Produsul Intern Brut pe al doilea trimestru din 2022 a crescut cu 5,3% atât în termeni reali și pe seria ajustată sezonier faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent.
Potrivit INS, rezultatul cumulat pe prima jumătate a anului curent a fost de +5,8%, atât pe seria brută cât și pe seria ajustată sezonier. Cu toate acestea, valoarea consemnată în T2 a fost ceva mai redusă decât în Slovenia (+8,3%), Portugalia (+6,9%), Ungaria (+6,5%), Spania (+6,3%) și Cipru (+6,1%).
Avansul faţă de trimestrul precedent a fost de 2,1%, a doua cea mai mare valoare dintre statele care au comunicat datele-semnal la Eurostat, după Olanda (+2,6%) și peste Suedia (+1,4%), Ungaria, Bulgaria și Spania (fiecare cu câte 1,1%). Principalele noastre partenere în comerțul exterior au înregistrat valori ceva mai slabe, cu Italia la 1%, Franța la +0,5% și Germania în stagnare (0%).
De reținut, valoarea surprinzător de bună de creștere pe al doilea trimestru al anului curent a venit pe fondul unui efect de bază defavorabil. Raportarea rezultatului s-a făcut exact față de rezultatul economic maxim (+15,4%) care a marcat revenirea din pandemie. Ulterior (T3 2021) s-a produs o scădere (-2,9% pe seria ajustată sezonier) care a dus PIB-ul trimestrial marginal (-0,2%) sub nivelul antepandemie.
Distribuția PIB pe parcursul anului, în mod uzual de tip 45%/55%, cu pondere mai mare a rezultatelor brute din partea a doua a anului arată că, pentru a se realiza prognoza curentă de creștere economică a CNSP (+3,5%), ar fi suficient în S2 2022 un rezultat brut de +1,6%, cu T3 și T4 favorizate de efectele de bază ale rezultatelor de anul trecut. Adică o reducere a creșterii în partea a doua a anului are puține șanse să afecteze nivelul scontat per total.
[1]
Iată cum a evoluat valoarea estimată pentru PIB 2022 pe parcursul celor mai recente trei prognoze oficiale, care au condus la ajustări substanțiale succesive ale principalilor parametri macroeconomici. Cu observația foarte importantă că pe parcurs s-au adăugat 58 miliarde lei la rezultatul economic deși creșterea avută în vedere la construcția bugetară aproape s-a diminuat cu 0,8 puncte procentuale.
[2]
Astfel, se prefigurează un PIB în termeni nominali semnificativ mai mare decât cel anunțat inițial pentru anul 2022. Din păcate, însă, prognoza de inflație a urcat și ea concomitent și foarte mult (de la 9,5% spre 12,9% pe final de an ca prețuri la consumator). Totodată, deflatorul utilizat la trecerea rezultatului economic în prețurile perioadei de bază, pentru a obține creșterea reală a PIB s-a dublat deja.
[3]
În acest moment, întrebarea nu este dacă PIB-ul va ajunge la 1.372,5 miliarde lei ci dacă deflatorul nu va fi mai mare decât cel recent revizuit, dar păstrat sub nivelul IPC. Experiența anilor anteriori arată anterioară arată că, deși subestimat sistematic la momentul primelor prognoze, deflatorul s-a situat PESTE inflația medie.
Nu există comentarii pentru această știre.
România s-a situat în anul 2023 la 78% din PIB-ul mediu pe locuitor al UE, nivel ajustat la paritatea puterilor de cumpărare, potrivit datelor semidefinitive publicate de INS. Acest indicator... detalii
Potrivit INS, producția industrială a scăzut cu -3,8% în noiembrie 2024 față de luna anterioară pe seria brută, însă diminuarea a fost calculată la doar -0,6% în varianta ajustată după... detalii
Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele unsprezece luni din 2024 un deficit de 26,3 miliarde euro, cu o treime mai mare față de aceeași perioadă a... detalii
Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul (fără autovehicule și motociclete) raportat la aceeași lună din anul precedent a consemnat un avans al vânzărilor de 11,1% brut, valoarea ajustată cu... detalii