Oana Petrescu (foto), partener la fima de consultanţă Deloitte si fost vicepresedinte pe retail la BCR, considera ca in Romania nu prea mai e loc pentru 40 de banci profitabile, cate sunt in prezent.rnrn„Există trei paliere ale sistemului bancar, toate cu limitările lor: capitalul, economisirea internă şi sursele de finanţare, precum şi modelul de business, dar băncile pot să lucreze din păcate doar asupra ultimului element. De aceea vedem foarte multă activitate la bănci, cum îşi definesc în condiţiile acestea de restricţii zonele în care pot aduce valoare şi unde pot să fie mai bune decât piaţa. Fiindcă nu prea e loc pentru 40 de bănci profitabile în România, iar pentru a fi profitabil trebuie să aduci nivelul de costuri la o bază sub 50% din venituri şi să ajungi să targetezi anumite segmente, produse, canale, în mod sistematic”, a explicat ea.rnrnSistemul este supradimensionat fata de volumul de tranzactii care au loc. Ca sa te mentii pe piata, ca banca universala ai nevoie de o cota de 8-10%, fata de 4% cat era nevoie inaintea crizei, considera Petrescu.rnrnRentabilitatea capitalurilor bancare în România a ajuns negativă, fiind mult mai mică decât în alte ţări din zonă, precum Bulgaria, Cehia sau Polonia, astfel încât capitalurile nu se mai înghesuie să vină în România, vin doar în măsura în care reglementatorul le cere acest lucru. rnrn„România nu va fi atractivă pentru capitalul bancar până când băncile vor fi din nou profitabile, până când nu vor putea să creeze valoare pentru acţionari”, a adăugat Petrescu.rnrnCapitalul reprezintă o mare limitare în potenţialul de a acorda credite şi implicit de creştere a României. rnrn„În lipsa capitalui bancar, a investiţiilor străine, a atragerii de fonduri europene, nu putem creşte. Iar un deficit bugetar mai mare nu ne putem asuma din cauza normelor europene. Dacă nu avem creştere economică, nu numai că băncile nu vor mai aduce capital, ci le va fi afectată şi mai mult profitabilitatea”, a mai spus ea.rnrnCostul riscului raportat la venitul din dobânzi s-a dublat în 2009 dar s-a stabilizat în 2010 şi 2011, în aşteptarea unei creşteri. Criza datoriilor suverane a făcut însă ca acea creştere aşteptată a economiei să nu se reia, în primă instanţă din cauza limitării capitalurilor de către reglementatori, cu impact asupra accesului la finanţare. rnrn„În condiţiile în care costul riscului s-a dublat în 2012, intrarea pe pierdere a fost inevitabilă, dar pe de altă parte nu reprezintă starea fundamentală a sistemului bancar românesc. O considerăm un eveniment excepţional, o corecţie, ca efect al adaptării garanţiilor la noile condiţii ale pieţei. În final, sistemul bancar se va întoarce la profitabilitate, dar încă insuficientă, la un nivel cu mult sub ţările vecine, ceea ce va face ca din nou să nu fie atractiv să vii cu capital în România şi să nu poţi să creezi un motor de creştere economică”, a adăugat Oana Petrescu.rnrnPe de altă parte, scad şi veniturile operaţionale ale băncilor, adică cele din dobânzi, comisioane şi din tranzacţionare. Se vede o corecţie semnificativă de la un an la altul, în timp ce costurile scad mult mai încet.rnrn „În consecinţă, raportul cost-venit este în creştere, ceea ce nu este sănătos, şi de aceea se vorbeşte despre schimbarea modelurilor de business. Chiar dacă problema provizioanelor ar fi stabilizată, şi nu rezolvată, rămâne o problemă supradimensionarea sistemului bancar faţă de nivelul de tranzacţii şi necesarul care există la ora actuală în economie”, a spus ea.rnrnAl treilea factor limitativ al dezvoltării băncilor, după cerinţele de capital, care afectează foarte mult dezvoltarea, modelul de business, care este supradimensionat, avem şi un raport al creditelor faţă de depozite, în jurul a 125%. În Cehia, Slovacia, Polonia, ponderea depozitelor este mult mai mare, ceea ce le dă potenţial, datorită economisirii interne. Ce înseamnă asta: că gradul de economisire internă în România nu lasă loc creării unor resurse interne. rnrnVezi in Fisiere o prezentare a Oanei Petrescu despre sistemul bancar romanesc
Solutionarea alternativa (amiabila, nu printr-un proces in instanta) a litigiilor dintre banci sau IFN-uri cu clientii acestora se poate face, conform legii, doar in cadrul CSALB (Centrul de Solutionare Alternativa... detalii
Cele 32 de institutii de credit din Romania si-au sporit profitul net cu 11%, echivalentul a 1,1 miliarde lei, la 11,5 miliarde lei, in primele 9 luni din acest an,... detalii
Ofertele de credite online cu dobanda 0 in prima luna sau prima saptamana ale unor IFN-uri precum Hora Credit sau Ferratum pot fi considerate o practica inselatoare, asadar ilegala, intrucat... detalii
Dobanzile la creditele online acordate de IFN-uri au scazut doar putin, in general cu 0,2 puncte procentuale pe zi, de la 1,2% la 1% pe zi, adica 365% pe an,... detalii