreÈ™terile salariale anul acesta au fost de aproximativ 15% în medie. Salariu mediu net este de 5.242 de lei, iar în depozitele bancare oamenii păstrează peste 72 de miliarde de euro. Ce fac românii cu banii câÈ™tigaÈ›i È™i economisiÈ›i? Îi investesc? Îi È›in la bancă È™i atât?

VIDEO

Adrian Căruceru:

Depozitele bancare rămân cele mai folosite instrumente de economisire pentru că sunt uÈ™or de accesat. Partea proastă e că unii îÈ™i lasă banii în contul curent, unde nu primesc dobândă È™i există comisioane de administrare.

Cei care vor să-È™i investească banii trebuie să È™tie că vorbim de un nivel superior al gestionării finanÈ›elor personale. Presupune mai mult decât a lăsa banii într-un depozit. AceÈ™ti consumatori trebuie să înÈ›eleagă foarte bine riscurile È™i propria toleranță la risc, pentru că în investiÈ›ie poÈ›i pierde toÈ›i banii. Apoi să se raporteze la un orizont de timp È™i să-È™i stabilească obiectivele.

VIDEO

Pensiile private, de exemplu, pot fi considerate investiÈ›ii pe termen lung, cu atât mai mult cu cât rata de înlocuire a salariului cu pensia în următorii ani poate ajunge la 30%-40%. Adică, dacă ai un salariu de 1.000 de euro, la pensie o să primeÈ™ti doar 300-400 de euro, ceea ce reprezintă o scădere brutală pe care trebuie să o compensezi într-un fel.

Irina Chițu:

OricâÈ›i bani ai avea, 1.000 sau 10.000 de lei pentru investiÈ›ii, important este să diversifici investiÈ›iile în mai multe instrumente. Depozite bancare, titluri de stat care nici nu se impozitează È™i au dobânzi mai mari decât depozitele. Apoi sunt fondurile de investiÈ›ii unde pun banii la comun mai mulÈ›i investitori È™i îi investesc profesionist. Acolo, cu cât randamentul este mai ridicat, cu atât instrumentul este mai riscant, È™i invers.

În investiÈ›ii mai contează È™i lichiditatea. Adică cât de repede poÈ›i să beneficiezi de banii investiÈ›i È™i de câÈ™tiguri. De exemplu, sistemul de pensii private este cel mai puÈ›in lichid, pentru că primeÈ™ti ce ai investit doar după 60 de ani. În imobiliare nu poÈ›i să vinzi acel apartament peste noapte sau nu se È™tie dacă poÈ›i să-l vinzi.

Cătălin Bălan:

Am vorbit despre venituri È™i cheltuieli, care reprezintă primii paÈ™i în planificarea financiară. Apoi am trasat câteva direcÈ›ii pentru cei care vor să investească o parte din banii pe care îi economisesc. Ce loc ocupă în planificarea financiară creditele sau împrumuturile pe care le contractăm?

VIDEO

Irina Chițu:

Creditarea poate fi văzută ca o formă de investiÈ›ie, cum vorbeam anterior. Le recomand celor care vor să contracteze un împrumut să se gândească dacă acei bani luaÈ›i de la bancă îi ajută sau nu să îÈ™i crească veniturile sau să-È™i reducă cheltuielile pe termen mediu sau lung!

De exemplu, una este să îÈ™i cumperi un telefon de ultimă generaÈ›ie pentru că acesta te ajută în jobul tău să câÈ™tigi mai bine È™i alta este să îl cumperi doar pentru că este la modă. Sau, poate cu o parte din banii împrumutaÈ›i plăteÈ™ti niÈ™te cursuri È™i certificări. Care, la fel, te ajută în carieră. Deci, investeÈ™ti în tine.

Pe de altă parte, creditul poate fi util să-È›i reduci cheltuielile. De exemplu, cu creditul îÈ›i cumperi panouri solare cu care înlocuieÈ™ti factura la curent. În concluzie, creditul este bun atunci când te ajută să te dezvolÈ›i, nu când te duci cu el în vacanță si plăteÈ™ti încă doi ani după ce vacanÈ›a s-a terminat.

Noi ne dorim de la un credit să avem costuri cât mai mici. Asta putem obÈ›ine la începutul creditului, prin compararea întregii oferte de pe piață. Apoi, prin refinanÈ›are. RefinanÈ›area merită să o faci atâta timp cât ai ceva de câÈ™tigat. PoÈ›i apela È™i la rambursarea anticipată prin care îÈ›i reduci rata sau perioada.

Tot pentru credite în această perioadă cele mai bune sunt dobânzile fixe. Acum băncile au venit cu dobândi fixe pentru 3-5 ani, de la 4,9% până la 6%. Sunt poate jumătate dintre băncile din È›ară care oferă credite cu dobândă fixă. Oamenii È™tiu cât au de plătit È™i îÈ™i pot programa mai bine viaÈ›a în următorii ani.

VIDEO

Adrian Căruceru:

Mă îngrijorează că majoritatea celor care se împrumută nu cunosc detalii din propriul contract de credit. Mai ales că unii consumatori au luat credite de la mai mulÈ›e instituÈ›ii financiare.

Cred că este necesar să bifăm 6 criterii pentru cei care vor să È™tie mai bine cum să-È™i gestioneze rata lunară. Rata este în unele cazuri o parte consistentă a cheltuielilor unei familii: în primul rând trebuie să cunoaÈ™tem cine este creditorul È™i dacă avem un canal de comunicare cu el.

Apoi, cât am împrumutat È™i ce bani trebuie să retuez. Dacă am dat o parte înapoi, trebuie să cunosc soldul, adică câÈ›i bani mai am de retuat. Urmează apoi dobânda sau costul creditului. Mai departe este scadenÈ›a, adică termenul până la care am obligaÈ›ia să rambursez banii. Nu în ultimul rând este importantă valuta în care ne-am împrumutat È™i dacă am un împrumut pe termen scurt, de nevoi personale, să zicem, sau un credit ipotecar pe termen lung.

Planificarea financiară sau bugetul personal implică lucruri de bun simÈ›, până la urmă, care nu È›in nici de războaiele de lângă noi È™i nici de recesiune sau crize financiare. Èšin de propria noastră conduită, de a merge într-un fel în viață. De aceea, cred că problemele pot fi È›inute sub control È™i într-o manieră pozitivă, care să ne dezvolte È™i să ne bucure.