Analistii BCR cred ca BNR nu-si atinge tinta de inflatie nici in 2009

Tendinţa de temperare a creşterii preţurilor, vizibilă şi în aprilie, va continua în acest an, însă pentru ca inflaţia să coboare până la finalul lui 2009 în interiorul intervalului ţintit de BNR, de 2,5-4,5%, este nevoie de mai multe condiţii favorabile, între care aprecierea leului.rnrnÎn aprilie, rata anuală a inflaţiei a coborât la 6,45%, de la 6,71% în martie, evoluţia fiind în conformitate cu estimările analiştilor, pe fondul ieftinirii tarifelor la servicii şi a stagnării preţurilor la alimente, care au contrabalansat scumpirea mărfurilor nealimentare.rnrn”Proiecţia băncii centrale e fezabilă într-un scenariu în care leul se apreciază, excesul de cerere se transformă în deficit de cerere, avem un an agricol bun, iar presiunile externe vor fi reduse”, consideră economistul şef al Băncii Comerciale Române (BCR), Lucian Anghel, care care îşi menţine la 5,4% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi după publicarea datelor pentru aprilie.rnrnAnghel spune că procesul dezinflaţionist va continua, pe fondul aprecierii leului şi reducerii excesului de cerere din piaţă, şi că temperarea inflaţiei “core” (de bază) la 7,4% este un semnal bun, însă a semnalat că aceasta se menţine încă ridicată. rnrnAnaliştii au sesizat, de altfel, semnale ale limitării cererii în datele publicate de Statistică privind evoluţia preţurilor de consum din aprilie. “Anul trecut, preţurile alimentelor crescuseră cu circa 1% în luna în care s-a sărbătorit Paştele, în timp ce în aprilie 2009, acestea s-au scumpit cu numai 0,03%”, a mai spus Anghel, pentru NewsIn.rnrnTemperarea inflaţiei a fost ajutată, în aprilie, şi de aprecierea leului, media lunară a cursului coborând la 4,1954 lei/euro, de la 4,2821 lei/euro în martie.rnrn”Se văd întărirea leului şi presiunile generate de scăderea cererii. Dacă leul se va menţine stabil sau se va mai întări uşor, dezinflaţia ar trebui să continue”, a observat şeful departamentului de cercetare al Volksbank România, Melania Hăncilă.rnrnCursul de schimb este considerat un factor decisiv pentru temperarea inflaţiei şi de economistul şef al Raiffeisen Bank România, Ionuţ Dumitru, care se aşteaptă la o dezinflaţie rapidă în perioada următoare, ajutată şi de cererea agregată.rnrn”Riscurile cele mai mari pentru inflaţie sunt generate de cursul de schimb, de agricultură şi de preţurile produselor volatile”, a spus Dumitru, care estimează o rată anuală a inflaţiei de 4,5% la finalul acestui an, adică la marja superioară a ţintei BNR.rnrnBanca Naţională a României (BNR) are pentru finalul acestui an o inflaţie de 3,5% plus sau minus un punct procentual (2,5-4,5%), iar ultima sa prognoză indică un nivel al inflaţiei de 4,4% la finalul anului, revizuită uşor în scădere faţă de nivelul estimat anterior. rnrnMelania Hăncilă nu exclude realizarea prognozei BNR, însă îşi menţine estimarea de 5% pentru inflaţia de la final de an, considerând că BNR îşi poate atinge ţinta doar într-un scenariu optimist, nu însă şi într-un scenariu mediu.rnrn”Cursul ar trebui să se întărească în jur de 4 lei/euro, deoarece nu e suficientă doar scăderea cererii pentru atingerea proiecţiei BNR”, a afirmat şeful departamentului de cercetare al Volksbank, care anticipează “un an agricol mediu, nu excelent”.rnrnEconomistul consideră că petrolul va avea o influenţă redusă asupra inflaţiei, din moment ce economia globală este în recesiune.rnrn”Abia din 2010, odată cu revenirea creşterii economice, preţul petrolului ar putea pune probleme. În ce priveşte agricultura, România importă alimente, de aceea e mai importantă evoluţia cursului de schimb decât a vremii”, a explicat Hăncilă.rnrnŞeful misiunii Fondului Monetar Internaţional (FMI) în România, Jeffrey Franks, atrăgea atenţia spre finalul lunii martie că revenirea inflaţiei în intervalul ţintit de BNR până la sfârşitul lui 2009 este crucială pentru România şi că este importantă menţinerea acesteia la un nivel sustenabil în următorii ani.rnrnBanca centrală şi guvernul s-au angajat să adopte moneda unică europeană în 2014, ceea ce înseamnă că România ar trebui să intre în ERM-2 (anticamera zonei euro) în 2012. În acest scop, România va trebui să îndeplinească criteriile de convergenţă nominală, printre care se numără nivelul inflaţiei medii anuae, ce nu trebuie să depăşească cu mai mult de 1,5% nivelul atins de trei state membre cel mai bine plasate din punct de vedere al stabilităţii preţurilor.rn