Romania este obligata de Comisia Europeana sa renunte la tratatele bilaterale pentru garantarea investitiilor, dar nu poate scapa de plangerea Raiffeisen Bank

Autor: Bancherul.ro
2016-09-23 00:45

Inainte de intrarea in Uniunea Europeana, in 2007, Romania avea incheiate tratate bilaterale pentru garantarea investitiilor cu 22 de tari, care au au ramas in vigoare si in prezent, desi toate statele membre sunt supuse acelorasi norme pe piata unica a UE, inclusiv in privinta investitiilor transfrontaliere.

Intrucat respectivele tratate sunt, evident, depasite de noile conditii ale pietei unice, iar cel cu regatul Suediei a produs efecte ce vin în contradicţie cu legislaţia UE, Comisia Europeana a declansat procedura de infringement la adresa Romaniei inca din 18 iunie 2015, in vederea anularii respectivelor tratate.

Insa abia din aceasta vara Guvernul a initiat un proiect de lege in acest scop, pe care presedintele Iohannis l-a trimis recent, printr-un decret, la Parlament pentru a fi aprobat.

Unul dintre aceste tratate incheiate de Romania este si cel cu Austria, in baza caruia Raiffeisen Bank a notificat autoritatile romane ca a fost incalcat prin adoptarea legii privind darea in plata.

Iar cum tratatul era in vigoare in momentul adoptarii legii privind darea in plata, neputand fi anulat retroactiv, statul roman va fi nevoit sa negocieze sau sa se judece la curtile de arbitraj cu banca austriaca.

Oricum, prevederile tratatului cu Austria invocate de Raiffeisen ca fiind incalcate, in special garantarea nediscriminatorie a investitiilor, exista si in legislatia UE.

Legea privind darea in plata este o problema, dar oare atat de mare?

Legea privind darea in plata a caselor cumparate cu credite ipotecare incalca principiile de baza ale functionarii bancilor si implicit le produce pierderi, pentru ca nu-si pot recupera in intregime creditul acordat, in situatia in care valoarea imobilului a scazut sub cea a imprumutului.

In consecinta, bancile se pot plange ca legea le afecteaza capitalul si implicit investitiile.

Legea a fost criticata, de altfel, destul de intens, atat de autoritatile romane, in frunte cu BNR, dar si de cele europene, printre care Banca Centrala Europeana (BCE) si Comisia Europeana, care au subliniat a o astfel de reglementare este unica in Europa.

Bancile au protestat, fireste, la randul lor, fata de legea darii in plata, pe care au reclamat-o la Curtea Constitutionala, aceasta urmand sa se pronunte luna viitoare.

Unii bancheri au mers si mai departe.

Raiffeisen Bank International (RBI), banca-mama din Austria a Raiffeisen Bank, printre cele mai afectate banci de legea darii in plata, din cauza multor credite in franci elvetieni (CHF) pe care le-a acordat inainte de criza, a trimis in 18 august autoritatilor romane (Presedintelui Romaniei, Parlamentului, Guvernului), o “Notificare de reclamatie si solicitare de consultari si negociere in temeiul Articolului 8 al Acordului dintre Republica Austria si Romania privind promovarea si protejarea investitiilor, in vigoare din 1 iulie 1997 (Tratatul).”

Concret, Raiffeisen se plange de faptul ca “investitiile RBI au fost serios prejudiciate (de legea darii in plata) si a suferit pierderi importante de cauza modului in care a actionat Romania”.

De fapt, nu este vorba de pierderi pentru banca (probabil doar pentru activitatea de creditare ipotecara) ci de castiguri in scadere: profitul Raiffeisen Bank a scazut cu 65% in trimestrul doi din acest an, la 10 milioane euro, dupa ce banca a facut provizioane de 43 milioane euro pentru legea privind darea in plata. (vezi aici detalii)

Dar de ce considera Raiffeisen Bank ca Romania are ceva cu banca austriaca, din moment ce legea darii in plata se aplica tuturor bancilor romanesti?

“Tratatul stipuleaza ca Romania sa acorde investitorilor si investitiilor acestora un tratament nu mai putin favorabil decat cel acordat propriilor investitori si investitiilor acestora sau investitorilor din orice stat tert si investitiilor acestora. Romania s-a angajat sa nu discrimineze investitiile investitorilor straini.

Majoritatea convarsitoare a imprumuturilor ipotecare afectate (de darea in plata) sunt detinute de bancile cu capital strain. Povara modului de a actiona al Romaniei s-a abatut cu preponderenta asupra bancilor cu capital strain, inclusiv asupra RBI. Aceasta povara este discriminatorie, nedreapta si disproportionala. Modul de a actiona al Romaniei a incalcat, in consecinta, obligatiile stipulate de Tratat”, se arata in notificarea RBI.

Cat de justificata este plangerea Raiffeisen Bank?

In primul rand, se pune intrebarea daca imprumuturile acordate de banca pot fi calificate drept investitii sau mai degraba o activitate economica (bancile lucreaza cu bani), cu riscurile aferente, inclusiv riscul de reglementari legislative, cum a fost cazul legii privind darea in plata.

Raiffeisen obtine profit din acordarea creditelor, care este mai mare sau mai mic, in functie de riscurile aferente si de costurile de functionare. Un astfel de risc a fost si acordarea de credite ipotecare in franci elvetieni, pentru care banca si-a luat garantii locuinte cu o valoare mai mare cu aproximativ 133% fata de valoarea creditului acordat.

Dupa izbucnirea crizei din 2008, pretul locuintelor a scazut la jumatate iar francul elvetian s-a dublat, afectand puternic clientii bancii.

Raiffeisen Bank nu a luat insa masuri de protectie a clientilor afectati, starnind protestele acestora si o campanie furibunda impotriva bancilor, in strada, pe Facebook, in Parlament, in presa si in tribunale, care a culminat cu adoptarea legii privind darea in plata, destinata, potrivit initiatorilor, clientilor bancilor pentru care creditele au devenit o povara, pe care bancile nu le-au usurat-o.

Fireste ca Raiffeisen priveste situatia doar din perspectiva investitorului si a legilor care-i garanteaza investitiile, urmarind in acelasi timp obtinerea unui profit cat mai mare, indiferent de ce se intampla cu clientii sai.

In acelasi timp, insa, legislatia pentru protectia consumatorilor a devenit tot mai puternica in ultimul timp, atat la nivel local si european cat si mondial, chiar mai importanta decat cea care sustine afacerile si investitiile.

In concluzie, punand in echilibru interesele investitorului (afaceristului) si protectia clientilor, este dificil de spus daca legea darii in plata afecteaza, intr-adevar, investitiile bancilor straine sau protejeaza clientii acestora aflati in situatii dificile.

Intr-adevar, legea sfideaza, in primul rand, principiile creditarii si neretroactivitatii, insa ramane de vazut daca acestea se pot extinde si asupra investitiilor.

E greu de crezut, de asemenea, ca statul roman a avut ceva cu investitorii straini atunci cand a adoptat legea. Simplul fapt ca bancile straine, si nu cele romanesti, au acordat cele mai multe credite ipotecare in franci elvetieni si euro nu poate reprezenta un argument ca scopul legii a fost acela de a se indrepta impotriva investitorilor straini.

Ramane de vazut, acum, daca autoritatile romane vor fi dispuse sa rezolve pe cale amiabila disputa cu Raiffeisen, dupa cum a solicitat banca, “in termen de trei luni de la data prezentei notificari”, sau se va ajunge la procedurile de arbitraj, dupa cum ameninta banca austriaca.

Romania este obligata de UE sa renunte la acordurile bilaterale

Intre timp, autoritatile romane au initiat procedurile de anulare a acordurilor bilaterale pe care le are cu 22 de state pentru protejarea reciproca a investitiilor, dupa ce, inca din 18 iunie 2015, Comisia Europeana a initiat procedura de infringement impotriva Romaniei, intrucat tara noastra nu a renuntat la respectivele acorduri dupa intrarea in Uniunea Europeana, acestea devenind depasite, toate statele membre fiind supuse acelorasi norme pe piata unica UE, inclusiv normele privind investitiile transfrontaliere, astfel ca toti investitorii din UE beneficiaza de aceeasi protectie.

Ceea ce nu inseamna ca statul roman va scapa de litigiul cu Raiffeisen Bank, intrucat acordul bilateral cu Austria inca este in vigoare, iar anularea acestuia nu se va putea aplica retroactiv, ca orice lege.

Astfel, Guvernul a adoptat in sedinta din 10 august 2016 Proiectul de lege pentru aprobarea încetării valabilităţii acordurilor privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor încheiate de către România cu statele membre ale Uniunii Europene.

Legea a ajuns si la Camera Deputatilor, unde se dezbate in prezent (vezi aici detalii), aceasta fiind prima camera sesizata, Senatul fiind camera decizionala.

De asemenea, in Monitorul Oficial, Partea I nr. 707 din 12.09.2016 a fost publicat “Decretul presedintelui Romaniei nr. 799/2016 pentru supunerea spre adoptare Parlamentului a încetării valabilităţii acordurilor privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, încheiate de către România cu statele membre ale Uniunii Europene.”

• Tipareste detalii
• Trimite pe mail
• Facebook
• Twitter
• Google
• Vizualizari: 3942

Taguri: lege darea in plata  credite ipotecare  Raiffeisen Bank  probleme functionare carduri  Raiffeisen Bank International AG (RBI)  darea in plata  credite pentru locuinte  credite imobiliare  

Comentarii

Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:



Tastati codul din imagine (doar cifre)