Sa ne vedem lungul nasului in materie de banking, sugereaza Mugur Isarescu

Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, le reproseaza initiatorilor legilor privind darea in plata si conversia creditelor in franci elvetieni (CHF), in frunte cu avocatul Gheorghe Piperea, care a ajuns consilier al premierului, sa-si vada lungul nasului in materie de banking, daca au planuri noi de acest gen, dupa ce ambele legi au fost amendate de Curtea Constitutionala, ultima fiind chiar declarata ilegala.

“Este foarte greu ca niste neinitiati sa descopere roata in materie de activitate bancara”, a spus, vineri, Mugur Isarescu, in cadrul unui briefing de presa la BNR, precizand ca in Romania se respecta normele europene, astfel ca nu pot fi adoptate legi, inclusiv in domeniul bancar, care sa fie in contradictie cu directivele europene, cum s-a intamplat, de altfel, si cu cele doua legi.

“Atata vreme cat exista aceasta conducere la Banca Nationala, nu ne apucam sa facem inovatii in afara Europei”, a adaugat Isarescu.

Guvernatorul a transmis acest avertisment in contextul unor noi initiative legislative ale avocatului Piperea, prin intermediul senatorului PNL Daniel Zamfir, precum cea referitoare la firmele de recuperare creante cea privind executarile silite, precum si dupa declaratiile ministrului de Finante ca 70% dintre banci nu platesc profit. (vezi aici detalii)

Intrebat daca nu este ingrijorat ca toate aceste discutii privind pierderile bancilor si neplata impozitului profit sa duca la o noua initiativa legislativa care sa afecteze sistemul bancar, cum s-a intamplat si in alte tari din zona, guvernatorul Mugur Isarescu a raspuns:

“Exista acest risc, dar acesta este si rolul nostru, al specialistilor, al dumneavoastra (presa) sa incerce sa explice complexitatea si sensibilitatea activitatii bancare. Principiul dupa care se ghideaza Banca Nationala este ca avem norme europe si ramanem in normele europene. Deci atata vreme cat exista aceasta conducere la Banca Nationala, nu ne apucam sa facem inovatii in afara Europei. Oricine poate sa-si dea cu parerea. Aud si eu pe la televizor cate vrute si nevrute. Dar sunt normele europene si pe acestea le respectam.

Doua precizari: in urma cu un an-doi, se vorbea despre faptul ca in Polonia se adopta o lege privind creditele in franci elvetieni. Nu a fost adoptata nici pana in prezent, nu exista o asemenea lege. Imi pare rau ca niciunul dintre dumneavoastra nu ati sesizat. Au trecut doi ani de cand s-a spus ca Polonia adopta acea lege. A adoptat-o in schimb Croatia, dar este in stare de conflict cu Uniunea Europeana si plateste pentru asta. E un lucru important de avut in vedere, apropo de initiativele legislative.

Mai retinem si faptul ca s-a vorbit de 600.000 de debitori ai bancilor care ar fi protejati de legea darii in plata. Nu numai ca nu exista 600.000, nu sunt nici 6.000, si cred ca mai bine au fost protejati cei care au intrat in negocieri bilaterale cu bancile si au ajuns la solutii de compromis pe cale bilaterala, lucru pe care noi l-am sugerat de la inceput.

Este foarte greu ca niste neinitiati sa descopere roata in materie de activitate bancara. Nu este Romania tara in care s-a nascut banking-ul si in care avem mari specialisti in domeniul bancar. Mai tineti minte povestile de anul trecut ca toata Europa se va lua dupa noi? Nu s-a luat nimeni din Europa dupa noi. Deci sunt lucruri pe care dumneavoastra (presa) le puteti atenua, de aceea veniti la Banca Nationala, de aceea va raspundem, cu rabdarea pe care putem sa o avem, la intrebari. Sunteti specialisti, jurnalisti in domeniul financiar-bancar si avem mare incredere in dumneavoastra, sunteti acreditati aici si cred ca trebuie sa ne vedem cu totii lungul nasului: cam cat intelegem din activitatea unei banci?”

Guvernatorul ar trebui sa-si vada si el lungul nasului

Pe de alta parte, si guvernatorul BNR ar trebui sa-si vada lungul nasului in ceea ce priveste afirmatia ca “mai bine au fost protejati cei care au intrat in negocieri bilaterale cu bancile si au ajuns la solutii de compromis pe cale bilaterala, lucru pe care noi l-am sugerat de la inceput.”

Scandalul cu legea darii in plata si conversia creditelor in CHF a fost posibil si din cauza faptului ca bancile nu s-au aratat dispuse sa renunte la o parte din profituri pentru a imparti cu clientii provara dublarii cursului leului in raport cu francul elvetian, dupa cum le-a sugerat Isarescu, la inceputul lui 2015, atunci cand la Parlament s-a angajat ca va rezolva aceasta problema, in schimbul renuntarii la legea de conversie pregatita, la acea vreme, de reprezentantii PSD, in frunte cu deputata Ana Birchall.

BNR a avut atunci, de partea sa, delegatia FMI, cu care Romania inca mai avea un acord, astfel ca i-a fost destul de usor sa convinga Parlamentul sa renunte la legea conversiei, fara sa-si respecte, apoi, angajamentul de a rezolva problema creditelor in franci pe baza bilaterala, intre banci si clienti.

Ulterior, in 2015, doar Banca Transilvania a derulat o oferta de conversie a creditelor in CHF ale clientilor Volksbank, cu o reducere a datoriei de 25%, dar in conditiile in care banca din Cluj iesise cu un castig fabulos, de 1,650 miliade lei, din preluarea Volksbank, care era in pragul falimentului.

Anul urmator, in 2016, doar OTP Bank a mai venit cu o oferta de conversie pentru clientii sai cu credite in CHF, cu un discount asemanator cu al Bancii Transilvania, oferta fiind insa acceptata de doar 70% dintre clienti.

Raiffeisen Bank, una dintre bancile romanesti cu cele mai mari profituri, a anuntat abia in ultima zi a anului 2016, dupa ce legea privind darea in plata era deja in Parlament, ca propune clientilor o oferta de conversie, dar cu un discount initial de doar 10%, ceea ce, evident, nu a atras interesul clientilor. Astfel ca in februarie Raiffeisen a venit cu o oferta imbunatatia, dar cu toate acestea rezultatele sunt irelevante dupa cinci luni.

Bancile grecesti (Banca Romaneasca, Bancpost si Piraeus Bank), care detin impreuna credite in franci echivalentul a 2,6 miliarde lei nu au miscat un deget. Ele au fost sustinute in atitudinea pasiva si de reprezentantii BNR: Nicolae Cinteza, seful directiei de supraveghere, a declarat ca bancile grecesti nu vor fi dispuse sa vina cu oferte de conversie cu discount, pentru ca au pierderi.

Bancile grecesti au ratat astfel ocazia unui gest de onoare pe care l-ar fi putut face inainte de a parasi Romania.

Astfel ca dupa mai bine de doi ani de la izbucnirea scandalului creditelor in CHF, volumul acestora a scazut doar cu jumatate, de la 8,5 miliare lei in iunie 2015 la 4,5 miliarde lei in iunie 2017. (vezi aici detalii)

Se poate spune, asadar, ca si guvernatorul Isarescu ar trebui sa-si vada lungul nasului, daca ne gandim la faptul ca, totusi, legea darii in plata, dupa ce i s-a eliminat caracterul extremist, acela de a se putea aplica in orice conditii, a legitimat, prin Curtea Constitutionala, un drept al clientilor bancilor, cunoscut sub formula de “impreviziune”, termen existent si in noul Codul Civil si aplicat si in cel vechi, de la 1864. (vezi aici detalii)

Impreviziunea inseamna, practic, ca bancile sunt obligate sa imparta cu clientii povara deprecierii excesive, imprevizibile, a leului fata de francul elvetian, ceea ce majoritatea bancilor nu l-au facut, iar Mugur Isarescu si BNR trebuie sa admita acest lucru.