În contextul epidemiei de coronavirus, deficitul bugetar a ajuns la -1,67% din PIB după primul trimestru al anului, minusul înregistrat fiind de circa 18 miliarde de lei. Adică mai mult decât triplu față de aceeași perioadă a anului anterior.
Astfel, obiectivul stabilit la recenta rectificare, de limitare a deficitului la doar -6,7% din PIB, se anunță deja a fi foarte ambițios.
Cauza principală a acestei evoluții a fost scăderea puternică a încasărilor ( -25%), după acordarea unor amânărilor la plată, de unde a apărut o diferență majoră (7,6 miliarde lei) între obligațiile fiscale de 24,6 miliarde lei și veniturile de 17 miliarde lei încasate, conform datelor communicate de ANAF.
La impozitul pe profit (-32,1%) și la impozitele pe proprietate (-36,6%) scăderile au fost și mai importante.
Creșteri modice în termeni nominali s-au mai consemnat la sumele colectate din impozitele pe venit (+8,5%) și la contribuțiile de asigurări (+2%, dar mult sub nivelul de aproape 10% al creșterilor salariale față de anul precedent).
Pe partea de impozite indirecte, dacă la accize s-a mai obținut un plus opt procente, ar fi de remarcat diminuarea puternică a încasărilor din TVA, cu aproape 20%.
Per total, veniturile bugetului general consolidat s-au diminuat pe primul trimestru cu 3,3%, în timp ce cheltuielile acestuia s-au majorat cu a 12,7%.
Excedentul păstrat la bugetele locale ( circa trei miliarde lei) a acoperit aproape integral deficitele de la bugetul asigurărilor sociale (-1,55 miliarde lei) și de la Fondul național pentru sănătate (-1,76 miliarde lei).
Cele mai mari creșteri de cheltuieli s-au consemnat la asistența socială ( +4,75 miliarde lei sau +17% în termeni procentuali) și pentru salariile din sectorul bugetar (+2,26 miliarde lei sau +9,4% față de aceeași perioadă a anului trecut). Acestea au cumulat 70% din sporul de circa zece miliarde lei acumulat la plățile efectuate de stat.
Tendința de scădere a încasărilor și de creștere a cheltuielilor va continua în lunile următoare. În loc să revină spre limita de -3% din PIB, deficitul bugetar se va majora semnificativ iar datoria publică va trece de 40% din PIB pe fondul împrumuturilor suplimentar generate de pandemie și a reducerii PIB prin restrângerea de activitate.
Exporturile României au fost în februarie 2025 de circa 7,9 miliarde euro (-0,7% față de aceeași lună a anului anterior), în timp ce importurile au urcat la valoarea de 10,8... detalii
România a trecut pe primul loc în UE la șomajul în rândul tinerilor (persoane sub 25 de ani) potrivit celor mai recente date disponibile ale Eurostat. Cu un procentaj în... detalii
România a ocupat în T4 2024 a treia poziție între statele membre UE în ceea ce privește creșterea costului salarial, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un nivel de +13,1%,... detalii
Potrivit INS, producția industrială a scăzut cu -2,3% în ianuarie 2025 față de luna anterioară pe seria brută, însă a crescut cu 2% în varianta ajustată după perioada din an... detalii