Mugur Isarescu: Modelul prevalent de creditare din prezent, orientat preponderent spre gospodarii, cu neglijarea sectorului corporate, nu cred ca este optim
Autor: Bancherul.ro
2018-07-05 16:46
Mugur Isărescu, guvernator BNR - Discurs în cadrul conferinței ZF Bankers Summit ´18
(Versiunea pregătită pentru susținere)
Doamnelor şi domnilor,
Am răspuns pozitiv invitaţiei de a mă adresa dumneavoastră în contextul acestui eveniment organizat de ZF şi pentru că tema „Creşterea sectorului bancar - între dorinţă şi realitatea din business” este un subiect fără îndoială sugestiv şi de actualitate. Sper ca împreună să putem face ca distanţa între dorinţe şi realitate să se micşoreze cât mai mult, nu atât prin ajustarea aşteptărilor, cât prin identificarea de soluţii ca realităţile să se schimbe în bine. Felicit ZF pentru perseverenţa cu care organizează astfel de evenimente în cadrul cărora problemele financiare și bancare sunt dezbătute în strânsă legătură cu cele din economia reală.
Am atins de mai multe ori în ieşirile mele publice recente subiectul intermedierii financiare. Cred că este deja cunoscut tuturor celor de faţă faptul că România are cel mai scăzut grad de intermediere financiară dintre țările membre ale Uniunii Europene şi că trendul descendent continuă (27 la sută la finele anului 2017, față de vârful de aproape 40 la sută atins în 2011). Aş spune totuşi că o astfel de evoluţie nu indică câtuşi de puţin faptul că în România creditarea nu are o perspectivă favorabilă. De altfel, factorii majori care au condus la scăderea intermedierii financiare în ultimii ani sunt tocmai cei care creează premise pentru o dezvoltare sănătoasă a creditării în viitor.
Mă refer în primul rând la procesul de curăţare a bilanţurilor băncilor de credite neperformante, intensificat începând cu anul 2014. El explică în bună măsură contracţia semnificativă şi persistentă a creditului în valută din ultimii ani, care a contrabalansat, în proporţie considerabilă, fluxul de credite noi în lei. În al doilea rând, este vorba de schimbarea de paradigmă în finanţarea subsidiarelor locale ale grupurilor bancare europene, în sensul deplasării accentului dinspre modelul centralizat de finanţare (pe care criza l-a dovedit neviabil) înspre unul bazat în mai mare măsură pe resurse locale (mai puţin vulnerabil la efecte de contagiune). Orientarea spre piaţa locală în materie de finanţare a condus în mod natural la expansiunea creditului în lei şi la inversarea raportului de forţe dintre creditarea în monedă naţională şi cea în valută, care a coborât de la mai mult de două treimi din total la aproape o treime în prezent. Evoluţia este binevenită atât pentru debitori, care evită expunerea la riscul valutar, cât şi pentru banca centrală, care beneficiază de o mai bună transmisie a impulsurilor de politică monetară.
De altfel, declinul intermedierii financiare în ultimii ani s-a produs în condițiile în care, totuși, s-au consemnat creșteri ale creditului acordat sectorului neguvernamental – circa 5 la sută în 2017 şi peste 6 la sută în termeni anuali în ianuarie-mai 2018, cu ritmuri de două cifre în ultimii patru ani în cazul componentei în lei. Evoluţia sugerează că, fără a fi determinant, efectul de numitor – creșterea economică alertă, bazată nu pe credit bancar, ci pe stimuli fiscali și pe măsuri de majorare a veniturilor – nu este neglijabil.
Revenind la perspectivele creditării, primul aspect care ar trebui lămurit se referă la existenţa resurselor. Eu cred că resurse pentru o creştere a expunerii băncilor faţă de economie există: sistemul bancar românesc are un grad de adecvare a capitalului semnificativ superior nivelului reglementat (şi cu o tendinţă vizibilă de creştere în ultimii ani) şi lichiditate situată confortabil peste limitele impuse prudențial. În fine, rata rezervelor minime obligatorii este încă suficient de departe de nivelurile prevalente la nivel european încât, pe termen îndepărtat, să poată fi luată în calcul o eliberare suplimentară de resurse canalizate spre creditare.
Faptul că există resurse de creditare reprezintă o condiţie necesară, dar nu şi suficientă ca o expansiune a creditării şi o creştere a gradului de intermediere financiară să se producă. Persistă încă factori care limitează materializarea potenţialului de creditare. Aş aminti aici incertitudinea legislativă, creată de inițiative care afectează profilul de risc nu doar al creditelor viitoare, ci și pe cel al stocului existent. După perturbaţiile create în oferta de credite de legea referitoare la darea în plată ori la rambursarea la cursul istoric a creditelor în franci elvețieni (în pofida faptului că prevederile acestora au fost atenuate în urma intervenției Curții Constituționale), în prezent se află în diferite stadii ale procedurii legislative alte acte normative care fie îngreunează recuperarea creanţelor, fie stabilesc un regim de limitare a dobânzii anuale efective la creditele destinate consumatorilor, în mod arbitrar, nediferențiat pe categorii de produse și fără o fundamentare a plafoanelor respective în funcție de caracteristicile produselor de creditare.
Un al doilea factor inhibitor care trebuie amintit vizează vulnerabilităţile structurale, care limitează accesul firmelor la finanţarea bancară. Astfel, în anul 2016 – ultimul an pentru care sunt disponibile informaţii bilanţiere centralizate –, o treime dintre firme au raportat pierderi (aproximativ jumătate dintre acestea, pentru al treilea an consecutiv). În plus, 44 la sută dintre companii aveau un nivel al capitalizării sub cel prevăzut de lege. Iar o astfel de situaţie nu a constituit o particularitate a anului 2016, ci o constantă a ultimului deceniu, indiferent de faza ciclului economic: în medie, firmele care au înregistrat pierderi au reprezentat între 40 și 50 la sută din numărul companiilor active, iar ponderea firmelor cu un nivel al capitalizării sub limita reglementată a depășit 40 la sută. Toate aceste aspecte pledează pentru implementarea unor măsuri care să sprijine firmele cu potenţial de creştere şi să asigure un proces eficient şi ordonat de închidere a celor neviabile din punct de vedere economic.
Acestea fiind spuse, realitatea este următoarea: creditul acordat de instituţiile financiare autohtone reprezintă o sursă de finanţare prea puţin importantă pentru companiile locale (sub 9 la sută din pasivul bilanţier agregat, la mare distanţă de creditul comercial, situat pe primul loc, cu peste 19 la sută şi sub datoriile față de acționari și entități afiliate, care deţin aproape 11 la sută). Prin urmare, există potenţial de expansiune a creditării către companii. Mai mult, creditul direcţionat către investiţii productive mi se pare un mod inteligent în care poate fi amorsat un cerc virtuos între credit, investiţii şi productivitate, care să plaseze economia pe o traiectorie de creştere sustenabilă, spre beneficiul tuturor.
Modelul prevalent în activitatea de creditare din prezent, orientat preponderent spre retail şi gospodării, cu neglijarea sectorului corporate, nu cred că este optim nici din perspectiva cercului virtuos anterior amintit, nici din cea a dezideratului unei creditări sănătoase, durabile şi echilibrate.
Am în vedere aici faptul că există deja indicii semnificative de supraîndatorare în cazul unui segment important al populaţiei – persoanele cu venituri sub salariul mediu: la finele lui 2017, gradul de îndatorare al acestei categorii (măsurat prin raportul dintre serviciul datoriei şi venituri (aşa-numitul DSTI –debt service to income) era de 51%.
Faptul că tendinţa de creştere a gradului de îndatorare se datorează preponderent creditului ipotecar reprezintă o sursă suplimentară de preocupare, chiar dacă în România salariile au cunoscut în ultimii ani ritmuri de creştere apreciabilă. În condiţiile în care senzitivitatea indicatorului DSTI la variaţiile ratei dobânzii este considerabil mai mare în cazul împrumuturilor cu maturităţi îndepărtate, ieşirea economiei mondiale din perioada dobânzilor negative trebuie să ne preocupe. Un grad ridicat de îndatorare în cazul persoanelor cu venituri scăzute este dificil de susţinut în condiţiile unei vulnerabilităţi ridicate la riscul de dobândă şi ale creşterii semnificative a probabilităţii de nerambursare asociate cu materializarea acestuia. Calculele noastre indică faptul că o creştere cu 2 puncte procentuale a ratei dobânzii generează o majorare cu aproximativ 6 puncte procentuale a gradului de îndatorare în cazul unui credit ipotecar, iar la rândul ei, o creştere cu 10 puncte procentuale a gradului de îndatorare este asociată cu o majorare a probabilităţii de nerambursare de 6 la sută în cazul creditului ipotecar. Iată câteva argumente care mă determină să afirm că o creştere a intermedierii bancare – deci o creditare sănătoasă, sustenabilă şi echilibrată în România – nu se poate baza excesiv, ca până acum, pe sectorul gospodăriilor.
Revenind la chestiunea creşterii intermedierii financiare, mi se pare interesant a estima cu cât ar trebui să crească anual stocul creditului acordat sectorului privat astfel încât în decursul a 10 ani intermedierea financiară să revină spre nivelul maxim de circa 40% atins în urmă cu 7 ani. Răspunsul este că ar fi necesar un ritm anual de expansiune de circa 10% în condiţiile în care PIB nominal s-ar majora în medie cu 6% pe an.
Având în vedere cele spuse înainte, apreciez o asemenea evoluţie ca fiind de domeniul posibilului, însă consider drept puţin probabil ca o creştere sustenabilă a intermedierii financiare să survină în urma continuării modelului de business prevalent în momentul actual în sectorul bancar. O creştere sănătoasă, durabilă şi echilibrată a intermedierii financiare reclamă o diversificare a surselor de expunere către economie în detrimentul concentrării pe retail banking, în general şi pe sectorul imobiliar, în particular.
Cred că o implicare mai mare în cofinanţarea proiectelor din fonduri europene şi eventuale participări în proiecte de investiţii realizate în parteneriat public-privat sunt căi prin care creşterea creditului ar putea cunoaşte nu doar o accelerare, ci şi o îmbunătăţire din punct de vedere calitativ, atât prin prisma profilului de risc, cât şi prin cea a sinergiilor pe care le-ar putea crea în economie.
Închei urându-vă dezbateri fructuoase, spre beneficiul dumneavoastră şi al ţării.
București, 5 iulie 2018
Sursa: comunicat BNR
Comentarii
Adauga un comentariu
Adauga un comentariu folosind contul de Facebook
Alte stiri din categoria: Noutati BNR
Tentativă de fraudă financiară tip deepfake care folosește imaginea guvernatorului BNR
În ultima perioadă, pe mai multe platforme și rețele de socializare, au apărut postări tip deepfake care îl implică pe guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, conform unui comunicat al BNR, in care se adauga: Videoclipurile folosesc fraudulos detalii
BNR este optimista la inceput de an privind inflatia si cresterea economica
Banca Nationala a Romaniei (BNR) incepe optimista inceputul de an 2024, cu anticipatii de scadere a inflatiei si de crestere a economiei mai mult decat spera. "Noile evaluări indică o creștere economică mai solidă pe ansamblul trimestrelor IV 2023 și I 2024 comparativ cu detalii
Dobanda BNR ramane 7%
Comunicat BNR: Hotărârile CA al BNR pe probleme de politică monetară Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința de astăzi, 12 ianuarie 2024, a hotărât următoarele: - detalii
Lichiditatea si solvabilitatea sectorului bancar sunt adecvate, conform CNSM
Comunicat de presa:
Ședința CNSM din data de 14 decembrie 2023
În data de 14 decembrie 2023 s-a desfășurat cea de-a patra ședință din acest an a Consiliului general al Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială detalii
- Banca Națională a României organizează expoziția Muzeul Militar Național Regele Ferdinand I - 100 de ani de istorie militară
- Dobanda BNR ramane 7% pana la sfarsitul anului 2023
- Bancile isi majoreaza rezervele de capital
- BNR mentine dobanda de politica monetara la 7%
- Atac de tip spoofing (utilizarea frauduloasă a numărului de telefon) în numele BNR
- BNR anticipeaza o crestere modesta a economiei in urmatoarea perioada
- Inflatia va scadea la o cifra in trimestrul 3 din 2023, estimeaza BNR
- Moneda de argint cu Nichita Stanescu, emisa de BNR
- BNR mentine dobanda la 7%
- BNR: cresterea economica va decelera semnificativ in 2023, dar in 2024 se va revigora mai vizibil decat se anticipa
Criza COVID-19
- In majoritatea unitatilor BRD se poate intra fara certificat verde
- La BCR se poate intra fara certificat verde
- Firmele, obligate sa dea zile libere parintilor care stau cu copiii in timpul pandemiei de coronavirus
- CEC Bank: accesul in banca se face fara certificat verde
- Cum se amana ratele la creditele Garanti BBVA
Topuri Banci
- Topul bancilor dupa active si cota de piata in perioada 2022-2015
- Topul bancilor cu cele mai mici dobanzi la creditele de nevoi personale
- Topul bancilor la active in 2019
- Topul celor mai mari banci din Romania dupa valoarea activelor in 2018
- Topul bancilor dupa active in 2017
Asociatia Romana a Bancilor (ARB)
- Băncile din România nu au majorat comisioanele aferente operațiunilor în numerar
- Concurs de educatie financiara pentru elevi, cu premii in bani
- Creditele acordate de banci au crescut cu 14% in 2022
- Romanii stiu educatie financiara de nota 7
- Gradul de incluziune financiara in Romania a ajuns la aproape 70%
ROBOR
- ROBOR: ce este, cum se calculeaza, ce il influenteaza, explicat de Asociatia Pietelor Financiare
- ROBOR a scazut la 1,59%, dupa ce BNR a redus dobanda la 1,25%
- Dobanzile variabile la creditele noi in lei nu scad, pentru ca IRCC ramane aproape neschimbat, la 2,4%, desi ROBOR s-a micsorat cu un punct, la 2,2%
- IRCC, indicele de dobanda pentru creditele in lei ale persoanelor fizice, a scazut la 1,75%, dar nu va avea efecte imediate pe piata creditarii
- Istoricul ROBOR la 3 luni, in perioada 01.08.1995 - 31.12.2019
Taxa bancara
- Normele metodologice pentru aplicarea taxei bancare, publicate de Ministerul Finantelor
- Noul ROBOR se va aplica automat la creditele noi si prin refinantare la cele in derulare
- Taxa bancara ar putea fi redusa de la 1,2% la 0,4% la bancile mari si 0,2% la cele mici, insa bancherii avertizeaza ca indiferent de nivelul acesteia, intermedierea financiara va scadea iar dobanzile vor creste
- Raiffeisen anunta ca activitatea bancii a incetinit substantial din cauza taxei bancare; strategia va fi reevaluata, nu vor mai fi acordate credite cu dobanzi mici
- Tariceanu anunta un acord de principiu privind taxa bancara: ROBOR-ul ar putea fi inlocuit cu marja de dobanda a bancilor
Statistici BNR
- Deficitul contului curent, -0,39% din PIB după prima lună a anului
- Deficitul contului curent, redus cu 17%
- Inflatia a încheiat anul 2023 la 6,61%, semnificativ sub prognoza oficială
- Deficitul contului curent, redus cu o cincime după primele zece luni ale anului
- Deficitul contului curent, redus cu 24% după primele nouă luni ale anului
Legislatie
- Legea nr. 311/2015 privind schemele de garantare a depozitelor şi Fondul de garantare a depozitelor bancare
- Rambursarea anticipata a unui credit, conform OUG 50/2010
- OUG nr.21 din 1992 privind protectia consumatorului, actualizata
- Legea nr. 190 din 1999 privind creditul ipotecar pentru investiții imobiliare
- Reguli privind stabilirea ratelor de referinţă ROBID şi ROBOR
Lege plafonare dobanzi credite
- BNR propune Parlamentului plafonarea dobanzilor la creditele bancilor intre 1,5 si 4 ori peste DAE medie, in functie de tipul creditului; in cazul IFN-urilor, plafonarea dobanzilor nu se justifica
- Legile privind plafonarea dobanzilor la credite si a datoriilor preluate de firmele de recuperare se discuta in Parlament (actualizat)
- Legea privind plafonarea dobanzilor la credite nu a fost inclusa pe ordinea de zi a comisiilor din Camera Deputatilor
- Senatorul Zamfir, despre plafonarea dobanzilor la credite: numai bou-i consecvent!
- Parlamentul dezbate marti legile de plafonare a dobanzilor la credite si a datoriilor cesionate de banci firmelor de recuperare (actualizat)
Anunturi banci
- Bancile comunica automat cu ANAF situatia popririlor
- BRD bate recordul la credite de consum, in ciuda dobanzilor mari, si obtine un profit ridicat
- CEC Bank a preluat Fondul de Garantare a Creditului Rural
- BCR aproba credite online prin aplicatia George, dar contractele se semneaza la banca
- Aplicatia Eximbank, indisponibila temporar
Analize economice
- România - prima în UE la inflație, prin efect de bază
- Inflația anuală, în scădere la 7,23%
- Avansul PIB pe 2023, recalculat la 2,1%. Rezultatul nominal, majorat cu circa 15 miliarde lei
- Produsul Intern Brut (PIB), modificat in prognoza de iarna
- Costul împrumuturilor pe termen lung, scădere la 6,14% în ianuarie 2024
Ministerul Finantelor
- Deficitul bugetar, deja -1,67% din PIB după primele două luni
- Datoria publică, sub pragul de 50% din PIB la finele anului 2023
- Deficitul bugetar, din ce în ce mai mare la început de an
- Deficitul bugetar după 8 luni, încă mai mare față de rezultatul din anul trecut
- Deficitul bugetar, cvasistaționar în iunie dar problematic la mijlocul anului
Biroul de Credit
- FUNDAMENTAREA LEGALITATII PRELUCRARII DATELOR PERSONALE IN SISTEMUL BIROULUI DE CREDIT
- BCR: prelucrarea datelor personale la Biroul de Credit
- Care banci si IFN-uri raporteaza clientii la Biroul de Credit
- Ce trebuie sa stim despre Biroul de Credit
- Care este procedura BCR de raportare a clientilor la Biroul de Credit
Procese
- Un client Credius obtine in justitie anularea creditului, din cauza dobanzii prea mari
- Hotararea judecatoriei prin care Aedificium, fosta Raiffeisen Banca pentru Locuinte, si statul sunt obligati sa achite unui client prima de stat
- Decizia Curtii de Apel Bucuresti in procesul dintre Raiffeisen Banca pentru Locuinte si Curtea de Conturi
- Vodafone, obligata de judecatori sa despagubeasca un abonat caruia a refuzat sa-i repare un telefon stricat sau sa-i dea banii inapoi (decizia instantei)
- Taxa de reziliere a abonamentului Vodafone inainte de termen este ilegala (decizia definitiva a judecatorilor)
Stiri economice
- România, țara UE cu cea mai mare creștere a costului salarial
- Deficitul comercial în prima lună a anului, la cea mai mică valoare din septembrie 2021 încoace
- Prețurile industriale la intern, în scădere anuală cu 8%
- Prognoza CE pentru România, mai pesimistă decât cea a CNSP
- România, pe primul loc în UE la inflația anuală in ianuarie 2024
Statistici
- Care este valoarea salariului minim brut si net pe economie in 2024?
- Cat va fi salariul brut si net in Romania in 2024, 2025, 2026 si 2027, conform prognozei oficiale
- România, pe ultimul loc în UE la evoluția productivității muncii în agricultură
- INS: Veniturile romanilor au crescut anul trecut cu 10%. Banii de mancare, redistribuiti cu precadere spre locuinta, transport si haine
- Inflatia anuala - 13,76% in aprilie 2022 si va ramane cu doua cifre pana la mijlocul anului viitor
FNGCIMM
- Programul IMM Invest continua si in 2021
- Garantiile de stat pentru credite acordate de FNGCIMM au crescut cu 185% in 2020
- Programul IMM invest se prelungeste pana in 30 iunie 2021
- Firmele pot obtine credite bancare garantate si subventionate de stat, pe baza facturilor (factoring), prin programul IMM Factor
- Programul IMM Leasing va fi operational in perioada urmatoare, anunta FNGCIMM
Calculator de credite
- ROBOR la 3 luni a scazut cu aproape un punct, dupa masurile luate de BNR; cu cat se reduce rata la credite?
- In ce mall din sectorul 4 pot face o simulare pentru o refinantare?
Noutati BCE
- Acord intre BCE si BNR pentru supravegherea bancilor
- Banca Centrala Europeana (BCE) explica de ce a majorat dobanda la 2%
- BCE creste dobanda la 2%, dupa ce inflatia a ajuns la 10%
- Dobânda pe termen lung a continuat să scadă in septembrie 2022. Ecartul față de Polonia și Cehia, redus semnificativ
- Rata dobanzii pe termen lung pentru Romania, in crestere la 2,96%
Noutati EBA
- Bancile romanesti detin cele mai multe titluri de stat din Europa
- Guidelines on legislative and non-legislative moratoria on loan repayments applied in the light of the COVID-19 crisis
- The EBA reactivates its Guidelines on legislative and non-legislative moratoria
- EBA publishes 2018 EU-wide stress test results
- EBA launches 2018 EU-wide transparency exercise
Noutati FGDB
- Banii din banci sunt garantati, anunta FGDB
- Depozitele bancare garantate de FGDB au crescut cu 13 miliarde lei
- Depozitele bancare garantate de FGDB reprezinta doua treimi din totalul depozitelor din bancile romanesti
- Peste 80% din depozitele bancare sunt garantate
- Depozitele bancare nu intra in campania electorala
CSALB
- Negocierile dintre banci si clienti la CSALB, in crestere cu 30%
- Sondaj: dobanda fixa la credite, considerata mai buna decat cea variabila, desi este mai mare
- CSALB: Romanii cu credite caută soluții pentru reducerea ratelor. Cum raspund bancile
- O firma care a facut un schimb valutar gresit s-a inteles cu banca, prin intermediul CSALB
- Rolul Centrului de Solutionare Alternativa a Litigiilor in domeniul Bancar (CSALB) in sustinerea stabilitatii financiare
First Bank
- Ce trebuie sa faca cei care au asigurare la credit emisa de Euroins
- First Bank este reprezentanta Eurobank in Romania: ce se intampla cu creditele Bancpost?
- Clientii First Bank pot face plati prin Google Pay
- First Bank anunta rezultatele financiare din prima jumatate a anului 2021
- First Bank are o noua aplicatie de mobile banking
Noutati FMI
- FMI: criza COVID-19 se transforma in criza economica si financiara in 2020, suntem pregatiti cu 1 trilion (o mie de miliarde) de dolari, pentru a ajuta tarile in dificultate; prioritatea sunt ajutoarele financiare pentru familiile si firmele vulnerabile
- FMI cere BNR sa intareasca politica monetara iar Guvernului sa modifice legea pensiilor
- FMI: majorarea salariilor din sectorul public si legea pensiilor ar trebui reevaluate
- IMF statement of the 2018 Article IV Mission to Romania
- Jaewoo Lee, new IMF mission chief for Romania and Bulgaria
Noutati BERD
- Creditele neperformante (npl) - statistici BERD
- BERD este ingrijorata de investigatia autoritatilor din Republica Moldova la Victoria Bank, subsidiara Bancii Transilvania
- BERD dezvaluie cat a platit pe actiunile Piraeus Bank
- ING Bank si BERD finanteaza parcul logistic CTPark Bucharest
- EBRD hails Moldova banking breakthrough
Noutati Federal Reserve
- Federal Reserve anunta noi masuri extinse pentru combaterea crizei COVID-19, care produce pagube "imense" in Statele Unite si in lume
- Federal Reserve urca dobanda la 2,25%
- Federal Reserve decided to maintain the target range for the federal funds rate at 1-1/2 to 1-3/4 percent
- Federal Reserve majoreaza dobanda de referinta pentru dolar la 1,5% - 1,75%
- Federal Reserve issues FOMC statement
Noutati BEI
- BEI a redus cu 31% sprijinul acordat Romaniei in 2018
- Romania implements SME Initiative: EUR 580 m for Romanian businesses
- European Investment Bank (EIB) is lending EUR 20 million to Agricover Credit IFN
Mobile banking
- Comisioanele BRD pentru MyBRD Mobile, MyBRD Net, My BRD SMS
- Termeni si conditii contractuale ale serviciului You BRD
- Recomandari de securitate ale BRD pentru utilizatorii de internet/mobile banking
- CEC Bank - Ghid utilizare token sub forma de card bancar
- Cinci banci permit platile cu telefonul mobil prin Google Pay
Noutati Comisia Europeana
- Avertismentul Comitetului European pentru risc sistemic (CERS) privind vulnerabilitățile din sistemul financiar al Uniunii
- Cele mai mici preturi din Europa sunt in Romania
- State aid: Commission refers Romania to Court for failure to recover illegal aid worth up to €92 million
- Comisia Europeana publica raportul privind progresele inregistrate de Romania in cadrul mecanismului de cooperare si de verificare (MCV)
- Infringements: Commission refers Greece, Ireland and Romania to the Court of Justice for not implementing anti-money laundering rules
Noutati BVB
- BET AeRO, primul indice pentru piata AeRO, la BVB
- Laptaria cu Caimac s-a listat pe piata AeRO a BVB
- Banca Transilvania plateste un dividend brut pe actiune de 0,17 lei din profitul pe 2018
- Obligatiunile Bancii Transilvania se tranzactioneaza la Bursa de Valori Bucuresti
- Obligatiunile Good Pople SA (FRU21) au debutat pe piata AeRO
Institutul National de Statistica
- România, pe locul 2 în UE la creșterea comerțului cu amănuntul în ianuarie 2024
- Comerțul cu amănuntul, în creștere cu 1,9% pe anul 2023
- Comerțul cu amănuntul, în creștere pe final de an
- Comerțul cu amănuntul, stabilizat la +2% față de anul anterior
- Creșterea economică, doar 1,1% după primele trei trimestre ale anului curent
Informatii utile asigurari
- Data de la care FGA face plati pentru asigurarile RCA Euroins: 17 mai 2023
- Asigurarea împotriva dezastrelor, valabilă și in caz de faliment
- Asiguratii nu au nevoie de documente de confirmare a cutremurului
- Cum functioneaza o asigurare de viata Metropolitan pentru un credit la Banca Transilvania?
- Care sunt documente necesare pentru dosarul de dauna la Cardif?
ING Bank
- La ING se vor putea face plati instant din decembrie 2022
- Cum evitam tentativele de frauda online?
- Clientii ING Bank trebuie sa-si actualizeze aplicatia Home Bank pana in 20 martie
- Obligatiunile Rockcastle, cel mai mare proprietar de centre comerciale din Europa Centrala si de Est, intermediata de ING Bank
- ING Bank transforma departamentul de responsabilitate sociala intr-unul de sustenabilitate
Ultimele Comentarii
-
Felicitari!
Foarte bine ... detalii
-
Refinantare
... detalii
-
tema
Salutare tuturor! Vreau să împărtășesc experiența mea cu online-credit.ro - o soluție ... detalii
-
Cont restricționat la ing
... detalii
-
Restricție cont
Buna mi sa restricționat contul la ing după ce am primit o sumă de la o vecina de a mea și mia ... detalii