Cum a ajuns din calau un martir Steven van Groningen, seful Raiffeisen Bank

Exact in urma cu doi ani, cand exploda francul elvetian (CHF), determinandu-i pe clientii Raiffeisen sa protesteze in strada fata de decizia bancii de a nu misca un deget pentru a imparti cu ei povara cresterii cursului, in ciuda recomandarilor in acest sens venite de la BNR si cum a fost obligata, in cele din urma, de Curtea Constitutionala, Steven van Groningen a chemat politia pentru a-i izgoni dintr-o sucursala a bancii pe clientii care in semn de protest au decis sa-si plateasca rata in monede.

Firesc ar fi fost, dupa cum am spus si atunci, ca el sa fi mers la fata locului si sa detensioneze situatia, acceptand acele monezi si poate chiar sa le ceara scuze clientilor pentru problemele lor, mai ales ca din ratele dublate la creditele platite de ei isi castiga bancherii salariile si primele nu tocmai mici.

Steven van Groningen nu a mers nici la protestele din strada ale clientilor sai de-a lungul ultimilor doi ani, pentru a incerca sa discute cu ei, sa le inteleaga situatia si eventual sa ajunga la un compromis.

Protestele in strada ale clientilor cu credite in CHF nu l-au miscat pe Groningen, astfel ca pana la urma acestia si-au gasit salvarea in avocatul Piperea si deputatul Zamfir, care le-a trecut prin Parlament legile darii in plata si conversiei creditelor in franci, intr-o forma extrema, cum era de asteptat, dar indreptata ulterior de BNR si de Curtea Constitutionala.

Seful Raiffeisen Bank s-a concentrat in schimb sa apere din rasputeri pozitia de neclintit a bancii de a continua sa le ceara clientilor rate aproape duble la creditele in CHF, fata de momentul in care au fost luate, inainte de criza din 2008, in ciuda recomandarilor primite chiar de la BNR, de a imparti cu clientii povara cursului.

A facut lobby cu mult sarg si a trimis mai multe scrisori de protest la diverse institutii, din pozitiile de sef al noii asociatii a bancilor pe care a infiintat-o, Patronatul Bancar, dar si din cea de presedinte al Consiliului Investitorilor Straini, pentru a impiedica adoptarea legilor de protectie a consumatorilor, si a angajat cei mai scumpi avocati pentru a respinge in justitie cererile clientilor de conversie a creditelor in franci.

A mers pana acolo incat Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a avertizat public cu privire la faptul ca declaratiile sale afecteaza independenta justitiei. (vezi aici detalii)

Abia acum, la protestele din Piata Victoriei, a iesit in strada Groningen, cetatean olandez dar care locuieste de mult timp in Romania, fiind casatorit cu campioana olimpica la canotaj, Valeria Racila, cu care are doi copii.

Poate ca nu e un ipocrit si are aceleasi convingeri ca ale pietei, dar ar fi trebuit sa fie consecvent principiilor dovedite in relatia cu clientii si sa ramana acasa.

Groningen ar fi trebuit sa se simta cu musca pe caciula pentru lupta crancena pe care a dus-o pana in ultima clipa impotriva clientilor sai, acceptand abia saptamana trecuta, doar dupa decizia Curtii Constitutionale cu privire la dreptul clientilor de a cere renegocierea creditelor, sa le faca o oferta de conversie a creditelor in CHF cat de cat acceptabila, adica ceea ce trebuia sa faca inca de acum doi ani sau poate chiar dupa izbucnirea crizei. (vezi aici detalii)

A iesit insa la proteste si, cum era de asteptat, a fost reperat de dusmanii sai si parat la Dragnea, care s-a plans imediat ca este criticat de un strain corporatist, suparat, probabil, pe legea darii in plata sustinuta de PSD.

Si astfel a ajuns Groningen din calaul clientilor cu credite in CHF intr-un martir al protestelor impotriva abuzurilor Guvernului si coruptiei din Romania.