-5,44% din PIB, deficit bugetar înaintea ultimului trimestru din 2024

Deficitul bugetului general consolidat după primele nouă luni ale anului a fost de 96,2 miliarde de lei (-5,44% din PIB-ul estimat la 1.768,8 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor.

Este un rezultat mult mai slab decât în aceeaÈ™i perioadă a anului anterior (-56,5 miliarde lei È™i -3,52% din PIB).

De reÈ›inut, deficitul lunar a crescut din nou, până la 0,87% din PIB, de la 0,55% pe august, după 0,4% în iulie È™i 0,2% în iunie, ceea ce confirmă un trend îngrijorător al acestui indicator critic.

SituaÈ›ia rămâne problematică în raport cu È›inta rectificată la -6,94% din PIB. Pe datele din urmă, spaÈ›iul de 1,5 puncte procentuale rămas pentru T4 2024 s-ar putea dovedi insuficient (2,95pp în 2021, 2,64 pp în 2022 È™i 2,13 pp în 2021).

În contextul creÈ™terii economice modeste (+0,7% pe primul semestru al anului curent, date provizorii), încasările au fost, totuÈ™i, mai mari cu 13% în primele nouă luni din 2024 (aproape 48 miliarde lei). Cu o inflaÈ›ie situată la nivelul de 4,62% pe IPC, acest avans s-a tradus într-o creÈ™tere de +0,6 pp raportat la PIB (de la 22,9%, la 23,5%).

Din păcate, s-a consemnat È™i o majorare de aproape 88 miliarde lei a cheltuielilor publice, cu un avans al ponderii în PIB de la 26,5% până la 29%.

Simplificat, în perioada ianuarie – septembrie 2024, statul a cheltuit 23 lei ÎN PLUS la fiecare 100 lei încasaÈ›i la bugetul general consolidat (dublu, adică 46 de lei peste 100 lei efectiv colectaÈ›i, strict la bugetul de stat).

Cu observaÈ›ia că a lăsat un deficit de peste trei miliarde lei la fondul naÈ›ional de sănătate, bugetul de stat s-a păstrat „în linie” cu deficitul bugetului general consolidat. În premieră pentru ultimii ani È™i în context electoral, soldul general al bugetele locale a intrat semnificativ pe minus (-2,52 miliarde lei, respectiv -0,06% din PIB), în timp ce excedentul instituÈ›iilor publice autofinanÈ›ate a fost de peste patru miliarde lei).

De remarcat diferenÈ›a între avansul veniturilor din impozitul pe salarii È™i venit (+22%, adică aproape 6,6 miliarde lei în plus) È™i creÈ™terea mai redusă în cazul contribuÈ›iilor de asigurări (+20% sau +23,4 miliarde lei, în contextul modificării salariului mediu) în condiÈ›iile în care aceasta este cea mai mare componentă a bugetului public (circa 140 miliarde lei).

La impozitele indirecte, în contextul în care cifrele arată un spor considerabil al consumului în termeni reali pe primele 8 luni ale anului (+7,3%), avansul TVA a urcat peste ritmul general al creÈ™terii veniturilor (+17,2%, de la 75 miliarde lei la 88 miliarde lei nominal), la fel cu încasările din accize (+17,1%, adică un plus de 4,7 miliarde lei).

SusÈ›inerea din partea UE aferentă cadrului financiar 2014 – 2020 s-a diminuat substanÈ›ial (circa -70% sau aproape -21 miliarde lei), fiind compensată doar parÈ›ial de majorarea cu 501% (+9,1 miliarde lei nominal) prin contul plăților efectuate È™i prefinanțări din noul cadru financiar È™i de creÈ™terea de 391% a asistenÈ›ei financiare nerambursabile prin PNRR (+3,2 miliarde lei).

Avansul cheltuielilor, cu 60% peste cel al veniturilor

Ritmul de creÈ™tere al cheltuielilor (+20,7%) a fost cu 60% peste cel al veniturilor (+13%). El include creÈ™terea în cazul proiectelor cu finanÈ›are prin componenta de împrumut a PNRR (+6,8 miliarde lei sau +407%) È™i alocările pentru cofinanÈ›are din fonduri extee nerambursabile au înregistrat o creÈ™tere de 420% sau aproape 11 miliarde lei. De reÈ›inut sporul consemnat pe segmentul cheltuielilor de capital, aproape +19 miliarde lei (+80%).

Ascensiunea bugetarilor în topul creÈ™terii puterii de cumpărare a salariilor pe ramuri de activitate s-a regăsit în avansul cheltuielilor de personal, ce a urcat la 23,6% (22,8 miliarde lei în plus, CEA MAI MARE CREȘTERE NOMINALÄ‚ DIN BUGET).

Asistența socială a consemnat o creștere procentuală de 14,2%, sub cea generală dar mult peste nivelul inflației (+20,5 miliarde lei nominal).

[1]

Totodată, au crescut sumele achitate pentru bunuri È™i servicii (12,14 miliarde lei nominal, respectiv +22,5%). În schimb, subvenÈ›iile au scăzut uÈ™or sub nivelul din aceeaÈ™i perioadă a anului trecut (-0,41 miliarde lei nominal, respectiv -2,9%).

În fine, ar mai fi de semnalat creÈ™terea cheltuielilor cu dobânzile față de aceeaÈ™i perioadă a anului anterior (spor de 3,06 miliarde lei sau +13%).