-6,2% din PIB, deficit bugetar după zece luni

Deficitul bugetului general consolidat după primele zece luni ale anului a fost de 109,4 miliarde de lei (-6,19% din PIB-ul estimat la 1.768,8 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate de Ministerul. Finanțelor.

Este un rezultat mult mai slab decât în aceeaÈ™i perioadă a anului anterior (-62,8 miliarde lei È™i -3,91% din PIB).

Conjunctural (prima lună din trimestru), deficitul lunar s-a redus uÈ™or (0,75% din PIB față de 0,87% din PIB în septembrie, de la 0,55% pe august, după 0,4% în iulie È™i 0,2% în iunie), ceea ce confirmă un trend îngrijorător al acestui indicator critic.

Păstrarea în È›inta rectificată la -6,94% din PIB mai lasă un spaÈ›iu de 0,75 puncte procentuale, ce apare ca insuficient pe datele istorice. Este deja probabilă atingerea nivelului de -8% din PIB la finalul anului.

În contextul creÈ™terii economice modeste (+0,9% pe primele trei trimestre, date provizorii), încasările totale au fost, totuÈ™i, mai mari cu 13,1% în primele zece luni din 2024 (aproape 55 miliarde lei). Cu o inflaÈ›ie situată la nivelul de 4,67% după IPC, acest avans s-a tradus într-o creÈ™tere de +0,7 pp raportat la PIB (de la 26,1%, la 26,8%).

Din păcate, s-a consemnat È™i o majorare de peste 101 miliarde lei a cheltuielilor publice, cu un avans al ponderii în PIB de la 30% până la 33%.

Simplificat, în perioada ianuarie – octombrie 2024, statul a cheltuit 23 lei ÎN PLUS la fiecare 100 lei încasaÈ›i la bugetul general consolidat (È™i aproape dublu, adică 43 de lei peste 100 lei efectiv colectaÈ›i, strict la bugetul de stat).

Cu observația că a lăsat un deficit de aproape 6 miliarde lei la fondul național de sănătate (!!), bugetul de stat s-a păstrat ușor sub deficitul bugetului general consolidat.

În context organizării alegerilor prezidenÈ›iale È™i parlamentare, soldul general al bugetelor locale a reintrat pe minus (-3,8 miliarde lei, respectiv -0,21% din PIB), în timp ce excedentul instituÈ›iilor publice autofinanÈ›ate a urcat la 4,4 miliarde lei (0,25% din PIB).

De remarcat diferenÈ›a între avansul veniturilor din impozitul pe salarii È™i venit (+22,2%, adică aproape 7,4 miliarde lei în plus) È™i creÈ™terea mai redusă în cazul contribuÈ›iilor de asigurări (+20% sau +26,1 miliarde lei, în contextul modificării salariului mediu) în condiÈ›iile în care aceasta este cea mai mare componentă a bugetului public (circa 156 miliarde lei).

La impozitele indirecte, în contextul în care cifrele arată un spor considerabil al consumului în termeni reali pe primele 9 luni ale anului (+7,7%), avansul TVA a urcat peste ritmul general al creÈ™terii veniturilor (+17%, de la 85 miliarde lei la 99 miliarde lei nominal), la fel cu încasările din accize (+18,2%, adică un plus de 5,6 miliarde lei).

SusÈ›inerea din partea UE aferentă cadrului financiar 2014 – 2020 s-a diminuat substanÈ›ial (circa -73% sau aproape -26 miliarde lei), fiind compensată doar parÈ›ial de majorarea cu 462% (+12,8 miliarde lei nominal) prin contul plăților efectuate È™i prefinanțări din noul cadru financiar È™i de creÈ™terea de 458% a asistenÈ›ei financiare nerambursabile prin PNRR (+4,3 miliarde lei).

Cheltuielile, majorate cu 21% în context electoral

Ritmul de creÈ™tere al cheltuielilor (+21%) a fost cu 60% peste cel al veniturilor (+13,1%), în contextul anului electoral. El include creÈ™terea în cazul proiectelor cu finanÈ›are prin componenta de împrumut a PNRR (+9,7 miliarde lei sau +403%) È™i alocările pentru cofinanÈ›are din fonduri extee nerambursabile au înregistrat o creÈ™tere de aproape 450% sau 15,8 miliarde lei. De reÈ›inut sporul consemnat pe segmentul cheltuielilor de capital, peste 21 miliarde lei (+76%).

Ascensiunea bugetarilor în topul creÈ™terii puterii de cumpărare a salariilor pe ramuri de activitate s-a regăsit în avansul cheltuielilor de personal, ce a urcat la 23,8% (25,7 miliarde lei în plus, CEA MAI MARE CREȘTERE NOMINALÄ‚ DIN BUGET).

Asistența socială a consemnat o creștere procentuală de 14,9%, sub cea generală dar mult peste nivelul inflației (+24 miliarde lei nominal).

[1]

Totodată, au crescut sumele achitate pentru bunuri È™i servicii (13 miliarde lei nominal, respectiv +21%). În schimb, subvenÈ›iile au scăzut uÈ™or sub nivelul din aceeaÈ™i perioadă a anului trecut (-0,45 miliarde lei nominal, respectiv -2,9%). În fine, ar mai fi de semnalat creÈ™terea cheltuielilor cu dobânzile față de aceeaÈ™i perioadă a anului anterior (spor de 4,7 miliarde lei sau +17%).