Zvonuri privind nationalizarea depozitelor de peste 8.000 de euro din bancile grecesti; o astfel de decizie nu se poate aplica si bancilor grecesti din Romania

Depozitele din bancile grecesti cu valori de peste 8.000 de euro ar putea suferi un asa-zis “haircut”, adica o reducere a valorii acestora cu minim 30%, pentru salvarea bancilor de la faliment, in cazul prelungirii acordului cu troika, a scris ziarul britanic Financial Times, preluat de Reuters, informatie dezmintita atat de asociatia bancilor cat si de ministrul grec de finante.

O astfel de stire ar putea influenta votul de maine din Grecia in defavoarea prelungirii unui acord cu troika.

Nationalizarea depozitelor ar urma sa se aplice, cel putin in cazul unei banci, in cazul in care la referendumul de maine din Grecia se va vota in favoarea continuarii planului de salvarea a tarii, caz in care bancile grecesti, ramase fara resurse dupa retragerea multor depozite, ar urma sa fie restructurate si salvate de la faliment prin recapitalizare.

Depozitele din bancile grecesti sunt garantate in limita a 100.000 de euro, ca peste tot in Europa, inclusiv in Romania, insa in ultimele luni de criza din Grecia au fost retrase sume uriase din banci, care mai dispun de putine resurse, cu toate ca bancile au fost inchise de la inceputul acestei saptamani si au fost impuse masuri de control al capitalurilor, prin limitarea retragerilor de la ATM-uri la maxim 60 de euro zilnic si interzicerea transferurilor de bani in strainatate.

Autoritatile europene au precizat ca deocamdata nu s-a luat o atfel de masura, care revine in sarcina BCE, in cazul in care aceasta va contata ca bancile grecesti au devenit insolvabile si trebuie luate masuri de salvare.

Autoritatile grecesti au negat anterior posibilitatea ca bancile grecesti, asaltate de deponenti si inchise de la inceputul saptamanii, sa fie salvate prin “bail-in”, adica prin nationalizarea unei parti din depozitele clientilor.

Salvarea bancilor prin procedura de bail-in, care prevede recapitalizarea bancilor prin pierderi suferite mai intai de actionari, iar ulterior si de catre deponenti, a fost reglementata anul trecut printr-o directiva europeana, transpusa zilele trecute si in legislatia romaneasca.

Deocamdata, stirea privind nationalizarea depozitelor din Grecia a fost negata de banci si autoritati.

Louka Katseli, presedintele Asociatiei bancilor din Grecia si a National Bank of Greece, a calificat informatia ca fiind “din sfera fanteziei”. 

“Nu exista astfel de scenarii la nicio banca greceasca, nici macar ca un exercitiu pe hartie”, a adaugat ea.

Iar Yanis Varoufakis, ministrul de Finante ale Greciei, a scris pe contul sau Twitter ca este “un zvon rautacios”.

De ce nu se vor putea nationaliza depozitele din bancile grecesti din Romania

Prima tara care a aplicat masura salvarii bancilor prin bail-in, adica suportarea pierderilor de catre actionari, dar si de catre clientii cu depozite negarantate, cu valori de peste 100.000 de euro, a fost Ciprul, in 2013.

Atunci, masura a afectat si o banca cipriota prezenta in Romania, Bank of Cyprus, care avea statut de sucursala a bancii-mama cu acelasi nume din Cipru, adica nu era banca romaneasca, controlata de BNR, ci de autoritatile din Cipru.

In Romania mai exista inca o banca cipriota, Marfin Bank, care era persoana juridica romana, adica subsidara, nu sucursala, astfel ca masura de bail-in a autoritatilor cipriote nu putea fi aplicata si acesteia.

Banca centrala a Ciprului a anuntat atunci BNR ca are de gand sa confiste depozitele romanilor de peste 100.000 de euro din Bank of Cyprus, ceea ce ar fi afectat o serie de romani si firme romanesti, in special Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), care detinea depozite substantial mai ridicate decat pragul de 100.000 de euro in Bank of Cyprus.

BNR s-a luptat insa cu autoritatile din Cipru si cu cele europene pentru evitarea nationalizarii depozitelor romanilor, iar in final acestea au fost salvate prin transferul la cealalta banca cipriota, Marfin Bank.

Revenind la bancile grecesti, in Romania toate cele patru banci cu capital grecesc (Alpha Bank, Bancpost, Piraeus Bank si Banca Romaneasca) nu sunt sucursale ci subsidiare, asadar au statut de persoana juridica romana, fiind sub supravegheate de BNR.

Ceea ce inseamna ca o eventuala masura de nationalizare a depozitelor luate de autoritatile din Grecia nu ar afecta si bancile grecesti din Romania.