Proiectul ordonantei de urgenta privind serviciile de plata, publicat pentru consultare publica

Autor:

Bancherul.ro
2018-05-10 12:54

Consultare publică: proiectul ordonanței de urgență privind serviciile de plată (comunicat de presa al BNR):

Banca Naţională a României aduce la cunoştinţa opiniei publice lansarea de către Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a consultării publice referitoare la proiectul ordonanței de urgență privind serviciile de plată.

Proiectul de act normativ, termenul până la care sunt primite propuneri și observații și datele de contact pentru transmiterea propunerilor și observațiilor sunt disponibile la adresa anpc.gov.ro, secțiunea „Legislație”, subsecțiunea „Transparență decizională”.

Proiectul ordonanței de urgență privind serviciile de plată propune înlocuirea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de plată, cu modificările și completările ulterioare, în scopul transpunerii în legislația națională a Directivei (UE) 2015/2366 privind serviciile de plată în cadrul pieței interne, de modificare a Directivelor 2002/65/CE, 2009/110/CE și 2013/36/UE și a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010, și de abrogare a Directivei 2007/64/CE.

Principalele elemente de noutate ale proiectului ordonanței de urgență privind serviciile de plată sunt:

– intrarea sub incidența ordonanței de urgență a două noi categorii de servicii de plată:
– servicii de inițiere a plății (1) şi
– servicii de informare cu privire la conturi (2);

– întărirea elementelor de siguranță pentru prestarea serviciilor de plată prin suplimentarea cerințelor operaționale şi de securitate (3) aplicabile prestatorilor de servicii de plată;

– standardizarea modalității de calcul și de raportare a fondurilor proprii aferente activității de prestare de servicii de plată, prin trimitere la Regulamentul (UE) nr. 575/2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și societățile de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 și Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 680/2014 de stabilire a unor standarde tehnice de punere în aplicare cu privire la raportarea în scopuri de supraveghere a instituțiilor în ceea ce privește instrucțiunile, formularele și definițiile, cu modificările și completările ulterioare.

Potrivit proiectului de act normativ, Banca Națională a României, în calitate de supraveghetor prudențial, va deține competențe pe linia:

– reglementării, autorizării și supravegherii prudențiale a instituțiilor de plată;

– reglementării, înregistrării și supravegherii prudențiale a prestatorilor de servicii de informare cu privire la conturi.

Din perspectiva competențelor specifice reglementării, monitorizării sistemelor de plăți și sistemelor de decontare şi supravegherii în domeniul plăţilor, banca centrală va deține atribuții cu privire la:

– accesul prestatorilor de servicii de plată la sistemele de plăţi;
– posibilitatea de a deschide conturi la instituţiile de credit;
– confirmarea disponibilității fondurilor;
– accesul la contul de plăți al plătitorului în cazul serviciilor de inițiere a plății;
– accesul și utilizarea informațiilor privind contul de plăți al utilizatorului în cazul serviciilor de informare cu privire la conturi;
– limitele utilizării instrumentului de plată și ale accesului prestatorilor de servicii de plată la conturile de plăți;
– administrarea riscurilor operaţionale şi de securitate;
– incidentele operaţionale sau de securitate și fraudele apărute la prestatorii de servicii de plată.

Pentru aplicarea noilor cerințe de către instituțiile de plată autorizate în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 113/2009 este prevăzut un termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a ordonanței de urgență supuse consultării. Pentru a-și putea desfășura în continuare activitatea și după acest termen, instituțiile de plată trebuie să dovedească conformarea la noile cerințe incidente.

Persoanele care desfășurau, anterior datei de 12 ianuarie 2016, cele două categorii de servicii de plată nou reglementate (servicii de inițiere a plății și servicii de informare cu privire la conturi), au permisiunea de a continua desfășurarea acestor activități fără autorizare/înregistrare cel mai târziu până la 18 luni de la intrarea în vigoare a standardelor tehnice de reglementare privind autentificarea şi comunicarea, adoptate de Comisia Europeană.

Persoanele, altele decât prestatorii de servicii de plată, care prestează servicii de plată iniţiate prin instrumente de plată specifice care pot fi folosite limitat sau furnizorii de rețele sau servicii de comunicații electronice care desfășoară operaţiuni de plată pentru abonaţii proprii, nu intră sunt incidența ordonanței de urgență dacă activitățile desfășurate respectă anumite condiții prevăzute de ordonanța de urgență (4). Prestarea acestor servicii de plată exceptate este, totuși, supusă notificării Băncii Naționale a României, în condițiile stabilite la art.105 – art.110 din proiectul de act normativ, pentru scopuri de informare a părților interesate.

Banca Națională a României nu reglementează și nu supraveghează persoanele care prestează servicii de plată exceptate.

Autoritatea Bancară Europeană intenționează să lanseze în anul 2018 un mecanism Q&A (5) privind clarificarea unor aspecte specifice: (a) Directivei (UE) 2015/2366 privind serviciile de plată în cadrul pieței interne, de modificare a Directivelor 2002/65/CE, 2009/110/CE și 2013/36/UE și a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010, și de abrogare a Directivei 2007/64/CE, (b) standardelor tehnice de reglementare şi (c) ghidurilor emise în aplicarea directivei.

(1) servicii de inițiere a unui ordin de plată la cererea utilizatorului serviciilor de plată cu privire la un cont de plăți deținut la un alt prestator de servicii de plată.

(2) servicii online prin care se furnizează utilizatorului de servicii de plată informații consolidate în legătură cu conturile de plăți pe care acesta le deține la alt prestator de servicii de plată sau la mai mulţi prestatori de servicii de plată.

(3) cerințe cu privire la: evaluarea adecvării persoanelor responsabile pentru conducerea şi administrarea activităţii de prestare de servicii de plată și a persoanelor care dețin participații calificate la instituția de plată, identificarea și gestionarea riscurilor operaţionale şi de securitate specifice serviciilor de plată, autentificarea şi comunicarea sigură, accesul la date sensibile privind plățile, planuri de asigurare a continuității activității, cerinţe de clasificare și raportare a incidentelor majore operaţionale și de securitate apărute la prestatorii de servicii de plată şi a datelor statistice privind fraudele, asigurarea protejării securităţii imediate a sistemului financiar în cazul primirii unei notificări cu privire la un incident major relevant la nivel european.

(4) Art. 4. – (1) din proiectul ordonanței de urgență prevede că nu intră în domeniul de aplicare al acesteia:
„k) serviciile iniţiate prin instrumente de plată specifice care pot fi folosite pentru a achiziţiona o gamă foarte limitată de bunuri sau servicii ori pentru a achiziționa bunuri sau servicii doar în locaţiile folosite de emitent sau în cadrul unei reţele limitate de furnizori de bunuri sau servicii care au încheiat un acord comercial direct cu emitentul;
m) – operaţiunile de plată care îndeplinesc cumulativ condițiile prevăzute la alin. (3), realizate pentru abonaţii proprii de un furnizor de rețele sau servicii de comunicații electronice suplimentar serviciilor de comunicaţii electronice și facturate pe factura aferentă serviciilor de comunicații electronice, în scopul achiziționării de conținut digital și de servicii de voce, indiferent de dispozitivul utilizat pentru achiziţionarea sau consumarea acestora, sau în scopul achiziționării de bilete de călătorie/permise de acces ori în cadrul unor activități de caritate, dacă a fost utilizat un dispozitiv electronic pentru efectuarea operațiunilor de plată.”

(5) Opinion of the European Banking Authority on the transition from PSD1 to PSD2 EBA/Op/2017/16.

Sursa: BNR.ro

Comentarii

MsK

:-(

... cam asta a fost. Urmeaza ca Piperea impreuna cu ex-liberalul Zanfir sa modifice Legea, astfel incat Bancile sa nu poata pretinde rambursarea creditelor. Ca deh, asa se face cand esti mare avocat.... Pe bune, omul asta a castigat vreun process ?

Stefan

YU

Decizia a fost pronunțată de completul 6 din cadrul secției a II-a civilă a Înaltei Curți. Acest complet, în prezent destructurat (prin ieșirea la pensie a doi judecători, în prezenți avocați ai unei mari societăți de avocatură ce reprezintă băncile în procese !), a provocat o jurisprudență contradictorie/neunitară la nivelul instanței supreme, în totală contradicție cu celelalte șase complete, care au construit o practică majoritară total opusă (favorabilă consumatorilor de credit) în materia clauzelor abuzive. Ar fi bine ca publicul să fie informat corect din acest punct de vedere și nu să nu fie excesiv de mediatizate reperele jurisprudențiale minoritare, retrograde.

Ioana

Judecatori corupti

Petrisor si Branzan, doi judecatori impotriza a mii re romani. Doi judecatori corupti, care intre timp au iesit la pensie, ce au maturat pe jos cu acest proces, inclusiv cu dovezile Raiffeisen Leakes, in care se arata negru pe alb ca aceasta banca infecta majora dobanda dupa primul an, fara nici un fel de influienta externa, cu cel putin 1pp. Cu asemenea dovezi si tu sa trantesti procesul mai ales cand Judecatoria si Tribunalul dadu dreptate consumatorilor, asa inseamna sa ai sufletul vandut. Vanduti sunt si acum, care dupa pensie, sunt avocati tot impotriva consumatorilor. Poate ca ar trebui cautati nitel sa vedem ce interese au. Poate ca ar trebui desecretizare ceva documente dintre protocoalele BNR si ministerul Justitiei.

Martalogu

Petrisoru si Branzache

Este decizia Completului Satanic de la Inalta Curte 666. Intre timp judecatorii branzan si petrisor au spalat putina. A fost completul care a fost in dezacord cu celelalte complete. In cazul G2 BCR Piperea, acesti judecatori au stabilit ca au fost negociate contractele!!! O sa vedem ce spune CEDO in privind G2 BCR care va fi finalizat in cel mult 1 an. Atunci o sa refuleze haznaua petrisor-branzan. Acesti magistrati ar merita niste tepe in fata Inaltei Curti. Si nu sunt singurii, mai sunt niste bestii la Judecatoria Sectorului 3 si la Tribunalul Bucuresti care anuleaza decizii ale Inaltei Curti in executare. Huo, CSM sa curete instantele de cozile de topor ale bancilor.

Mirela

Gunoiul ICCJ

Decizia este o rusine pentru justitie, o golanie pe fata. D-asta au fost pensionati subit cei doi judecatori. Acesti judecatori au fost gunoiul de la ICCJ. Timp de 10 ani au favorizat bancile in toate litigiile, incercandu-se sa se creeze o practica neunitara la instanta suprema. Trebuie contestat la CEDO si beliti judecatorii.

Tilica

Piperica

Procedural revizuirea nu poate schimba o decizie decat in anumite situatii mentionate in codul de procedura civila. Procesul a fost pierdut inca de anul trecut. Surprinzator ca onorabilul Piperica nu a spus nimic pe pagina sa de Facebuci. Desi a avut tignalul mare in 8 ani, a si ajutat bancile cu procesele colective. Daca le dadea bucata in individual alta era situatia. Lacomia salveaza buzunarul avocatului.

Monica Laudom

Carte scrisa de un judecator!

Decizie data in pestera de niste judecatori pitecantopi. Apropo de dobanda, a se citi acest articol extras dintr-o carte devenita Biblia clauzelor abuzive: https://bloghamangiu.ro/consecintele-constatarii-caracterului-abuziv-al-unei-clauze-care-determina-dobanda-remuneratorie-intr-un-contract-de-credit/

Stefan

DRV

Este o lucrare interesantă, cu elemente de practică judiciară, dar care comportă unele critici în privința efectelor clauzei abuzive relativ la dobânda variabilă. Odată constatat caracterul abuziv al clauzei sancțiunea care intervine este nulitatea absolută a acesteia (rămâne fără suport juridic și procentul atașat dobânzii variabile, indiferent de nivelul acestuia). Contractul de credit poate continua și fără existența dobânzii variabile eliminate din conținutul său, neexistând niciun impediment juridic din acest punct de vedere. Este greșită soluția unor instanțe potrivit căruia un credit nu poate funcționa fără dobândă. Banca este în culpă delictuală pentru săvârșirea unei fapte ilicite (încălcarea interdicției imperative, de ordine publică, de a stipula clauze abuzive în contract) și nu poate invoca propria culpă pentru nerealizarea profitului scontat la momentul încheierii contractului (profitul trebuie obținut pe căi licite). Și nu o poate ajuta nici judecătorul (art. 7 din Legea nr. 193/2000). La fel de adevărat este și faptul că instanța nu poate interveni în contract la solicitarea consumatorului în sensul înlocuirii clauzei abuzive nule absolut cu o anumită formulă a dobânzii (o astfel de modificare a contractului poate fi rodul exclusiv al acordului de voință al ambelor părți). Acesta este principalul motiv pentru care, în unele procese (colective și nu numai), consumatorii nu au putut recupera sumele achitate cu titlu de dobândă variabilă (soluție discutabilă și ea în sine). Problema subsidiară a negocierii dobânzii creditului se pune doar în cazul acțiunilor în încetare inițiate de ANPC (în care consumatorul nu este parte), unde măsura judiciară a eliminării clauzei abuzive relativ la dobânda variabilă are efecte numai pentru viitor. Acțiunea în nulitatea clauzei abuzive inițiată de consumator (unde sancțiunea nulității are efecte și pentru trecut) constituie o tipologie judiciară distinctă (a se vedea deciziile Curții Constituționale pronunțate în acest sens).

Florin

despre

Strigator la cer. CHIAR au innebunit toti judecatorii?

Morales

Hahaaaaa

Bai inteligentilor,av asta ilustru nu stie ce sa ceara,de aceea pierde procesele. Documentati-va inainte sa huliti juzii

Adauga un comentariu

(nu se afiseaza pe site)
Turing Number

Alte stiri din categoria: Noutati BNR

Dobanda BNR ramane 6,5%

Hotărârile CA al BNR pe probleme de politică monetară Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința de astăzi, 15 ianuarie 2025, a hotărât următoarele: menținerea ratei... detalii

De ce a decis BNR sa mentina dobanda la 6,5% - minuta sedintei de politica monetara din 8 noiembrie 2024

Minuta È™edinÈ›ei de politică monetară a Consiliului de administraÈ›ie al Băncii NaÈ›ionale a României din 8 noiembrie 2024Data publicării: 20 noiembrie 2024Membri ai Consiliului de administraÈ›ie al Băncii NaÈ›ionale a... detalii

Tezaurul de aur al Băncii Naționale a României trimis la Moscova și niciodată returnat

Banca NaÈ›ională a României, în parteneriat cu Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” ChiÈ™inău, organizează, în Republica Moldova, expoziÈ›ia itinerantă de promovare inteaÈ›ională a problematicii Tezaurului românesc trimis la Moscova în... detalii

Dobanda BNR ramane 6,5%

Hotărârile CA al BNR pe probleme de politică monetară08.11.2024Consiliul de administraÅ£ie al Băncii NaÅ£ionale a României, întrunit în È™edinÈ›a de astăzi, 8 noiembrie 2024, a hotărât următoarele:- menÈ›inerea ratei dobânzii... detalii