Plăţile în numerar între persoane fizice vor fi limitate la 10.000 de lei pe zi, iar plafonul pentru plăţile în numerar pe care le pot face firmele, către alte companii sau persoane fizice, va fi redus la jumătate, de la 10.000 lei la 5.000 de lei pe zi, a declarat ministrul Finanţelor Publice, Daniel Chiţoiu, într-un interviu acordat Agerpres.
În prezent nu există plafon pentru plăţile în numerar între persoane fizice, iar plafonul pentru plăţile în numerar pe care le pot face companiile este de 10.000 de lei pe zi.
Ministrul Finanţelor intenţionează să promoveze această măsură până la sfârşitul lunii februarie.
Măsura privind reducerea plăţilor în numerar face parte dintr-o serie de măsuri fiscale pentru reducerea evaziunii fiscale şi îmbunătăţirea colectării veniturilor bugetare, pe care ministrul Daniel Chiţoiu intenţionează să le promoveze în prima parte a anului 2014. Alte măsuri fiscale avute în vedere sunt introducerea caselor de marcat fiscale cu jurnal electronic, schimbarea sistemului de penalităţi şi simplificarea şi detalierea rambursării de TVA.
Evaziunea fiscală are ca motor principal plăţile în numerar, iar centrele comerciale en-gros de legume-fructe, de bunuri de consum realizează aproape 99% din operaţiuni în numerar, a spus oficialul MFP.
De asemenea, în domeniul cerealelor şi panificaţiei, operaţiunile de plăţi se fac în principal în numerar.
‘O persoană fizică nu se va mai duce cu geanta plină cu bani să cumpere terenuri, case, maşini’, a adăugat Chiţoiu, referindu-se la introducerea plafonului pentru persoane fizice.
La preluarea mandatului, Chiţoiu a menţionat ca obiectiv îmbunătăţirea colectării veniturilor la bugetul general consolidat şi reducerea semnificativă a evaziunii fiscale. În cursul anului 2013, structurile ANAF care se ocupă de administrare, control şi colectarea veniturilor au fost reformate organizatoric.
După 1989, veniturile bugetare colectate anual s-au situat între 28% şi 33% din PIB. Pentru a se apropia de media din Uniunea Europeană /UE/, România ar trebui să ajungă la venituri bugetare de 38-40% din PIB.
Contractele de leasing nu mai sunt titluri executorii pentru consumatori, adica pentru persoanele fizice, dar nu si pentru firme, conform unei noi legi in vigoare.Alta modificare prevede ca perioada în care o firma de leasing are dreptul să ceară rezilierea contractului din cauza neplăţii a crescut la trei luni.Este vorba de Legea nr. 83/2021 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing, publicata in Monitorul Oficial Partea I nr. 401 din 16 aprilie 2021.In consecinta, firmele de leasing vor trebui să ceara unei instante de judecata executarea silita a consumatorilor.
Olimpiu Balas, patronul New Business Dimensions, o firma care are ofera servicii IT pentru banci, a cumparat 63% din Banca Feroviara de la Valer Blidar, seful Astra Vagoane Calatori din... detalii
Fondul de pensii private NN Pensii, cel mai mare din Romania, a fost acuzat de Ziarul Financiar ca a investit intr-un mod pagubos banii viitorilor pensionari romani din Pilolul 2... detalii
Banca Nationala a Romaniei (BNR) dezvaluie ca nu mai putin de 17 banci sunt suspectate de a fi implicate intr-un amplu mecanism de spalare de bani negri proveniti din Rusia,... detalii