LEGI | Legislatie

Regulamentul BNR nr. 4/2014 privind raportarea de date si informatii statistice la Banca Nationala a Romaniei

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2017-03-25 13:44

Banca Nationala a Romaniei

Regulament nr. 4 din 31.iul.2014
Monitorul Oficial, Partea I 602 13.aug.2014
Intrare în vigoare la 13.aug.2014

Regulamentul nr. 4/2014 privind raportarea de date şi informaţii statistice la Banca Naţională a României

Având în vedere prevederile art. 49 din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, ale art. 101 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 24 din Legea nr. 93/2009 privind instituţiile financiare nebancare, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de plată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 127/2011 privind activitatea de emitere de monedă electronică, cu modificările ulterioare,
în temeiul art. 48 din Legea nr. 312/2004,

Banca Naţională a României emite prezentul regulament.

TITLUL I
Raportări de date şi informaţii privind statistica monetară şi financiară, balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, datoria privată externă a României pe termen mediu şi lung, precum şi emisiunile şi deţinerile de titluri de valoare

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

SECŢIUNEA 1
Domeniul de aplicare

Art. 1. - Prezentul titlu stabileşte în cap. II-X obligaţiile de raportare la Banca Naţională a României a datelor şi informaţiilor statistice privind:
- bilanţul monetar al instituţiilor financiare monetare;
- ratele dobânzii practicate de instituţiile financiare monetare;
- activele şi pasivele bilanţiere ale instituţiilor financiare nebancare;
- activele şi pasivele fondurilor de investiţii, altele decât fondurile de piaţă monetară;
- balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională;
- operaţiuni valutare de capital de natura datoriei private externe pe termen mediu şi lung;
- structura în profil teritorial a creditelor şi depozitelor clienţilor nebancari, neguvernamentali;
- emisiunile şi deţinerile de titluri de valoare;
- activele şi pasivele societăţilor vehicul investiţional angajate în tranzacţii de securitizare.

SECŢIUNEA a 2-a
Rezidenţa

Art. 2. - În înţelesul prezentului titlu, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) rezidenţi:
a1) persoane fizice - cetăţeni români, cetăţeni străini şi apatrizi, cu domiciliul în România atestat cu documente de identitate emise conform legii;
a2) persoane juridice şi orice alte entităţi cu sediul în România, precum şi persoane fizice, cetăţeni români, cetăţeni străini şi apatrizi cu domiciliul în România, care sunt autorizate şi/sau înregistrate să desfăşoare activităţi economice pe teritoriul României, în mod independent, în condiţiile prevăzute de reglementările legale în vigoare;
a3) sucursale, agenţii, reprezentanţe, birouri aparţinând persoanelor juridice străine sau altor entităţi străine, înregistrate şi/sau autorizate să funcţioneze în România;
a4) ambasade, consulate şi alte reprezentanţe şi misiuni permanente ale României în străinătate;
b) nerezidenţi:
b1) persoane fizice - cetăţeni străini, cetăţeni români şi apatrizi, cu domiciliul în străinătate atestat cu documente de identitate emise conform legii;
b2) persoane juridice şi orice alte entităţi cu sediul în străinătate, precum şi persoane fizice, cetăţeni străini, cetăţeni români şi apatrizi, cu domiciliul în străinătate, care sunt autorizate şi/sau înregistrate să desfăşoare activităţi economice în străinătate, în mod independent, în condiţiile prevăzute de reglementările legale în vigoare;
b3) sucursale, agenţii, reprezentanţe, birouri şi orice alte entităţi ale persoanelor juridice române sau altor entităţi române, înregistrate şi/sau autorizate să funcţioneze în străinătate;
b4) ambasade, consulate şi alte reprezentanţe şi misiuni permanente ale altor state în România, precum şi organizaţii internaţionale sau reprezentanţe ale unor astfel de organizaţii care funcţionează în România.

SECŢIUNEA a 3-a
Sectoare instituţionale

Art. 3. - (1) În înţelesul prezentului titlu, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) unităţi instituţionale - unităţi economice care au capacitatea de a deţine bunuri şi active, de a subscrie angajamente, de a exercita activităţi economice şi de a realiza, în nume propriu, operaţii cu alte unităţi;
b) cvasisocietăţi - unităţi distincte, producători de bunuri şi/sau servicii destinate pieţei, care se bucură de autonomie de decizie şi care se caracterizează prin faptul că dispun de contabilitate completă, potrivit legii, dar nu au personalitate juridică;
c) sector instituţional - ansamblu de unităţi instituţionale grupate în funcţie de comportamentul lor economic, ţinând cont de categoria de producători din care fac parte şi/sau de natura activităţilor şi funcţiilor lor principale.
(2) Standardele privind clasificarea sectoarelor instituţionale sunt definite în Regulamentul (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 mai 2013 privind Sistemul european de conturi naţionale şi regionale din Uniunea Europeană (SEC 2010), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 174/2013, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 4. - În înţelesul prezentului titlu, sectoarele instituţionale prezentate mai jos au următoarele semnificaţii:
a) societăţi nefinanciare (S11) - unităţi instituţionale dotate cu personalitate juridică, care sunt producători de piaţă şi a căror activitate principală constă în producerea de bunuri şi servicii nefinanciare. Acest sector acoperă şi cvasisocietăţile nefinanciare; acest sector instituţional cuprinde: regii autonome, companii naţionale, societăţi naţionale, societăţi comerciale cu capital public sau privat, societăţi cooperatiste, societăţi agricole, instituţii fără scop lucrativ aflate în serviciul societăţilor nefinanciare (asociaţii patronale, asociaţii ale meşteşugarilor) şi altele asemenea;
b) instituţii financiare monetare - cuprinde următoarele sectoare instituţionale:
b1) banca centrală (S121) - cuprinde Banca Naţională a României, Banca Centrală Europeană, precum şi celelalte bănci centrale naţionale;
b2) alte instituţii financiare monetare - cuprinde societăţi care acceptă depozite şi fonduri de piaţă monetară;
b2.1) societăţi care acceptă depozite, exclusiv banca centrală (S122) - cuprinde instituţii de credit, societăţi care acceptă depozite, altele decât instituţiile de credit;
(i) instituţii de credit - are semnificaţia prevăzută la art. 4 alin. (1) pct. 1 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi firmele de investiţii şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012, cu modificările şi completările ulterioare;
(ii) societăţi care acceptă depozite, altele decât instituţiile de credit - cuprinde:
- alte instituţii financiare care sunt implicate în principal în intermediere financiară şi a căror activitate constă în primirea de depozite şi/sau substitute apropiate pentru depozite de la unităţi instituţionale, nu numai de la instituţii financiare monetare (gradul de substituibilitate între instrumentele emise de alte instituţii financiare monetare şi depozitele plasate la instituţii de credit determină clasificarea acestora ca instituţii financiare monetare), şi, pe cont propriu, cel puţin din punct de vedere economic, în acordarea de împrumuturi şi/sau efectuarea de investiţii în titluri de valori;
- instituţii emitente de monedă electronică a căror activitate principală constă în servicii de intermediere financiară sub forma emiterii de monedă electronică; acestea au semnificaţia prevăzută la art. 4 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 127/2011 privind activitatea de emitere de monedă electronică, cu modificările ulterioare;
b2.2) fonduri de piaţă monetară (S123) - societăţi financiare şi cvasisocietăţi care sunt implicate în principal în intermedierea financiară. Activitatea acestora constă în a emite acţiuni sau unităţi ale fondurilor de investiţii drept substitut pentru depozite şi a investi în principal în acţiuni/unităţi ale fondurilor de investiţii monetare, titluri pe termen scurt de natura datoriei şi/sau depozite. Fondurile de piaţă monetară îndeplinesc toate criteriile următoare:
(a) urmăresc obiectivul de investiţii de menţinere a principalului fondului şi de oferire a unui randament corespunzător ratei dobânzii instrumentelor de piaţă monetară;
(b) investesc în instrumente de piaţă monetară care îndeplinesc criteriile pentru instrumente de piaţă monetară, prevăzute în Directiva 2009/65/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 de coordonare a actelor cu putere de lege şi a actelor administrative privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM), sau în depozite constituite la instituţii de credit ori, în mod alternativ, asigură evaluarea în condiţii echivalente a lichidităţii şi a valorii portofoliului în care investesc;
(c) se asigură că instrumentele de piaţă monetară în care investesc sunt de înaltă calitate, astfel cum este aceasta determinată de societatea de administrare. Calitatea unui instrument de piaţă monetară este apreciată, printre altele, în baza următorilor factori:
- calitatea creditului instrumentului de piaţă monetară;
- natura categoriei de active reprezentate de instrumentul de piaţă monetară;
- pentru instrumentele financiare structurate, riscul operaţional şi de contrapartidă inerent în tranzacţia financiară structurată;
- profilul de lichiditate;
(d) se asigură că portofoliul lor are o scadenţă medie ponderată (weighted average maturity, WAM) de cel mult 6 luni şi o durată de viaţă medie ponderată (weighted average life, WAL) de cel mult 12 luni;
(e) furnizează zilnic valoarea activului net (net asset value, NAV) şi un calcul al preţului acţiunilor/unităţilor lor şi oferă zilnic posibilitatea subscrierii şi răscumpărării de acţiuni/unităţi;
(f) limitează investiţiile în titluri de valoare la cele cu o scadenţă reziduală până la data de răscumpărare legală (legal redemption date) mai mică de sau egală cu 2 ani, cu condiţia ca timpul rămas până la următoarea dată de revizuire a ratei dobânzii (interest rate reset date) să fie mai mic de sau egal cu 397 de zile, dată la care titlurile de valoare cu rată variabilă ar trebui revizuite la o rată sau un index a/al pieţei monetare;
(g) limitează investiţiile în alte organisme de plasament colectiv la cele care respectă definiţia fondurilor de piaţă monetară;
(h) nu îşi asumă riscuri directe sau indirecte faţă de titluri de participaţie sau materii prime, inclusiv prin instrumente derivate, şi utilizează instrumente derivate numai în conformitate cu strategia de investiţii pe piaţa monetară a fondului. Instrumentele derivate care generează un risc valutar pot fi utilizate numai pentru acoperirea riscului (hedging). Investiţiile în titluri de valoare în alte monede decât moneda de bază sunt permise, cu condiţia ca riscul valutar să fie acoperit în întregime;
(i) au fie o NAV fluctuantă, fie o NAV constantă.
Specificaţii pentru criteriile de identificare ale fondurilor de piaţă monetară:
(a) instrumentul de piaţă monetară este considerat a avea o înaltă calitate a creditului dacă i s-a acordat unul dintre cele mai înalte două ratinguri de credit pe termen scurt disponibile de către fiecare agenţie de rating de credit recunoscută care a acordat un rating instrumentului sau, dacă instrumentul nu are rating, este apreciat a avea o calitate echivalentă în temeiul procesului intern de rating al societăţii de administrare. Atunci când o agenţie de rating de credit recunoscută îşi împarte cel mai înalt rating pe termen scurt în două categorii, aceste două categorii sunt considerate o categorie unică şi, prin urmare, cel mai înalt rating disponibil;
(b) cu titlu de excepţie de la cerinţa prevăzută la lit. (a), fondul de piaţă monetară poate deţine emisiuni suverane a căror calitate se încadrează cel puţin în categoria investiţii, emisiune suverană însemnând instrumente de piaţă monetară emise sau garantate de o autoritate centrală, regională sau locală ori de o bancă centrală dintr-un stat membru, de Banca Centrală Europeană, de Uniunea Europeană sau de Banca Europeană de Investiţii;
(c) la calcularea WAL pentru titluri de valoare, inclusiv instrumente financiare structurate, calcularea scadenţei se bazează pe scadenţa reziduală până la răscumpărarea legală a instrumentelor. Cu toate acestea, atunci când un instrument financiar include o opţiune put, data exercitării opţiunii put poate fi utilizată în locul scadenţei reziduale legale, numai dacă toate condiţiile următoare sunt îndeplinite permanent:
- opţiunea put poate fi exercitată în mod liber de societatea de administrare la data de exercitare a acesteia;
- preţul de exercitare al opţiunii put rămâne apropiat de valoarea preconizată a instrumentului la următoarea dată de exercitare;
- strategia de investiţii a fondurilor de piaţă monetară presupune că există o probabilitate ridicată ca opţiunea să fie exercitată la următoarea dată de exercitare;
(d) la calcularea WAL şi WAM se ia în considerare impactul instrumentelor financiare derivate, al depozitelor şi al tehnicilor de administrare eficientă de portofoliu;
(e) scadenţa medie ponderată (weighted average maturity, WAM) - indicator al intervalului mediu de timp până la scadenţă a tuturor titlurilor de valoare suport din fond, ponderate pentru a reflecta deţinerile relative din fiecare instrument, presupunând că scadenţa unui instrument cu rată variabilă este mai degrabă intervalul de timp rămas până la următoarea revizuire a ratei dobânzii la rata pieţei monetare, şi nu intervalul de timp rămas până la data la care principalul titlului de valoare trebuie rambursat. În practică, WAM se utilizează pentru a determina sensibilitatea unui fond de piaţă monetară la variaţiile ratelor dobânzilor de pe piaţa monetară;
(f) durata de viaţă medie ponderată (weighted average life, WAL) - media ponderată a scadenţei reziduale a fiecărui titlu de valoare deţinut într-un fond, reprezentând intervalul de timp până la data la care principalul este rambursat în întregime, fără a ţine cont de dobândă şi fără discont. Spre deosebire de calcularea WAM, calcularea WAL pentru titlurile de valoare cu rată variabilă şi pentru instrumentele financiare structurate nu permite utilizarea datelor de revizuire a ratei dobânzii şi utilizează în schimb doar scadenţa finală declarată a titlului de valoare. WAL se utilizează pentru a determina riscul de credit, acesta fiind cu atât mai ridicat cu cât este amânată mai mult rambursarea principalului. De asemenea, WAL se utilizează pentru limitarea riscului de lichiditate;
(g) instrumente de piaţă monetară - instrumente tranzacţionate în mod normal pe piaţa monetară, care sunt lichide şi care au o valoare ce poate fi stabilită cu exactitate în orice moment;
(h) societate de administrare - o societate a cărei activitate obişnuită constă în administrarea portofoliului unui fond de piaţă monetară.
Lista fondurilor de piaţă monetară rezidente este publicată şi actualizată de Banca Naţională a României pe baza informaţiilor primite de la Autoritatea de Supraveghere Financiară.
Lista instituţiilor financiare monetare din Uniunea Europeană este publicată de Banca Centrală Europeană;
c) fonduri de investiţii, altele decât fondurile de piaţă monetară (S124) - toate sistemele de investiţii colective care sunt implicate în principal în intermediere financiară. Activitatea acestora constă în emiterea de acţiuni/unităţi ale fondurilor de investiţii care nu sunt substitut pentru depozite şi care:
(a) investesc în active financiare şi/sau nefinanciare, în măsura în care obiectivul lor este investirea capitalului obţinut de la public; şi
(b) sunt constituite în conformitate cu dreptul Uniunii Europene sau cu dreptul naţional în temeiul:
(i) dreptului contractelor, ca un fond comun administrat de societăţile de administrare;
(ii) normelor privind fondurile deschise de investiţii, ca un fond deschis de investiţii (unit trust);
(iii) dreptului societăţilor comerciale, ca o societate de investiţii;
(iv) oricărui alt mecanism similar sau oricărei alte forme juridice.
În definiţie sunt incluse următoarele:
(a) organismele ale căror unităţi de fond sau acţiuni sunt, la cererea deţinătorilor lor, răscumpărate ori rambursate direct sau indirect din activele organismelor respective; şi
(b) organismele care au un număr fix de acţiuni emise şi ai căror acţionari trebuie să cumpere sau să vândă acţiunile existente atunci când se alătură fondului sau îl părăsesc.
În definiţie nu sunt incluse următoarele:
(a) fondurile de pensii, conform definiţiei din Sistemul european de conturi naţionale şi regionale din Uniunea Europeană (SEC 2010);
(b) fondurile de piaţă monetară.
În sensul definiţiei fondului de investiţii, termenul public cuprinde micii investitori, investitorii profesionişti şi investitorii instituţionali. Lista fondurilor de investiţii, altele decât fondurile de piaţă monetară din Uniunea Europeană, este publicată de Banca Centrală Europeană;
d) alţi intermediari financiari, exclusiv societăţile de asigurare şi fondurile de pensii (S125) - societăţi şi cvasisocietăţi financiare a căror activitate principală constă în furnizarea de servicii de intermediere financiară prin subscrierea de angajamente provenind de la unităţi instituţionale sub alte forme decât bani, depozite (sau substitute apropiate pentru depozite), acţiuni/unităţi ale fondurilor de investiţii sau angajamente legate de domeniul asigurărilor, pensii şi sisteme standardizate de garantare; acest sector instituţional cuprinde, fără a fi limitativ: societăţi vehicule investiţionale, instituţii financiare nebancare, societăţi de servicii de investiţii financiare, case de compensare cu funcţie de contraparte centrală;
d1) societate vehicul investiţional - o entitate constituită potrivit dreptului naţional sau dreptului Uniunii Europene în baza unuia dintre următoarele temeiuri:
(i) dreptul contractelor, ca un fond comun administrat de societăţi de administrare;
(ii) normele privind fondurile deschise de investiţii;
(iii) dreptul societăţilor comerciale, ca societate pe acţiuni sau cu răspundere limitată;
(iv) orice alt mecanism similar
şi a cărei activitate principală îndeplineşte cumulativ următoarele criterii:
(a) intenţionează să efectueze sau efectuează una ori mai multe tranzacţii de securitizare şi structura sa este menită să izoleze obligaţiile de plată ale societăţii de cele ale iniţiatorului, sau de societatea de asigurare ori reasigurare; şi
(b) emite sau intenţionează să emită titluri de natura datoriei, alte instrumente de natura datoriei, unităţi de fond securitizate şi/sau instrumente financiare derivate (denumite în continuare instrumente de finanţare) şi/sau deţine ori poate deţine juridic sau economic active suport pentru emisiunea de instrumente de finanţare care sunt oferite spre vânzare către public sau vândute pe bază de plasamente private.
Nu sunt incluse în definiţia societăţilor vehicul investiţional următoarele:
(a) instituţiile financiare monetare;
(b) fondurile de investiţii;
(c) societăţile de asigurare sau societăţile de reasigurare;
(d) administratorii de fonduri de investiţii alternative care administrează şi/sau tranzacţionează fonduri de investiţii alternative.
Lista societăţilor vehicule investiţionale din Uniunea Europeană este publicată de Banca Centrală Europeană;
e) auxiliari financiari (S126) - societăţi şi cvasisocietăţi financiare a căror funcţie principală constă în exercitarea de activităţi strâns legate de intermedierea financiară, fără a fi ele însele intermediari financiari; acest sector instituţional cuprinde, fără a fi limitativ: societăţi de registru, case de schimb valutar, burse de valori, case de compensare fără funcţia de contraparte centrală, societăţi de administrare a fondurilor de pensii private, societăţi de administrare a investiţiilor, brokeri de asigurări, brokeri de credite şi alţi auxiliari financiari a căror activitate este asociată cu intermedierea financiară;
f) instituţii financiare captive şi alte entităţi creditoare (S127) - societăţi şi cvasisocietăţi financiare care nu sunt implicate nici în activităţi de intermediere financiară, nici în furnizarea de servicii auxiliare şi ale căror active sau pasive nu sunt, în marea lor majoritate, tranzacţionate pe pieţele libere; acest sector instituţional cuprinde, fără a fi limitativ: societăţile holding, entităţi cu scop special, case de amanet;
g) societăţi de asigurare (S128) - societăţi şi cvasisocietăţi financiare a căror funcţie principală constă în furnizarea de servicii de intermediere financiară rezultate din punerea în comun/mutualizarea riscurilor, în principal sub formă de asigurări directe sau reasigurări; acest sector instituţional cuprinde: societăţi de asigurare, societăţi de reasigurare, grupuri financiare de asigurare şi alte asemenea;
h) fonduri de pensii (S129) - societăţi şi cvasisocietăţi financiare a căror funcţie principală constă în furnizarea de servicii de intermediere financiară rezultate din punerea în comun/mutualizarea riscurilor sociale şi necesităţilor persoanelor asigurate (asigurări sociale). Fondurile de pensii în calitate de sisteme de asigurări sociale asigură venituri după pensionare şi, adesea, indemnizaţii în caz de deces sau handicap; acest sector instituţional cuprinde: fonduri de pensii private sau administrate privat şi altele asemenea;
i) administraţia publică (S13) - acest sector instituţional cuprinde: administraţia centrală, administraţiile locale, administraţiile statelor federale şi administraţiile de securitate socială;
i1) administraţia centrală (S1311) - organismele administraţiei de stat şi alte organisme centrale a căror competenţă se întinde, în general, pe tot teritoriul economic, cu excepţia administraţiilor de securitate socială; informaţiile referitoare la activele şi pasivele autorităţilor publice se includ în acest sector instituţional;
i2) administraţiile statelor federale (S1312) - administraţiile care, în calitate de unităţi instituţionale distincte, exercită anumite funcţii de administraţie, cu excepţia administraţiilor de securitate socială ale administraţiilor statelor federale. În Uniunea Europeană administraţii ale statelor federale au statele: Austria, Germania, Portugalia şi Spania;
i3) administraţiile locale (S1313) - administraţiile publice a căror competenţă se întinde numai pe o unitate administrativă locală, cu excepţia instituţiilor teritoriale ale administraţiilor de securitate socială;
i4) administraţiile de securitate socială (S1314) - cuprinde autorităţile care administrează sistemele de asigurări sociale (sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, sistemul asigurărilor pentru şomaj, sistemul asigurărilor sociale de sănătate, sistemul asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale şi altele asemenea), precum şi instituţiile teritoriale din subordinea acestora, indiferent de modul de finanţare;
j) gospodăriile populaţiei (S14) - persoane sau grupuri de persoane atât în calitate de consumatori, cât şi în calitate de întreprinzători, producători de bunuri de piaţă sau de servicii financiare şi nefinanciare de piaţă (producători de piaţă), cu condiţia ca producţia de bunuri şi servicii să nu fie realizată de unităţi distincte tratate drept cvasisocietăţi. Acest sector include, de asemenea, persoanele fizice sau grupurile de persoane fizice în calitate de producători de bunuri şi servicii nefinanciare exclusiv pentru consum final propriu; acest sector instituţional cuprinde, de asemenea, asociaţiile familiale şi persoanele fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent, asociaţiile de persoane fără personalitate juridică (altele decât cvasisocietăţile) care sunt producători de bunuri şi/sau servicii pentru piaţă, instituţiile fără scop lucrativ şi fără personalitate juridică aflate în serviciul gospodăriilor populaţiei, persoanele instituţionalizate (în mănăstiri, unităţi de asistenţă socială şi altele asemenea);
k) instituţii fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei (S15) - instituţiile fără scop lucrativ dotate cu personalitate juridică ce deservesc gospodăriile populaţiei şi care sunt producători nonpiaţă privaţi. Resursele lor principale sunt cotizaţii voluntare, în bani sau în natură, efectuate de gospodăriile populaţiei în calitate de consumatori, din vărsămintele provenite de la administraţiile publice şi din veniturile din proprietate; acest sector instituţional cuprinde, fără a fi limitativ: sindicate, grupuri profesionale, societăţi ştiinţifice, asociaţii de consumatori, biserici şi comunităţi religioase, cluburi sociale, recreative, culturale şi sportive, organizaţii de caritate, asociaţii şi fundaţii de binefacere finanţate prin transferuri voluntare (în numerar sau în natură), provenite de la alte entităţi şi altele asemenea.

SECŢIUNEA a 4-a
Categorii de instrumente

Art. 5. - Standardele pentru clasificarea categoriilor de instrumente ce constituie activele şi pasivele unităţilor instituţionale sunt definite în Sistemul european de conturi naţionale şi regionale din Uniunea Europeană (SEC 2010).
Art. 6. - În înţelesul prezentului titlu, categoriile de active prezentate mai jos au următoarele semnificaţii:
a) numerar - deţineri de bancnote şi monede metalice în monedă naţională şi alte monede aflate în circulaţie care sunt folosite în mod obişnuit la efectuarea plăţilor;
b) credite - fonduri date cu împrumut clienţilor, exclusiv depozite plasate şi titluri de natura datoriei negociabile.
Creditele se clasifică, în funcţie de durata iniţială, astfel:
- credite cu durata iniţială mai mică sau egală cu un an inclusiv;
- credite cu durata iniţială mai mare de un an şi mai mică sau egală cu 5 ani inclusiv;
- credite cu durata iniţială mai mare de 5 ani.
Această categorie include, fără a se limita la acestea, următoarele elemente de activ:
b1) credite acordate gospodăriilor populaţiei şi instituţiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei, defalcate în:
b1.1) credite pentru consum: credite acordate pentru finanţarea în special a consumului personal de bunuri şi servicii (automobile, mobilă, aparatură electrocasnică, electronică, petrecerea vacanţelor şi alte asemenea bunuri şi servicii). Creditul pentru consum acordat întreprinderilor individuale/asociaţiilor de persoane fără personalitate juridică se include în această categorie dacă împrumutul este utilizat cu preponderenţă pentru consumul personal;
b1.2) credite pentru locuinţe: credite acordate în scopul investirii în locuinţe pentru utilizare proprie sau pentru închiriere, inclusiv în scopul construirii ori în scopul renovării locuinţelor. Acestea cuprind credite garantate cu proprietăţi rezidenţiale care sunt folosite în scopul achiziţionării de locuinţe, precum şi alte credite pentru achiziţionarea de locuinţe efectuată pe baza unei garanţii personale sau a altor forme de active. Creditele pentru locuinţe acordate întreprinderilor individuale/asociaţiilor de persoane fără personalitate juridică sunt cuprinse în această categorie, cu excepţia cazului în care locuinţa este utilizată cu preponderenţă pentru dezvoltarea afacerilor, caz în care se raportează în categoria credite pentru dezvoltarea afacerilor;
b1.3) credite pentru dezvoltarea afacerilor: credite acordate asociaţiilor familiale şi întreprinderilor individuale, altele decât cele înregistrate în categoriile credite pentru consum şi credite pentru locuinţe;
b1.4) credite pentru alte scopuri: credite acordate gospodăriilor populaţiei şi instituţiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei, altele decât creditele pentru consum, creditele pentru locuinţe şi creditele pentru dezvoltarea afacerilor.
Creditele pentru refinanţare acordate gospodăriilor populaţiei şi instituţiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei se încadrează în categoria în care este încadrat creditul refinanţat;
b2) creanţe aferente cardurilor de credit.
În sensul prezentului titlu, această categorie cuprinde creditele acordate gospodăriilor populaţiei şi societăţilor nefinanciare fie prin intermediul cardurilor cu debit amânat (şi anume, carduri pentru credite de oportunitate, astfel cum sunt definite mai jos), fie prin intermediul cardurilor de credit (şi anume, carduri pentru credite de oportunitate şi pentru credite extinse, astfel cum sunt definite mai jos). Creanţele aferente cardurilor de credit sunt înregistrate în conturi de card speciale şi, prin urmare, nu sunt evidenţiate în conturile curente sau cele cu facilitate de descoperit de cont.
Creditul de oportunitate este definit ca fiind creditul acordat cu o dobândă de 0% în perioada dintre data tranzacţiei (tranzacţiilor) de plată efectuate cu cardul pe parcursul unui ciclu de facturare şi data la care soldurile debitoare din cadrul acestui ciclu de facturare specific devin exigibile.
Creditul extins este definit ca fiind creditul acordat după data (datele) închiderii ciclului (ciclurilor) de facturare anterior (anterioare), adică sumele debitelor din conturile de card care nu au fost decontate atunci când acest lucru a fost posibil pentru prima dată, pentru care se percep rate ale dobânzii sau rate ale dobânzii ierarhizate de regulă mai mari de 0%. Deseori, trebuie plătite rate minime lunare pentru rambursarea, cel puţin parţială, a creditului extins. Contrapartida acestui credit este entitatea responsabilă în final de rambursarea sumelor neachitate în conformitate cu acordul contractual, care coincide cu titularul cardului, în cazul cardurilor pentru uz personal, dar nu şi în cazul cardurilor utilizate de societăţile comerciale;
b3) credite reînnoibile automat (revolving) şi credite acordate pe descoperit de cont (overdrafts).
Toate creditele reînnoibile automat au următoarele caracteristici:
1. debitorul poate utiliza sau retrage fonduri într-o limită de credit anterior aprobată, fără a notifica în prealabil creditorul;
2. valoarea creditului disponibil poate creşte şi descreşte pe măsură ce fondurile sunt împrumutate şi rambursate;
3. creditul poate fi utilizat în mod repetat;
4. nu există obligaţia rambursării regulate a fondurilor.
Creditele reînnoibile automat includ sumele obţinute printr-o linie de credit şi nerambursate încă (sumele neachitate).
O linie de credit este un acord între un creditor şi un debitor care permite debitorului să ia avansuri, pe parcursul unei perioade definite şi într-o anumită limită, şi să le ramburseze oricând înainte de o dată stabilită. Sumele disponibile printr-o linie de credit care nu au fost trase sau care au fost deja rambursate nu trebuie încadrate la niciuna din categoriile de bilanţ.
Descoperitul de cont reprezintă un sold debitor al unui cont curent. Atât creditele reînnoibile automat, cât şi creditele acordate pe descoperit de cont exclud creditele acordate prin intermediul cardurilor de credit. Suma totală datorată de către debitor trebuie raportată, indiferent dacă aceasta se încadrează sau nu în limita convenită în prealabil între creditor şi debitor cu privire la valoarea şi/sau perioada maximă a creditului;
b4) credite sindicalizate (contracte de credit individuale, la care participă mai multe instituţii în calitate de creditori).
Creditele sindicalizate acoperă numai cazurile în care debitorul ştie, din contractul de credit, că acesta este acordat de mai mulţi creditori. În scopuri statistice, numai sumele acordate efectiv de creditori (nu neapărat liniile de credit în totalitate) sunt considerate credite sindicalizate. Creditul sindicalizat este de obicei aranjat şi coordonat de o instituţie (deseori denumită manager principal) şi este de fapt acordat de diferiţii participanţi la sindicat. Toţi participanţii, inclusiv instituţia manager principal, raportează partea lor din creditul acordat debitorului (adică nu faţă de instituţia manager principal) la activele bilanţiere;
b5) leasing financiar acordat terţilor.
Leasingul financiar reprezintă un contract prin care proprietarul unui bun de folosinţă îndelungată ("locatorul/finanţatorul") împrumută acest activ unui terţ ("utilizatorul") pentru mare parte sau chiar pentru întreaga durată de viaţă economică a activului în schimbul unor rate regulate care corespund preţului bunului, la care se adaugă o dobândă. Utilizatorul se presupune că în fapt beneficiază de toate avantajele care decurg din folosirea bunului şi suportă toate costurile şi riscurile asociate proprietăţii. În scopuri statistice, leasingul financiar este considerat ca fiind un credit acordat de locator/finanţator utilizatorului (care permite utilizatorului să achiziţioneze bunul de folosinţă îndelungată). Activele (bunurile de folosinţă îndelungată) care au fost împrumutate utilizatorului nu se înregistrează în bilanţul creditorului;
b6) titluri de valoare nenegociabile.
Sunt clasificate în această categorie deţinerile de titluri de natura datoriei care nu sunt negociabile şi care nu pot fi tranzacţionate pe pieţele secundare. A se vedea şi categoria credite negociate;
b7) credite tranzacţionate.
Creditele care au devenit de facto negociabile sunt clasificate la postul de active credite, cu condiţia ca, în continuare, să se materializeze într-un singur document şi sunt, de regulă, tranzacţionate numai ocazional;
b8) creanţe subordonate sub formă de depozite sau credite.
Creanţele subordonate sunt instrumente de tip creanţe subordonate care conferă un drept de creanţă subsidiar asupra instituţiei emitente, care poate fi exercitat numai după realizarea tuturor celorlalte drepturi de creanţă care au un grad de prioritate mai înalt (de exemplu, depozite/credite), atribuindu-le anumite caracteristici ale instrumentului titlurilor de participaţie. În scopuri statistice, creanţele subordonate se clasifică fie la instrumentul credite, fie la instrumentul titluri de natura datoriei, conform naturii instrumentului financiar. Având în vedere că activele instituţiilor financiare monetare care constau în toate formele de creanţe subordonate sunt, în prezent, regrupate într-o singură cifră în scopuri statistice, această cifră este încadrată la postul titluri de natura datoriei, deoarece creanţele subordonate sunt constituite în principal sub forma titlurilor de natura datoriei şi mai puţin sub forma creditelor;
b9) creanţe în cadrul operaţiunilor reverse repo sau de împrumut de titluri de valoare garantate cu numerar.
În acest post se înregistrează contrapartida numerarului achitat în schimbul titlurilor de valoare achiziţionate sau contrapartida numerarului achitat în cazul împrumutului de titluri de valoare garantat cu numerar;
c) depozite overnight - depozite convertibile în numerar şi/sau transferabile la cerere prin cec, ordin de plată, debitare sau prin mijloace similare, fără întârzieri, restricţii sau penalităţi semnificative.
Depozitele overnight includ, fără a fi limitativ, următoarele elemente de activ:
c1) conturi curente, purtătoare sau nu de dobândă;
c2) depozite la vedere, purtătoare sau nu de dobândă;
c3) cecuri de călătorie deţinute;
d) depozite la termen - depozite netransferabile, care nu pot fi transformate în numerar înainte de un termen fix prestabilit sau care pot fi transformate în numerar înainte de termenul convenit numai cu plata unor penalităţi.
Categoria depozite la termen se clasifică, în funcţie de durata iniţială, astfel:
- depozite la termen cu durata iniţială de până la un an inclusiv;
- depozite la termen cu durata iniţială cuprinsă între un an şi 2 ani inclusiv;
- depozite la termen cu durata iniţială mai mare de 2 ani.
Această categorie include, fără a fi limitativ, următoarele elemente de activ:
d1) depozite la termen plasate la instituţii de credit;
d2) certificate de depozit, carnete şi librete de economii emise de instituţii de credit.
Depozitele reînnoibile automat la scadenţă trebuie să fie clasificate în funcţie de scadenţa cea mai apropiată în timp;
e) alte depozite - depozite plasate, altele decât depozitele overnight şi depozitele la termen.
Categoria alte depozite se clasifică, în funcţie de durata iniţială a contractului în baza căruia se constituie depozitul, astfel:
- alte depozite cu durata iniţială de până la un an inclusiv;
- alte depozite cu durata iniţială cuprinsă între un an şi 2 ani inclusiv;
- alte depozite cu durata iniţială mai mare de 2 ani.
Această categorie include, fără a fi limitativ, următoarele elemente de activ:
e1) depozite colaterale;
e2) depozite garanţii şi alte asemenea;
f) titluri de natura datoriei - titluri de natura datoriei, care sunt instrumente financiare negociabile care servesc drept dovadă a existenţei datoriei, sunt tranzacţionate în mod obişnuit pe pieţele secundare sau pot fi compensate pe piaţă şi nu conferă deţinătorului niciun drept de proprietate asupra instituţiei emitente.
Titlurile de natura datoriei se clasifică, în funcţie de scadenţa la emisiune, astfel:
- titluri de natura datoriei cu scadenţa la emisiune de până la un an inclusiv;
- titluri de natura datoriei cu scadenţa la emisiune cuprinsă între un an şi 2 ani inclusiv;
- titluri de natura datoriei cu scadenţa la emisiune mai mare de 2 ani.
În această categorie se includ:
f1) titluri de valoare care conferă deţinătorului dreptul necondiţionat la un venit fix sau determinat prin contract sub forma plăţii de cupoane şi/sau a unei sume fixe stabilite la o anumită dată (sau date) ori începând de la o dată stabilită la momentul emisiunii;
f2) credite negociabile acordate care au fost restructurate într-un număr mare de titluri identice şi care pot fi tranzacţionate pe pieţele secundare (a se vedea şi categoria b7);
f3) creanţe subordonate sub formă de titluri de natura datoriei (a se vedea, de asemenea, categoria b8).
Titlurile de valoare împrumutate în cadrul operaţiunilor de împrumut de titluri de valoare sau vândute în cadrul unui contract de report rămân înregistrate în bilanţul proprietarului iniţial (şi nu sunt înregistrate în bilanţul achizitorului temporar) atunci când există un angajament ferm de răscumpărare a titlurilor (nu doar opţiunea de a face acest lucru). Atunci când achizitorul temporar vinde titlurile de valoare primite, această vânzare trebuie să fie înregistrată ca tranzacţie cu titluri de valoare simplă şi trebuie evidenţiată în bilanţul achizitorului temporar ca o poziţie negativă în portofoliul de titluri de valoare;
g) acţiuni/unităţi de fond ale fondurilor de piaţă monetară - acţiuni sau unităţi emise de fondurile de piaţă monetară care sunt cuprinse în lista fondurilor de piaţă monetară în scopuri statistice şi care, în funcţie de modul de constituire a acestora, pot fi acţiuni (în cazul societăţilor de investiţii) sau unităţi de fond (în cazul fondurilor de investiţii). Fondurile de piaţă monetară sunt definite la art. 4 lit. b2.2);
h) acţiuni/unităţi de fond ale fondurilor de investiţii - acţiuni sau unităţi emise de fondurile de investiţii, altele decât fondurile de piaţă monetară, care sunt cuprinse în lista fondurilor de investiţii în scopuri statistice şi care, în funcţie de modul de constituire a acestora, pot fi acţiuni (în cazul societăţilor de investiţii) sau unităţi de fond (în cazul fondurilor de investiţii). Fondurile de investiţii, altele decât fondurile de piaţă monetară, sunt definite la art. 4 lit. c);
i) participaţii - drepturi de proprietate asupra societăţilor sau cvasisocietăţilor; acestea sunt creanţe asupra valorii reziduale după ce toate celelalte creanţe au fost plătite. Participaţiile se împart în următoarele elemente de activ:
i1) acţiuni cotate - titluri de valoare de tip participaţie cotate la o bursă de valori recunoscută sau pe un alt tip de piaţă secundară;
i2) acţiuni necotate - acţiuni care nu sunt cotate la o bursă de valori recunoscută sau pe un alt tip de piaţă secundară;
i3) alte participaţii - toate formele de participaţii în societăţi şi cvasisocietăţi, care nu sunt de natura acţiunilor;
j) provizioane pentru executarea garanţiilor standardizate creanţe financiare pe care deţinătorii de garanţii standardizate le deţin asupra unităţilor instituţionale care le oferă.
Garanţiile standardizate sunt emise în număr mare, de obicei pentru sume destul de mici şi în aceleaşi condiţii. Exemple sunt garanţiile pentru creditele de export şi garanţiile pentru împrumuturile către studenţi. Există 3 părţi implicate în aceste acorduri: împrumutatul, împrumutătorul şi garantul. Şi împrumutatul, şi împrumutătorul pot intra în relaţie contractuală cu garantul pentru a rambursa suma împrumutătorului dacă împrumutatul intră în incapacitate de plată.
Garanţiile standardizate acoperă garanţiile pentru diverse instrumente financiare cum ar fi depozite, titluri de natura datoriei, împrumuturi şi credite comerciale. Acestea sunt furnizate, de obicei, de o instituţie financiară, inclusiv de societăţile de asigurare, dar şi de administraţiile publice. Atunci când o unitate instituţională oferă garanţii standardizate, ea percepe comisioane şi contractează obligaţii pentru a satisface cerinţele de executare a garanţiei. Valoarea obligaţiilor în contul garantului este egală cu valoarea actuală a executărilor preconizate ale garanţiilor existente minus orice recuperări pe care garantul le preconizează să le primească de la debitorii aflaţi în incapacitate de plată. Obligaţia se numeşte provizion pentru executarea garanţiilor standardizate.
Provizioanele pentru executarea garanţiilor standardizate reprezintă plăţi în avans ale comisioanelor nete şi provizioane destinate să satisfacă executările exigibile de garanţii standardizate şi includ comisioanele neîncasate (primele) şi creanţele încă neplătite.
Comisioanele nete sunt calculate ca suma comisioanelor de încasat din care se scad costurile de administrare. Aceste comisioane nete pot fi plătibile de orice sector al economiei şi sunt înregistrate în sectorul în care garantul este clasificat. Executările în cadrul schemelor de garanţii standardizate sunt plătibile de către garant şi sunt de primit de către împrumutătorul instrumentului financiar aflat sub incidenţa garanţiei, indiferent dacă comisionul a fost plătit de către împrumutător sau de către împrumutat. Operaţiunile financiare se referă la diferenţa dintre plata comisioanelor pentru garanţiile noi şi executările pentru garanţiile existente;
k) instrumente financiare derivate - instrumente financiare derivate deţinute în portofoliu şi înregistrate în activul bilanţier la valoarea de piaţă brută pozitivă. În conformitate cu standardele statistice internaţionale actuale, instrumentele financiare derivate care au o valoare de piaţă, în principiu, trebuie să fie înregistrate în bilanţ. Instrumentele derivate au o valoare de piaţă când sunt negociate pe pieţele organizate, adică la bursă, sau în cazurile în care pot fi compensate periodic în afara pieţelor reglementate (over-the-counter, denumite în continuare OTC).
În cadrul acestui post trebuie raportate următoarele instrumente financiare derivate: opţiuni negociabile sau pe pieţele OTC, warante, futures (numai dacă acestea au o valoare de piaţă deoarece sunt negociabile sau pot fi compensate) şi swap-uri (numai dacă acestea au o valoare de piaţă deoarece sunt negociabile sau pot fi compensate).
Instrumentele financiare derivate înregistrate în bilanţ trebuie înregistrate la valoarea de piaţă a acestora, adică la preţul curent al pieţei sau la un echivalent apropiat (valoarea justă).
Warante (sau bonuri de subscriere) sunt opţiuni negociabile care dau deţinătorului dreptul de a cumpăra de la emiţător (de obicei o societate) un anumit număr de acţiuni sau obligaţiuni, în condiţii specificate şi pe parcursul unei perioade de timp determinate;
l) opţiuni pe acţiuni ale angajaţilor - acorduri încheiate la o anumită dată în cadrul cărora un angajat are dreptul de a achiziţiona un anumit număr de acţiuni din stocul angajatorului la un preţ stabilit, fie la un moment fixat, fie în decursul unei perioade imediat următoare datei de intrare în drepturi;
m) active fixe - active nefinanciare, corporale şi necorporale, altele decât activele financiare. În această categorie se includ locuinţe, alte clădiri şi construcţii civile, maşini şi echipamente, obiecte de valoare şi produse de proprietate intelectuală, precum software pentru computere şi baze de date;
n) credite comerciale şi avansuri acordate - creanţe ce rezultă din acordarea directă a creditelor către cumpărători în cadrul operaţiunilor cu bunuri şi/sau servicii şi din avansurile acordate pentru lucrările în curs de execuţie sau comandate, care pot fi asociate cu astfel de operaţiuni; această subcategorie include, fără a fi limitativ, creanţele comerciale, abonamentele plătite în avans, chiriile plătite în avans şi altele asemenea;
o) alte sume de primit, exclusiv credite comerciale şi avansuri-creanţe ce rezultă din decalajul de timp între momentul în care are loc operaţiunea de repartiţie sau operaţiunea financiară pe piaţa secundară şi momentul efectuării plăţii corespunzătoare; se includ şi creanţele ce rezultă din veniturile ce urmează a fi încasate; acest post include, fără a fi limitativ, venituri de primit, chiria acumulată pentru clădiri, sume de încasat care nu au legătură cu activitatea principală şi altele asemenea;
p) alte active - active neincluse în alte categorii de activ; este o categorie reziduală în care se includ:
- sume de primit în curs de lămurire (solduri debitoare deţinute în bilanţ care nu sunt reţinute în numele clientului, dar care au totuşi legături cu fondurile clienţilor);
- sume în tranzit;
- alte active;
q) creanţa ataşată aferentă categoriilor de creanţe financiare purtătoare de dobândă reprezintă drepturile de încasat aferente dobânzii cuvenite şi neajunse la scadenţă la sfârşitul perioadei de referinţă şi se înregistrează în categoria aferentă de instrument financiar. Creanţa ataşată se calculează pentru perioada scursă de la ultima scadenţă a dobânzii.
Art. 7. - În înţelesul prezentului titlu, categoriile de pasive prevăzute mai jos au următoarele semnificaţii:
a) depozite - sume datorate de instituţiile de credit creditorilor (altele decât cele care provin din emisiunea de titluri de valoare negociabile). Titlurile de valoare nenegociabile emise de instituţiile de credit sunt incluse în categoria depozite. Titlurile de valoare nenegociabile care devin negociabile vor fi reclasificate ca titluri de natura datoriei emise. Categoria depozite cuprinde:
a1) depozite overnight - depozitele convertibile în numerar şi/sau transferabile la cerere prin cec, ordin bancar, debitare sau prin mijloace similare, fără întârzieri, restricţii sau penalităţi semnificative. Această poziţie include:
- solduri (purtătoare sau nepurtătoare de dobândă) care pot fi convertite imediat în numerar, la cerere sau până la încheierea activităţii în ziua următoare celei în care a fost făcută cererea, fără restricţii sau penalităţi semnificative, dar care nu sunt transferabile;
- solduri (purtătoare sau nepurtătoare de dobândă) reprezentând sume preplătite în contextul monedei electronice "pe suport material" (de tip hardware) sau al monedei electronice de tip software (de exemplu, carduri preplătite);
- credite de rambursat până la încheierea activităţii în ziua următoare celei în care s-a acordat creditul;
a1.1) depozite transferabile - depozite din categoria depozitelor overnight; depozitele transferabile sunt acele depozite care sunt direct transferabile la cerere pentru efectuarea de plăţi către operatorii economici prin mijloace de plată folosite în mod obişnuit, precum transfer credit şi debitare directă, posibil şi prin card de credit sau card de debit, tranzacţii cu monedă electronică, cecuri sau prin mijloace similare, fără întârzieri, restricţii sau penalizări semnificative. Depozitele transferabile nu includ depozitele care pot fi folosite numai pentru retrageri de numerar şi/sau depozitele ale căror fonduri pot fi retrase sau transferate numai prin intermediul unui alt cont al aceluiaşi proprietar;
a2) depozite la termen - depozite netransferabile care nu pot fi transformate în numerar înainte de un termen fix prestabilit sau care pot fi transformate în numerar înainte de termenul convenit numai dacă deţinătorul plăteşte penalităţi. Sunt incluse, de asemenea, depozite de economii cu dobândă reglementată pentru care criteriul legat de scadenţă nu este important (clasificat la intervalul de scadenţă peste 2 ani). Produsele financiare care sunt reînnoite automat la scadenţă trebuie să fie clasificate în funcţie de scadenţa cea mai apropiată în timp. Deşi depozitele la termen pot prezenta posibilitatea de a fi rambursate înainte de termen în urma unei notificări prealabile sau pot fi rambursate la cerere sub rezerva plăţii unor penalităţi, aceste caracteristici nu sunt considerate importante din punctul de vedere al clasificării.
Depozitele la termen se clasifică, în funcţie de scadenţa iniţială, astfel:
- depozite cu scadenţa iniţială de până la un an inclusiv;
- depozite cu scadenţa iniţială cuprinsă între un an şi 2 ani inclusiv;
- depozite cu scadenţa iniţială mai mare de 2 ani;
a3) depozite rambursabile după notificare - depozite netransferabile, fără termen, care nu pot fi transformate în numerar decât după expirarea unei perioade notificate; înainte de expirarea perioadei notificate transformarea în numerar nu este posibilă sau este posibilă numai cu plata unor penalităţi. Acestea includ depozite care, deşi din punct de vedere legal pot să fie lichidate la cerere, sunt supuse unor penalizări şi restricţii în conformitate cu practicile naţionale (clasificate la intervalul până la 3 luni inclusiv) şi conturi de investiţii fără perioadă notificată sau scadenţă convenită, dar care prevăd condiţii de retragere restrictive (clasificate la intervalul peste 3 luni).
Depozitele rambursabile după notificare se clasifică, în funcţie de perioada notificată, astfel:
- depozite rambursabile după notificare la cel mult 3 luni de la notificare;
- depozite rambursabile după notificare la mai mult de 3 luni şi mai puţin de 2 ani de la notificare;
- depozite rambursabile după notificare la mai mult de 2 ani de la notificare;
a4) împrumuturi din operaţiuni repo - contrapartida numerarului primit în schimbul titlurilor de valoare vândute de agenţii raportori la un anumit preţ, cu angajamentul ferm de răscumpărare a aceloraşi titluri de valoare (sau a unor titluri de valoare similare) la un preţ ferm şi la o dată ulterioară prestabilită. Sumele primite de agenţii raportori în schimbul titlurilor de valoare transferate unui terţ ("achizitor temporar") sunt clasificate la "contracte de report" dacă există un angajament ferm de răscumpărare a titlurilor de valoare, iar nu doar opţiunea de a face acest lucru. Aceasta înseamnă că agenţii raportori păstrează toate riscurile şi beneficiile asociate titlurilor de valoare suport al operaţiunii, pe parcursul desfăşurării acesteia. Următoarele variante de operaţiuni de tip repo sunt clasificate la "contracte de report":
- sume primite în schimbul titlurilor de valoare transferate temporar unui terţ sub forma unor împrumuturi de titluri de valoare garantate cu numerar;
- sume primite în schimbul titlurilor de valoare transferate temporar unui terţ sub forma unui contract de vânzare/răscumpărare (sale/buy-back).
Titlurile de valoare suport al operaţiunilor de tip repo se înregistrează conform regulii de la postul de activ titluri de natura datoriei. Operaţiunile care implică transferul temporar de aur, garantate cu numerar, se regăsesc, de asemenea, incluse la acest post.
Categoria depozite include şi împrumuturile primite (inclusiv împrumuturile subordonate) de către instituţiile financiare monetare, disponibilul din conturile curente ale clientelei, depozitele colaterale şi depozitele garanţii;
b) titluri de natura datoriei emise - titluri de valoare, altele decât titlurile de participaţie, emise de agenţii raportori, care sunt, în mod obişnuit, instrumente negociabile şi tranzacţionate pe pieţele secundare sau care pot fi compensate pe piaţă şi care nu conferă deţinătorului vreun drept de proprietate asupra instituţiei; instrumentele nenegociabile emise care, ulterior, devin negociabile vor fi reclasificate ca titluri de natura datoriei emise.
Titlurile de natura datoriei emise se clasifică, în funcţie de maturitatea la emitere, astfel:
- titluri de natura datoriei cu maturitatea la emitere de până la un an inclusiv;
- titluri de natura datoriei cu maturitatea la emitere între un an şi 2 ani inclusiv;
- titluri de natura datoriei cu maturitatea la emitere mai mare de 2 ani.
În această categorie de pasive se includ:
- titluri de valoare care conferă deţinătorului dreptul necondiţionat la un venit fix sau determinat prin contract sub forma plăţii de cupoane şi/sau a unei sume fixe stabilite la o anumită dată (sau date) ori începând de la o dată definită la momentul emisiunii;
- împrumuturile subordonate primite pe baza titlurilor de natura datoriei emise;
- instrumente hibride; sunt instrumente negociabile cu elemente combinate de datorii şi instrumente derivate, incluzând:
(i) instrumente de natura datoriei negociabile care conţin instrumente derivate ca parte integrantă a acestora;
(ii) instrumente negociabile a căror valoare de răscumpărare şi/sau al căror cupon este/sunt legată/legate de evoluţia unui activ suport de referinţă, de preţul activului sau de un alt indicator de referinţă pe toată durata instrumentului;
c) capital şi rezerve - sumele aferente emisiunii de titluri de capital către acţionari sau alţi proprietari, conferind deţinătorului drepturi de proprietate şi, în general, dreptul asupra unei părţi din profituri şi asupra unei părţi din fondurile proprii în caz de lichidare. De asemenea sunt incluse fondurile provenite din profiturile nerepartizate sau fondurile păstrate în anticiparea unor eventuale plăţi şi obligaţii viitoare. În această categorie de pasive se includ:
c1) capital propriu:
c1.1) capital social;
c1.2) profit (+)/pierdere (-): include atât rezultatul exerciţiului curent, cât şi rezultatul reportat (profit nerepartizat sau pierdere neacoperită);
c1.3) alte fonduri (prime legate de capital, rezerve şi altele);
c2) capital suplimentar:
c2.1) provizioane, din care se vor evidenţia provizioanele pentru riscul de credit;
c2.2) alte fonduri (fondul special constituit de casele de economii pentru domeniul locativ, rezervele din reevaluarea patrimoniului, acţiuni preferenţiale cumulative pe durate determinate şi alte asemenea elemente);
d) provizioane pentru executarea garanţiilor standardizate-pasivele financiare ale unităţilor instituţionale care furnizează garanţii standardizate, de obicei, de o instituţie financiară, de societăţile de asigurare, dar şi de administraţiile publice; a se vedea şi definiţia provizioane pentru executarea garanţiilor standardizate din categoriile de active, prevăzută la art. 6 lit. j);
e) instrumente financiare derivate - instrumente financiare derivate deţinute în portofoliu şi înregistrate în pasivul bilanţier la valoarea de piaţă brută negativă; a se vedea şi definiţia instrumente financiare derivate din categoriile de active, prevăzută la art. 6 lit. k);
f) opţiuni pe acţiuni ale angajaţilor - opţiuni pe acţiuni ale angajaţilor şi înregistrate în pasivul bilanţier la valoarea de piaţă brută negativă; a se vedea şi definiţia opţiuni pe acţiuni ale angajaţilor din categoriile de active, prevăzută la art. 6 lit. l);
g) credite comerciale şi avansuri primite - împrumuturi ce rezultă din primirea directă a creditelor de la furnizori în cadrul operaţiunilor cu bunuri şi/sau servicii şi din avansurile primite pentru lucrările în curs de execuţie sau comandate, care pot fi asociate cu astfel de operaţiuni. În această categorie de pasive se includ, fără a fi limitativ, veniturile înregistrate în avans, chiriile primite în avans pentru clădirile închiriate, creditele furnizor primite şi altele asemenea;
h) alte sume de plătit, exclusiv credite comerciale şi avansuri-datorii ce rezultă din decalajul de timp între momentul în care are loc operaţiunea de repartiţie sau operaţiunea financiară pe piaţa secundară şi momentul efectuării plăţii corespunzătoare. În această categorie de pasive se includ, fără a fi limitativ:
- sume de plătit care nu au legătură cu activitatea principală (sume datorate furnizorilor, impozite, salarii, contribuţii sociale);
- sume care reprezintă obligaţii faţă de terţi (pensii, dividende);
- sume nete de plătit în cadrul decontărilor ulterioare ale tranzacţiilor cu titluri de valoare şi altele asemenea;
i) alte pasive - pasive neincluse în alte categorii de pasiv; este o categorie reziduală în care se includ:
- sume de plătit în curs de lămurire;
- sume în tranzit;
- alte pasive neincluse în alte categorii de pasiv;
j) datoria ataşată aferentă categoriilor de angajamente financiare purtătoare de dobândă reprezintă obligaţiile de plată aferente dobânzii datorate şi neajunse la scadenţă la sfârşitul perioadei de referinţă şi se înregistrează în categoria aferentă de instrument financiar. Datoria ataşată se calculează pentru perioada scursă de la ultima scadenţă a dobânzii.

CAPITOLUL II
Bilanţul monetar al instituţiilor financiare monetare

SECŢIUNEA 1
Domeniul de aplicare

Art. 8. - Prevederile prezentului capitol definesc mecanismele de raportare potrivit prevederilor Regulamentului (UE) nr. 1.071/2013 al Băncii Centrale Europene din 24 septembrie 2013 privind bilanţul sectorului instituţii financiare monetare (reformare) (BCE/2013/33), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 297 din 7 noiembrie 2013, denumit în continuare Regulamentul BCE/2013/33, şi se aplică instituţiilor de credit rezidente, societăţilor de investiţii autoadministrate şi societăţilor de administrare a investiţiilor care administrează fonduri de piaţă monetară rezidente, precum şi instituţiilor emitente de monedă electronică rezidente.

SECŢIUNEA a 2-a
Definiţiile termenilor de bază

Art. 9. - În înţelesul prezentului capitol, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) societăţi de investiţii autoadministrate şi societăţi de administrare a investiţiilor - societăţi de investiţii autoadministrate şi societăţi de administrare a investiţiilor înfiinţate potrivit Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital, cu modificările şi completările ulterioare;
b) bilanţ monetar - sinteza statistică a tuturor categoriilor bilanţiere de activ şi pasiv existente în sold la sfârşitul lunii de raportare, clasificate şi detaliate astfel încât să permită calcularea agregatelor monetare şi a contrapartidelor acestora;
c) instrumente financiare nenegociabile - instrumente financiare care nu pot fi negociate deoarece există restricţii în privinţa transferului legal al proprietăţii asupra lor sau, deşi din punct de vedere tehnic pot fi negociabile, nu pot fi tranzacţionate datorită absenţei unei pieţe organizate;
d) scadenţă iniţială/scadenţă la emisiune - durata determinată de existenţă a unui instrument financiar înainte de care acesta nu poate fi rambursat (de exemplu, titlurile de natura datoriei) sau înainte de care poate fi rambursat numai în condiţiile plăţii anumitor penalităţi (de exemplu, anumite tipuri de depozite);
e) scadenţa reziduală - durata rămasă de scurs a instrumentului financiar până la rambursare;
f) perioada notificată - intervalul de timp dintre momentul în care deţinătorul notifică intenţia sa de a rambursa instrumentul şi data la care deţinătorul are încuviinţarea să îl transforme în numerar, fără plata unor penalităţi. Instrumentele financiare sunt clasificate în funcţie de perioada notificată numai dacă nu există o scadenţă stabilită;
g) reducerea valorii contabile (write down) - diminuarea directă a valorii contabile a unui credit în bilanţ, ca urmare a deprecierii sale;
h) scoaterea din evidenţele contabile (write off) - reducere a valorii contabile totale a unui credit care determină eliminarea sa din bilanţ;
i) securitizare - tranzacţie care este: (a) o securitizare tradiţională în sensul dat de definiţia prevăzută la art. 4 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu modificările şi completările ulterioare, şi/sau (b) o securitizare în sensul dat de definiţia prevăzută la art. 1 din Regulamentului (UE) nr. 1.075/2013 al Băncii Centrale Europene din 18 octombrie 2013 privind statisticile referitoare la activele şi pasivele societăţilor vehicul investiţional angajate în tranzacţii de securitizare (reformare) (BCE/2013/40);
j) securitizare tradiţională - are semnificaţia prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu modificările şi completările ulterioare;
k) securitizare sintetică - are semnificaţia prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu modificările şi completările ulterioare;
l) cedarea creditului - transferul economic al unui credit sau al unui cumul de credite de la instituţia de credit raportoare către un cesionar, realizat fie prin transferul proprietăţii, fie prin cote de participaţie;
m) achiziţionarea creditului - transferul economic al unui credit sau al unui cumul de credite de la un cedent către instituţia de credit raportoare, realizat fie prin transferul proprietăţii, fie prin cote de participaţie;
n) administrator - o instituţie financiară monetară care administrează credite ce stau la baza unei securitizări sau credite care au fost transferate în alt mod, din perspectiva colectării principalului şi a dobânzii de la debitori;
o) derecunoaştere - eliminarea unui credit sau a unei părţi a acestuia din soldurile raportate;
p) revizuirea ratei dobânzii - modificarea ratei dobânzii unui credit care este prevăzută în contractul de creditare existent. Creditele supuse revizuirii ratei dobânzii includ, printre altele, credite cu rate ale dobânzii revizuite periodic în conformitate cu evoluţia unui index (de exemplu, Euribor), credite cu rate ale dobânzii revizuite continuu (rate variabile) şi credite cu rate revizuibile potrivit deciziei instituţiei de credit;
q) poziţii intragrup - poziţiile stabilite între societăţile care acceptă depozite ce aparţin aceluiaşi grup, care este compus dintr-o societate-mamă şi toţi membrii grupului său, controlaţi în mod direct sau indirect;
r) titluri de natura datoriei cu scadenţa iniţială de până la 2 ani şi cu garanţia de recuperare la răscumpărare a capitalului investit mai mică de 100% - instrumentele hibride emise de instituţiile financiare monetare cu scadenţa iniţială de până la 2 ani şi care la scadenţă pot avea o valoare de răscumpărare contractuală exprimată în moneda în care au fost emise mai mică decât suma investită iniţial datorită combinaţiei între datorie şi instrumente financiare derivate;
s) credite garantate cu garanţii reale imobiliare - creditele însoţite de garanţii definite în conformitate cu Regulamentul (UE)nr. 575/2013, cu modificările şi completările ulterioare;
ş) credite neperformante - credite definite în conformitate cu definiţia "stării de nerambursare" de la art. 178 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu modificările şi completările ulterioare;
t) credite restante - creanţe comerciale, valori de recuperat, credite acordate inclusiv pe baza valorilor primite în pensiune, nerambursate la scadenţă, precum şi soldurile debitoare neautorizate (overdraft) ale conturilor curente, creanţe din dobânzi neîncasate la scadenţă evidenţiate în conturile de creanţe restante şi îndoielnice.

SECŢIUNEA a 3-a
Dispoziţii specifice

Art. 10. - (1) Tabelul "Categorii de instrumente" din anexa nr. II partea 2 la Regulamentul BCE/2013/33 cuprinde o descriere detaliată a categoriilor de instrumente pe care băncile centrale naţionale le transpun în categorii aplicabile la nivel naţional. Definiţiile se raportează la Sistemul european de conturi naţionale şi regionale din Uniunea Europeană (SEC 2010).
(2) Activele bilanţiere ale instituţiilor financiare monetare se clasifică în următoarele categorii, definite la art. 6: numerar; credite (include şi categoriile depozite overnight, depozite la termen şi alte depozite); titluri de natura datoriei deţinute; acţiuni/unităţi de fond ale fondurilor de investiţii (fonduri de piaţă monetară şi fonduri de investiţii, altele decât cele de piaţă monetară); participaţii; active nefinanciare (inclusiv active fixe) şi alte active (include şi categoriile instrumente financiare derivate, opţiuni pe acţiuni ale angajaţilor, credite comerciale şi avansuri acordate, provizioane pentru executarea garanţiilor standardizate şi alte sume de primit, exclusiv credite comerciale şi avansuri).
(3) Pasivele bilanţiere ale instituţiilor de credit se clasifică în următoarele categorii, definite la art. 7: depozite; titluri de natura datoriei emise; capital şi rezerve; alte pasive (include şi categoriile: instrumente financiare derivate, opţiuni pe acţiuni ale angajaţilor, credite comerciale şi avansuri primite, provizioane pentru executarea garanţiilor standardizate şi alte sume de plătit, exclusiv credite comerciale şi avansuri).
(4) Pasivele bilanţiere ale fondurilor de piaţă monetară sunt constituite din acţiuni/unităţi de fond ale fondurilor de piaţă monetară, care reprezintă titluri de participare emise de fondurile de piaţă monetară. În funcţie de modul de constituire a fondurilor de piaţă monetară, titlurile de participare pot fi acţiuni (în cazul societăţilor de investiţii) sau unităţi de fond (în cazul fondurilor de investiţii).
(5) Dobânda acumulată de primit aferentă creditelor se înregistrează în categoria credite, iar dobânda acumulată de plătit aferentă depozitelor se înregistrează în categoria depozite.
(6) Pasivele bilanţiere ale instituţiilor emitente de monedă electronică sunt constituite din depozite overnight de monedă electronică [sume preplătite pe suport material (de tip hardware) sau prin carduri preplătite (de tip software)], alte depozite, alte pasive.
Art. 11. - (1) Contrapărţile rezidente, precum şi cele nerezidente din Uniunea Europeană ale instituţiilor financiare monetare se clasifică pe sectoarele instituţionale definite la art. 4.
(2) Contrapărţile nerezidente din afara Uniunii Europene ale instituţiilor financiare monetare se clasifică pe următoarele sectoare instituţionale:
a) banca centrală;
b) societăţi care acceptă depozite, exclusiv banca centrală;
c) fonduri de piaţă monetară;
d) administraţia centrală;
e) administraţiile statelor federale;
f) administraţiile locale;
g) administraţiile de securitate socială.
(3) Pentru contrapărţile nerezidente din afara Uniunii Europene ale instituţiilor financiare monetare clasificate în alte sectoare instituţionale decât cele menţionate la pct. 2, coloana Cod sector instituţional nu se completează.
Art. 12. - (1) Instituţiile de credit vor evidenţia separat ajustările din reevaluare, conform structurii din anexa nr. I.2.
Ajustările din reevaluare evidenţiază modificările care se produc în cursul lunii de raportare în valoarea creditelor şi a titlurilor de valoare deţinute de instituţiile de credit, astfel:
a) ajustările datorate modificării soldului creditelor, ca urmare a aplicării reducerilor, inclusiv a reducerii soldului complet al creditului (anulare) atunci când efectuarea acestor operaţiuni este permisă de reglementările de prudenţă;
b) ajustările datorate modificării preţurilor la titlurile de valoare deţinute în perioada de referinţă; în acest caz, anexa nr. I.2 va cuprinde schimbările (câştig/pierdere) care se produc în luna de raportare în valoarea bilanţieră a stocului de titluri.
(2) Societăţile de investiţii autoadministrate şi societăţile de administrare a investiţiilor care administrează fonduri de piaţă monetară vor evidenţia separat ajustările din reevaluare, conform structurii din anexa nr. I.7.
Ajustările din reevaluare evidenţiază modificările care se produc în cursul lunii de raportare în valoarea titlurilor de valoare deţinute de fondurile de piaţă monetară; anexa nr. I.7 va cuprinde schimbările (câştig/pierdere) care se produc în luna de raportare în valoarea bilanţieră a stocului de titluri.

SECŢIUNEA a 4-a
Obligaţii de raportare

Art. 13. - (1) Instituţiile de credit rezidente raportează Băncii Naţionale a României - Direcţia statistică date statistice privind:
a) Activele şi pasivele bilanţiere ale instituţiilor de credit rezidente la data de . . ., conform structurii prezentate în anexa nr. I.1;
b) Soldul creditelor restante ale instituţiilor de credit rezidente la data de . . ., conform structurii prezentate în anexa nr. I.1A;
c) Ajustări din reevaluare ale instituţiilor de credit rezidente la data de . . ., conform structurii prezentate în anexa nr. I.2;
d) Activele şi pasivele bilanţiere în echivalent lei, conform structurii prezentate în anexa nr. I.3;
e) Securitizări şi alte transferuri de credite efectuate de instituţiile de credit rezidente în luna . . ., conform structurii prezentate în anexa nr. I.4.
(2) Societăţile de investiţii autoadministrate şi societăţile de administrare a investiţiilor care administrează fonduri de piaţă monetară raportează Băncii Naţionale a României - Direcţia statistică, separat pentru fiecare fond de piaţă monetară administrat şi cuprins în lista fondurilor de piaţă monetară, date statistice privind:
a) Activele şi pasivele bilanţiere ale fondurilor de piaţă monetară la data de . . ., conform structurii prezentate în anexa nr. I.5;
b) Activele şi pasivele bilanţiere ale fondurilor de piaţă monetară în echivalent lei la data de . . ., conform structurii prezentate în anexa nr. I.6;
c) Ajustări din reevaluare ale fondurilor de piaţă monetară în luna . . ., conform structurii prezentate în anexa nr. I.7.
(3) Instituţiile emitente de monedă electronică rezidente raportează Băncii Naţionale a României - Direcţia statistică date statistice privind:
a) Activele şi pasivele bilanţiere ale instituţiilor emitente de monedă electronică la data de . . ., conform structurii prezentate în anexa nr. I.8;
b) Activele şi pasivele bilanţiere ale instituţiilor emitente de monedă electronică în echivalent lei la data de . . ., conform structurii prezentate în anexa nr. I.9.
(4) Categoriile de instrumente ce constituie activele şi pasivele instituţiilor de credit, activele şi pasivele fondurilor de piaţă monetară, precum şi activele şi pasivele instituţiilor emitente de monedă electronică se grupează în funcţie de scadenţă, de ţara contrapărţii, de sectorul instituţional al contrapărţii şi de moneda în care sunt denominate, aplicând următoarele reguli:
a) în anexele nr. I.1, I.1A, I.2, I.5, I.7, I.8, categoriile de active şi de pasive se grupează astfel încât codul de scadenţă, codul de ţară al contrapărţii, codul sectorului instituţional al contrapărţii şi codul monedei în care sunt denominate să formeze o combinaţie unică pentru fiecare cod de rând;
b) fiecare categorie de active şi de pasive înscrisă în coloana A din anexele nr. I.1, I.1A, I.2, I.5, I.7, I.8 are acelaşi cod de rând (înscris în coloana 0) pentru toate combinaţiile cod scadenţă - cod ţară - cod sector instituţional - cod monedă. Astfel, un cod de rând înscris în coloana 0 poate apărea în structura de date de mai multe ori, în funcţie de numărul de combinaţii cod scadenţă - cod ţară - cod sector instituţional - cod monedă aferente elementului bilanţier respectiv;
c) în anexa nr. I.4, categoriile de active se grupează astfel încât codul de scadenţă, codul de ţară al contrapărţii, codul sectorului instituţional al contrapărţii, codul cesionarului/cedentului, codul de ţară al cesionarului/cedentului şi codul monedei în care sunt denominate să formeze o combinaţie unică pentru fiecare cod de rând;
d) fiecare categorie de active înscrisă în coloana A din anexa nr. I.4 are acelaşi cod de rând (înscris în coloana 0) pentru toate combinaţiile cod scadenţă - cod ţară al contrapărţii - cod sector instituţional al contrapărţii - cod cesionar/cedent - cod ţară al cesionarului/cedentului - cod monedă. Astfel, un cod de rând înscris în coloana 0 poate apărea în structura de date de mai multe ori, în funcţie de numărul de combinaţii cod scadenţă - cod ţară - cod sector instituţional - cod ţară al contrapărţii - cod sector instituţional al contrapărţii - cod cesionar/cedent - cod ţară al cesionarului/cedentului - cod monedă aferente elementului bilanţier respectiv.
Art. 14. - Câmpurile informatice utilizate pentru ducerea la îndeplinire a cerinţelor de raportare specificate în secţiunea a 4-a au următoarele semnificaţii:
a) cod sector instituţional are semnificaţia prevăzută în Nomenclatorul nr. 1 Cod sector instituţional din anexa nr. I.10;
b) cod scadenţă iniţială are semnificaţia prevăzută în Nomenclatorul nr. 2 Cod scadenţă pe instrumente financiare şi intervale de scadenţă din anexa nr. I.10.
Art. 15. - (1) Datele statistice raportate Băncii Naţionale a României, menţionate în art. 13, se referă la activitatea tuturor unităţilor operative de pe teritoriul naţional şi se transmit lunar, în format electronic, până cel mai târziu în data de 15 a lunii următoare lunii pentru care se întocmeşte raportarea. În cazul în care data-limită până la care se transmite raportarea este o zi nebancară, raportarea se transmite cel mai târziu în ultima zi bancară anterioară acesteia.
(2) Datele raportate conform prevederilor art. 13 au la bază informaţiile din evidenţa contabilă a instituţiilor financiare monetare.
(3) Instituţiile financiare monetare au obligaţia să retransmită datele statistice în cazul în care au loc revizuiri ale datelor contabile, reclasificări sau se constată erori în datele transmise anterior.
(4) Retransmisiile vor fi însoţite de note explicative.

CAPITOLUL III
Ratele dobânzii practicate de instituţiile financiare monetare

SECŢIUNEA 1
Domeniul de aplicare

Art. 16. - Prevederile prezentului capitol definesc mecanismele de raportare potrivit prevederilor Regulamentului (UE) nr. 1.072/2013 al Băncii Centrale Europene din 24 septembrie 2013 privind statisticile referitoare la ratele dobânzii practicate de instituţiile financiare monetare (reformare) (BCE/2013/34), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 297 din 7 noiembrie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Regulamentul BCE/2013/34, şi se aplică instituţiilor de credit rezidente.

SECŢIUNEA a 2-a
Definiţiile termenilor de bază

Art. 17. - În înţelesul prezentului capitol, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) rata anualizată a dobânzii (RAD) - rata dobânzii care este stabilită individual de comun acord de agentul raportor şi gospodăria sau societatea nefinanciară pentru un depozit ori un credit, calculată în termeni anuali şi exprimată în procente pe an. RAD include toate plăţile în contul dobânzilor aferente depozitelor şi creditelor, dar nu şi alte speze care pot fi aplicabile. Disagio, definit ca diferenţa dintre valoarea nominală a creditului şi suma primită de client, este considerat ca plată în contul dobânzii la începutul perioadei contractuale (momentul t0) şi, prin urmare, este inclus în RAD;
b) rata efectivă definită în sens restrâns (REDR) - rata dobânzii, calculată în termeni anuali, pentru care valoarea actuală a creditului/depozitului acordat/plasat este egală cu valoarea actuală a tuturor angajamentelor, altele decât spezele (depozite sau credite, plăţi sau rambursări, plăţi în contul dobânzilor), viitoare sau existente, stabilite de comun acord între agenţii raportori şi gospodăria sau societatea nefinanciară. REDR este echivalentă cu componenta de rată a dobânzii anuale efective (DAE);
c) dobânda anuală efectivă (DAE) - costul total al creditului pentru consumator exprimat ca procent anual din valoarea totală a creditului. Instituţiile de credit determină dobânda anuală efectivă conform metodologiei prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 288/2010, cu modificările ulterioare, care transpune şi implementează prevederile Directivei 2008/48/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind contractele de credit pentru consumatori şi de abrogare a Directivei 87/102/CEE a Consiliului;
d) contract nou - orice nou acord încheiat între o gospodărie sau o societate nefinanciară şi agentul raportor. Contractele noi includ:
- toate contractele financiare care specifică pentru prima dată rata dobânzii pentru depozit sau pentru credit; şi
- toate renegocierile contractelor existente de depozit sau de credit;
e) renegocierile - implicarea activă a unei gospodării sau a unei societăţi nefinanciare în ajustarea termenilor şi condiţiilor unui contract existent de depozit sau de credit, inclusiv a ratei dobânzii. Prin urmare, extinderile şi alte ajustări ale termenilor şi condiţiilor efectuate automat, adică fără implicarea activă a gospodăriei sau a societăţii nefinanciare, nu sunt renegocieri;
f) perioada iniţială fixă - perioada predeterminată la începutul contractului în cursul căreia valoarea ratei dobânzii nu se va modifica. Perioada iniţială fixă poate fi mai scurtă sau egală cu scadenţa iniţială a creditului. Valoarea ratei dobânzii este considerată a fi fixă doar dacă aceasta este stabilită la un nivel exact, de exemplu 10%, sau ca diferenţă faţă de o rată de referinţă la un anumit moment, de exemplu, rata Euribor pe 6 luni plus două puncte procentuale într-o zi şi într-un moment stabilite anterior. Dacă la începutul contractului gospodăria sau societatea nefinanciară şi agentul raportor convin asupra unei metode de calcul al ratei la credite, pentru o perioadă determinată, de exemplu, rata Euribor pe 6 luni plus două puncte procentuale pentru o perioadă de 3 ani, se consideră că perioada iniţială a ratei dobânzii este de 6 luni, nu de 3 ani, întrucât valoarea ratei dobânzii se poate modifica la fiecare 6 luni pe parcursul celor 3 ani. Statisticile privind ratele dobânzilor practicate de instituţiile financiare monetare pentru contractele noi de credit reflectă doar rata dobânzii care este stabilită pentru perioada iniţială fixă la începutul unui contract sau după renegocierea creditului. În cazul în care, după această perioadă iniţială fixă, rata dobânzii se transformă automat într-o rată variabilă, acest lucru nu se reflectă în ratele dobânzii practicate de instituţiile financiare monetare pentru contractele noi, ci doar în cele pentru solduri;
g) rată variabilă - rata dobânzii supusă revizuirii dobânzii în mod continuu, de exemplu, zilnic, sau la latitudinea instituţiei financiare monetare;
h) credit destinat restructurării datoriei la rate sub nivelul celor aplicate pe piaţă - credit pentru restructurarea datoriei acordate debitorilor cu o situaţie financiară dificilă la rate sub nivelul celor aplicate pe piaţă;
i) expresiile scadenţa iniţială, scadenţa reziduală, rata dobânzii revizuită, perioada notificată şi credite neperformante au semnificaţiile prevăzute la art. 9.

SECŢIUNEA a 3-a
Dispoziţii specifice

Art. 18. - Statisticile referitoare la ratele dobânzii practicate de instituţiile de credit se determină pentru categoriile de credite definite la art. 6 lit. b) şi, respectiv, depozite, definite la art. 7 lit. a) şi detaliate în structurile de date din anexele nr. II.2, II.3, II.4, II.5, II.6 şi II.7.
Art. 19. - Statisticile referitoare la ratele dobânzii practicate de instituţiile de credit se determină pentru creditele/depozitele existente în sold, respectiv pentru contractele noi de credite/depozite denominate în lei, euro şi dolari SUA.
Art. 20. - (1) Ratele dobânzii aferente soldurilor, detaliate în anexele nr. II.2 şi II.3, se calculează pentru creditele şi depozitele existente în sold la sfârşitul lunii pentru care se întocmeşte raportarea.
(2) Ratele dobânzii pentru contractele noi având ca obiect alte categorii de credite şi depozite decât depozitele overnight, depozitele rambursabile după notificare, creanţele aferente cardurilor de credit, creditele reînnoibile automat (revolving) şi creditele acordate pe descoperit de cont (overdrafts), detaliate în anexele nr. II.4 şi II.5, se calculează pentru contractele noi de credite acordate, respectiv pentru contractele noi de depozite atrase pe parcursul întregii luni pentru care se întocmeşte raportarea.
(3) Ratele dobânzii aferente soldurilor, detaliate în anexa nr. II.6, se calculează pentru creditele existente în sold la sfârşitul lunii pentru care se întocmeşte raportarea.
Art. 21. - În vederea întocmirii statisticilor privind ratele dobânzii practicate de instituţiile de credit la contractele noi de credite şi depozite, altele decât depozitele overnight, depozitele rambursabile după notificare, creanţele aferente cardurilor de credit, creditele reînnoibile automat (revolving) şi creditele acordate pe descoperit de cont (overdrafts), prezentate în anexele nr. II.4, II.5 şi II.7, instituţiile de credit aplică următoarele reguli:
1. În baza de calcul al ratelor dobânzii aferente contractelor noi de credite/depozite se include întreaga valoare acordată/plasată a acestora, în cazul contractelor financiare care specifică pentru prima dată rata dobânzii pentru un depozit sau pentru un credit, respectiv valoarea pentru care se renegociază nivelul ratei dobânzii, în cazul renegocierilor contractelor existente de depozit sau de credit.
2. În vederea defalcării în funcţie de categorii valorice a contractelor noi de credite acordate societăţilor nefinanciare, conform structurilor de date prezentate în anexele nr. II.4 şi II.5, contractele noi de credite acordate în lei sau dolari SUA sunt evaluate în echivalent euro pe baza cursului de schimb comunicat de Banca Naţională a României în ultima zi bancară a lunii pentru care se întocmeşte raportarea.
3. Creditele garantate cu garanţii reale şi/sau garanţii personale, detaliate în anexa nr. II.5, includ volumul total de contracte noi de credite care sunt garantate prin utilizarea tehnicii "protecţiei finanţate a creditului" definite la art. 4 alin. (1) pct. 58 şi la art. 197-200 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu modificările şi completările ulterioare, şi/sau garantate prin utilizarea tehnicii "protecţiei nefinanţate a creditului" definite la art. 4 alin. (1) pct. 59 şi la art. 201, 202 şi 203 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu modificările şi completările ulterioare, astfel încât valoarea garanţiei reale/garanţiei personale să fie mai mare sau egală cu valoarea totală a creditului.
4. În baza de calcul al ratelor dobânzii aferente contractelor noi de credit renegociate, conform structurilor de date prezentate în anexa nr. II.7, se include valoarea contractelor de credit noi, altele decât creanţele aferente cardurilor de credit, creditele reînnoibile automat (revolving) şi creditele acordate pe descoperit de cont (overdrafts), acordate şi nerambursate încă până în momentul în care are loc renegocierea.
5. Creditele destinate restructurării datoriei nu sunt ca atare excluse din creditele renegociate. Cu toate acestea, dacă restructurarea implică o renegociere a ratei dobânzii şi, ca rezultat, creditul este acordat la o rată sub condiţiile pieţei, acesta nu trebuie să fie inclus în creditele renegociate şi nici în contractele noi.
Art. 22. - Instituţiile de credit aplică prevederile art. 21 pct. 1 şi pentru determinarea dobânzii anuale efective aferente contractelor noi privind creditele pentru consum şi, respectiv, creditele pentru locuinţe acordate gospodăriilor populaţiei.
Art. 23. - (1) Instituţiile de credit rezidente determină, agregat la nivelul instituţiei de credit, ratele dobânzii aferente creditelor şi ale dobânzii aferente depozitelor existente în sold, utilizând formula nr. 1 din anexa nr. II.1.
(2) Ratele dobânzii se determină cu două zecimale, prin rotunjire.
Art. 24. - (1) Instituţiile de credit rezidente determină, agregat la nivelul instituţiei de credit, ratele dobânzii aferente depozitelor overnight, depozitelor rambursabile după notificare, creditelor acordate pe descoperit de cont (overdrafts), creditelor reînnoibile automat (revolving) şi creanţelor aferente cardurilor de credit, utilizând formula nr. 1 din anexa nr. II.1.
(2) Ratele dobânzii se determină cu două zecimale, prin rotunjire.
Art. 25. - (1) Instituţiile de credit rezidente determină, agregat la nivelul instituţiei de credit, ratele dobânzii aferente contractelor noi de credite şi depozite, altele decât depozitele overnight, depozitele rambursabile după notificare, creanţele aferente cardurilor de credit, creditele reînnoibile automat (revolving) şi creditele acordate pe descoperit de cont (overdrafts), utilizând formula nr. 4 din anexa nr. II.1.
(2) Ratele dobânzii se determină cu două zecimale, prin rotunjire.
Art. 26. - (1) Instituţiile de credit rezidente determină, agregat la nivelul instituţiei de credit, dobânda anuală efectivă aferentă contractelor noi privind creditele pentru consum, respectiv creditele pentru locuinţe acordate gospodăriilor populaţiei, utilizând formula nr. 7 din anexa nr. II.1.
(2) Dobânda anuală efectivă se determină cu două zecimale, prin rotunjire.
Art. 27. - (1) Instituţiile de credit rezidente determină, agregat la nivelul instituţiei de credit, ratele dobânzii aferente contractelor noi de credit renegociate, altele decât creanţele aferente cardurilor de credit, creditele reînnoibile automat (revolving) şi creditele acordate pe descoperit de cont (overdrafts), utilizând formula nr. 4 din anexa nr. II.1.
(2) Ratele dobânzii se determină cu două zecimale, prin rotunjire.

SECŢIUNEA a 4-a
Obligaţii de raportare

Art. 28. - (1) Instituţiile de credit rezidente raportează Băncii Naţionale a României - Direcţia statistică date şi informaţii privind ratele dobânzii, astfel:
a) Ratele dobânzii aferente creditelor şi ale dobânzii aferente depozitelor existente în sold la data de . . ., conform structurii prezentate în anexa nr. II.2;
b) Ratele dobânzii aferente depozitelor overnight, depozitelor rambursabile după notificare, creditelor acordate pe descoperit de cont (overdrafts), creditelor reînnoibile automat (revolving) şi creanţelor aferente cărţilor de credit existente în sold la data de . . . . . . . . . ., conform structurii prezentate în anexa nr. II.3;
c) Dobânda anuală efectivă aferentă contractelor noi de credit, conform structurii prezentate în anexa nr. II.3, tabelul "Dobânda anuală efectivă aferentă contractelor noi de credit";
d) Ratele dobânzii aferente contractelor noi de credit şi depozit - luna . . ., conform structurii prezentate în anexa nr. II.4;
e) Ratele dobânzii aferente contractelor noi de credit cu garanţii reale şi/sau garanţii personale - luna . . ., conform structurii prezentate în anexa nr. II.5;
f) Ratele dobânzii aferente creditelor existente în sold la data de . . ., conform structurii prezentate în anexa nr. II.6;
g) Ratele dobânzii aferente contractelor noi de credit renegociate - luna . . ., conform structurii prezentate în anexa nr. II.7.
(2) Datele raportate Băncii Naţionale a României - Direcţia statistică conform alin. (1) se referă la activitatea tuturor unităţilor operative de pe teritoriul naţional ale instituţiilor de credit rezidente şi se transmit lunar, în format electronic, până cel mai târziu în data de 17 a lunii următoare lunii pentru care se întocmeşte raportarea. În cazul în care data-limită până la care se transmite raportarea este o zi nebancară, raportarea se transmite cel mai târziu în ultima zi bancară anterioară acesteia.
Art. 29. - (1) Instituţiile de credit au obligaţia să retransmită datele statistice privind ratele dobânzii în cazul în care au loc revizuiri ale datelor contabile, reclasificări sau se constată erori în datele transmise anterior.
(2) Retransmisiile vor fi însoţite de note explicative.

CAPITOLUL IV
Statistici privind activele şi pasivele bilanţiere ale instituţiilor financiare nebancare

SECŢIUNEA 1
Domeniul de aplicare

Art. 30. - Prevederile prezentului capitol se adresează instituţiilor financiare nebancare, persoane juridice române, şi sucursalelor din România ale instituţiilor financiare nebancare, persoane juridice străine, înscrise în Registrul general ţinut de Banca Naţională a României, denumite în continuare instituţii financiare nebancare, şi reglementează metodologia de determinare şi raportare statistică la Banca Naţională a României a activelor şi pasivelor bilanţiere.
Art. 31. - Termenul instituţie financiară nebancară are semnificaţia prevăzută la art. 5 lit. c) din Legea nr. 93/2009 privind instituţiile financiare nebancare, cu modificările şi completările ulterioare.

SECŢIUNEA a 2-a
Dispoziţii specifice

Art. 32. - Contrapărţile rezidente şi cele nerezidente din statele membre ale Uniunii Europene ale instituţiilor financiare nebancare se clasifică pe sectoarele instituţionale definite la art. 4.
Art. 33. - Activele bilanţiere ale instituţiilor financiare nebancare se clasifică în următoarele categorii, definite la art. 6: numerar; depozite overnight; depozite la termen; alte depozite; credite acordate; titluri de natura datoriei deţinute; acţiuni cotate; acţiuni necotate; alte participaţii; acţiuni/unităţi de fond ale fondurilor de piaţă monetară; acţiuni/unităţi de fond ale fondurilor de investiţii, altele decât fondurile de piaţă monetară; provizioane pentru executarea garanţiilor standardizate; instrumente financiare derivate; opţiuni pe acţiuni ale angajaţilor; credite comerciale şi avansuri acordate; alte sume de primit, exclusiv credite comerciale şi avansuri; active fixe; alte active.
Art. 34. - Pasivele bilanţiere ale instituţiilor financiare nebancare se clasifică în următoarele categorii, definite la art. 7: capital şi rezerve; titluri de natura datoriei emise; provizioane pentru executarea garanţiilor standardizate; instrumente financiare derivate; opţiuni pe acţiuni ale angajaţilor; credite comerciale şi avansuri primite; alte sume de plătit, exclusiv credite comerciale şi avansuri; alte pasive, precum şi în categoria credite primite, definite ca sume datorate de instituţia financiară nebancară creditorilor (altele decât cele aferente titlurilor de natura datoriei emise).
Art. 35. - În vederea clasificării activelor şi pasivelor bilanţiere pe categoriile de instrumente enumerate la art. 33 şi, respectiv, art. 34, instituţiile financiare nebancare respectă următoarele reguli:
a) activele şi pasivele bilanţiere ale instituţiilor financiare nebancare se înregistrează în anexa nr. III.1 în moneda în care sunt denominate;
b) în coloana F din anexa nr. III.1 se înregistrează soldul la sfârşitul trimestrului al tuturor elementelor bilanţiere de activ şi de pasiv, la care se adaugă creanţa ataşată - pentru elementele bilanţiere de activ la care se calculează creanţă ataşată, respectiv datoria ataşată - pentru elementele bilanţiere de pasiv la care se calculează datorie ataşată;
c) la categoria credite acordate se înregistrează creditele acordate, creanţele curente şi restante aferente creditelor acordate şi creanţele ataşate aferente, existente în sold la data pentru care se întocmeşte raportarea;
d) creditele pentru dezvoltarea afacerilor, definite la art. 6 lit. b1.3) se includ în categoria credite pentru alte scopuri;
e) fiecare contract de credit se clasifică pe o singură bandă de scadenţă, în funcţie de durata iniţială pentru care a fost încheiat. Odată clasificat într-o bandă de scadenţă, creditul rămâne pe acea bandă până la rambursarea integrală a acestuia, dacă nu intervin modificări contractuale. Aceeaşi abordare se aplică şi în cazul celorlalte elemente de activ şi de pasiv care se detaliază pe benzi de scadenţă;
f) în cazul unui credit acordat sub forma leasingului financiar, rata de credit şi dobânda de rambursat facturate se înregistrează în categoria de activ credite acordate. Celelalte elemente de activ facturate, cum ar fi TVA, rata de asigurare a bunului finanţat, diferenţe de curs valutar, comisioane şi alte asemenea, se înregistrează în categoria de activ alte sume de primit, exclusiv credite comerciale şi avansuri;
g) cheltuielile înregistrate în avans, cum ar fi plăţi în avans pentru un abonament, serviciu, asigurare, comisioane plătite în avans, avansuri acordate pentru imobilizări proprii şi altele asemenea, se înregistrează în categoria de activ credite comerciale şi avansuri acordate;
h) bunurile achiziţionate în numele clienţilor, precum şi bunurile recuperate de la debitori, incluse temporar în bilanţul instituţiei financiare nebancare raportoare, se înregistrează la categoria de activ alte active;
i) provizioanele constituite de instituţia financiară nebancară raportoare, indiferent de natura lor, se înregistrează la categoria de pasiv capital şi rezerve;
j) împrumuturile de natura leasingului financiar angajate de instituţiile financiare nebancare pentru achiziţionarea de bunuri mobile sau imobile necesare desfăşurării activităţii proprii se înregistrează în categoria de pasiv credite primite;
k) contravaloarea biletelor la ordin primite iniţial ca garanţie de la un debitor, încasată de instituţia financiară nebancară raportoare, se înregistrează în categoria de pasiv credite comerciale şi avansuri primite;
l) avansurile primite de la clienţi pentru bunurile ce urmează să fie finanţate de către instituţia financiară nebancară raportoare se înregistrează în categoria de pasiv credite comerciale şi avansuri primite, la codul corespunzător sectorului instituţional al clientului respectiv;
m) sumele de bani datorate de către instituţiile financiare nebancare furnizorilor de bunuri achiziţionate pentru desfăşurarea activităţii proprii se înregistrează în categoria de pasiv credite comerciale şi avansuri primite;
n) creditele acordate clienţilor care nu au fost trase de aceştia până la sfârşitul trimestrului pentru care se realizează raportarea şi care rămân în contul curent al instituţiei financiare nebancare deschis la instituţii de credit se înregistrează la categoria de pasiv alte sume de plătit, exclusiv credite comerciale şi avansuri;
o) diferenţele de curs valutar se înregistrează la categoriile de activ/pasiv alte sume de primit, exclusiv credite comerciale şi avansuri, respectiv alte sume de plătit, exclusiv credite comerciale şi avansuri;
p) amortizarea mijloacelor fixe se înregistrează la categoria de pasiv alte pasive;
q) activele şi pasivele bilanţiere care nu se pot încadra în anexa nr. III.1 într-unul din codurile de activ (de la A1 la A17) sau pasiv (de la P1 la P9) se încadrează la codul A18 alte active, respectiv P10 alte pasive.

SECŢIUNEA a 3-a
Obligaţii de raportare

Art. 36. - (1) Instituţiile financiare nebancare înscrise în Registrul general au obligaţia să raporteze trimestrial Băncii Naţionale a României - Direcţia statistică date statistice privind:
a) Situaţia activelor şi pasivelor bilanţiere existente în sold, conform structurii prezentate în anexa nr. III.1;
b) Situaţia principalelor active şi pasive bilanţiere în echivalent lei, conform structurii prezentate în anexa nr. III.2.
(2) Situaţia activelor şi pasivelor bilanţiere existente în sold, conform structurii prezentate în anexa nr. III.1, cuprinde date privind toate elementele bilanţiere de activ şi de pasiv la valoarea brută, existente în sold la sfârşitul trimestrului pentru care se întocmeşte raportarea, clasificate conform categoriilor prezentate la art. 33 şi 34. Valorile acestor elemente includ creanţele ataşate (aferente elementelor de activ) şi, respectiv, datoriile ataşate (aferente elementelor de pasiv).
Structura de date prezentată în anexa nr. III.1 se elaborează avându-se în vedere următoarele:
a) instituţiile financiare nebancare grupează elementele de activ şi de pasiv deţinute în bilanţ la sfârşitul trimestrului de referinţă în funcţie de scadenţă, de ţara contrapărţii, de sectorul instituţional al contrapărţii (în cazul rezidenţilor din ţările membre ale Uniunii Europene) şi de moneda în care sunt denominate, cu respectarea următoarelor reguli:
a1) creditele acordate şi creditele primite se repartizează pe 3 benzi de scadenţă (mai mică de un an inclusiv, între unu şi 5 ani inclusiv, peste 5 ani) în funcţie de durata iniţială a contractului/convenţiei al cărui/cărei obiect îl constituie, codificate conform tabelului nr. 1 "Codurile atribuite coloanei Cod scadenţă, pe instrumente financiare şi intervale de scadenţă" din anexa nr. III.3;
a2) titlurile de natura datoriei deţinute/emise, depozitele la termen, alte depozite se repartizează pe 3 benzi de scadenţă (mai mică de un an inclusiv, între unu şi 2 ani inclusiv, peste 2 ani) în funcţie de durata iniţială a contractului/convenţiei de depozit, respectiv maturitatea la emitere a titlurilor, codificate conform tabelului nr. 1 "Codurile atribuite coloanei Cod scadenţă, pe instrumente financiare şi intervale de scadenţă" din anexa nr. III.3;
b) elementele bilanţiere de activ şi de pasiv clasificate conform art. 33 şi, respectiv, art. 34 se înscriu în coloana A din anexa nr. III.1 astfel încât codul scadenţei, codul de ţară al contrapărţii, codul sectorului instituţional al contrapărţii (în cazul rezidenţilor din ţările membre ale Uniunii Europene) şi codul monedei în care sunt denominate să formeze o combinaţie care să apară o singură dată pentru fiecare cod de rând;
c) fiecare element bilanţier de activ şi de pasiv înscris în coloana A din anexa nr. III.1 are acelaşi cod de rând (înscris în coloana 0) pentru toate combinaţiile cod scadenţă - cod ţară - cod sector instituţional - cod monedă. Astfel, un cod de rând înscris în coloana 0 poate apărea în structura de date de mai multe ori, în funcţie de numărul de combinaţii cod scadenţă - cod ţară - cod sector instituţional - cod monedă aferent elementului bilanţier respectiv;
d) cod sector instituţional al contrapărţii are semnificaţia prevăzută în tabelul nr. 3 "Codurile atribuite coloanei Cod sector instituţional" din anexa nr. III.3;
e) contrapărţile instituţiilor financiare nebancare care sunt nerezidente din state terţe nu sunt clasificate pe sectoare instituţionale. Pentru acestea, coloana Cod sector instituţional nu se completează.
(3) Situaţia principalelor active şi pasive bilanţiere în echivalent lei, conform structurii prezentate în anexa nr. III.2, cuprinde date privind principalele active şi pasive la valoarea brută, determinate în echivalent lei, existente în sold la sfârşitul trimestrului pentru care se întocmeşte raportarea.
Structura de date prezentată în anexa nr. III.2 se elaborează avându-se în vedere următoarele:
a) elementele bilanţiere exprimate în alte monede sunt transformate în echivalent lei la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României în ultima zi bancară a trimestrului pentru care se întocmeşte raportarea;
b) elementele bilanţiere exprimate în monede necotate de Banca Naţională a României sunt transformate în echivalent lei la cursul de schimb utilizat în evidenţa contabilă. Monedele necotate sunt incluse în tabelul nr. 2 "Monede necotate de Banca Naţională a Românei şi cursul de schimb utilizat" din anexa nr. III.3, care cuprinde codul ISO al monedei respective şi cursul de schimb în raport cu leul utilizat în evidenţa contabilă şi la elaborarea anexei nr. III.2.
(4) Datele structurate conform situaţiilor prevăzute la alin. (2) şi (3) se transmit la Banca Naţională a României - Direcţia statistică în format electronic, în termen de 30 de zile calendaristice de la sfârşitul trimestrului pentru care se realizează raportarea, şi se referă la activitatea tuturor unităţilor operative de pe teritoriul naţional. Datele se transmit în formatul electronic comunicat de Banca Naţională a României.
(5) Datele raportate conform prevederilor art. 36 au la bază informaţiile din evidenţa contabilă a instituţiilor financiare nebancare.
(6) Instituţiile financiare nebancare au obligaţia să retransmită datele statistice privind activele şi pasivele bilanţiere în cazul în care au loc revizuiri ale datelor contabile, reclasificări sau se constată erori în datele transmise anterior. Retransmisiile vor fi însoţite de note explicative.

CAPITOLUL V
Statistici privind activele şi pasivele fondurilor de investiţii, altele decât fondurile de piaţă monetară

SECŢIUNEA 1
Domeniul de aplicare

Art. 37. - Prevederile prezentului capitol definesc mecanismele de raportare potrivit prevederilor Regulamentului (UE) nr. 1.073/2013 al Băncii Centrale Europene din 18 octombrie 2013 privind statisticile referitoare la activele şi pasivele fondurilor de investiţii (reformare) (BCE/2013/38), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 297 din 7 noiembrie 2013, denumit în continuare Regulamentul BCE/2013/38, şi se aplică societăţilor de investiţii autoadministrate şi societăţilor de administrare a investiţiilor care administrează fonduri de investiţii rezidente, altele decât cele de piaţă monetară.
Art. 38. - Expresia fonduri de investiţii, altele decât fondurile de piaţă monetară are semnificaţia prevăzută la art. 4 lit. c).

SECŢIUNEA a 2-a
Dispoziţii specifice

Art. 39. - (1) Contrapărţile rezidente şi cele nerezidente din statele membre ale Uniunii Europene ale fondurilor de investiţii se clasifică pe sectoare instituţionale. Standardele privind clasificarea sectoarelor sunt definite în Sistemul european de conturi naţionale şi regionale din Uniunea Europeană (SEC 2010).
(2) Sectoarele instituţionale sunt definite la art. 4.
Art. 40. - (1) Tabelul A din anexa II partea 1 a Regulamentului BCE/2013/38 oferă o descriere standard detaliată a categoriilor de instrumente ce constituie activele şi pasivele fondurilor de investiţii, pe care băncile centrale naţionale le transpun în categorii aplicabile la nivel naţional.
(2) Activele fondurilor de investiţii, altele decât fondurile de piaţă monetară, se clasifică în următoarele categorii:
a) creanţe din depozite şi credite - această categorie este formată din fonduri acordate ca împrumut debitorilor de către fondurile de investiţii sau din credite achiziţionate de fondurile de investiţii, care fie sunt dovedite prin documente nenegociabile, fie nu sunt dovedite prin documente. Aici sunt incluse active sub formă de depozite:
- depozite plasate la instituţii financiare monetare:
(i) depozite transferabile;
(ii) alte depozite: toate deţinerile în depozite, altele decât depozitele transferabile. Alte depozite nu pot fi utilizate pentru efectuarea de plăţi în orice moment şi nu sunt convertibile în numerar sau depozite transferabile fără niciun fel de restricţii sau penalităţi semnificative. Această subcategorie include depozitele la termen şi depozitele rambursabile după notificare;
- deţineri de titluri de valoare nenegociabile: titluri de natura datoriei, care nu sunt negociabile şi care nu pot fi tranzacţionate pe pieţele secundare;
- credite tranzacţionate: credite care au devenit de facto negociabile sunt clasificate la postul creanţe din depozite şi credite, cu condiţia să nu existe o dovadă a tranzacţionării pe piaţa secundară. În caz contrar, acestea sunt clasificate drept titluri de natura datoriei;
- creanţe subordonate sub formă de depozite sau credite;
- creanţe în cadrul operaţiunilor reverse repo garantate cu numerar.
Creanţele din depozite şi credite se defalcă în următoarele subcategorii:
a1) numerar;
a2) depozite transferabile;
a3) alte depozite;
a4) credite acordate;
b) titluri de natura datoriei;
c) participaţii şi acţiuni/unităţi ale fondurilor de investiţii, cu următoarele subcategorii:
c1) participaţii, defalcate în:
c1.1) acţiuni cotate;
c1.2) acţiuni necotate;
c1.3) alte participaţii;
c2) acţiuni/unităţi de fond ale fondurilor de piaţă monetară;
c3) acţiuni/unităţi de fond ale fondurilor de investiţii;
d) instrumente financiare derivate;
e) active nefinanciare (inclusiv active fixe);
f) alte active, defalcate în:
f1) credite comerciale şi avansuri acordate;
f2) alte sume de primit, exclusiv credite comerciale şi avansuri;
f3) alte active.
(3) Categoriile de active enumerate la alin. (2) lit. a) pct. (i), lit. b), c), d), e) şi f) sunt definite la art. 6.
(4) În cazul titlurilor de natura datoriei emise la o valoare diferită de valoarea de răscumpărare (cazul titlurilor emise cu discount sau cu primă de emisiune), diferenţa dintre cele două valori este considerată dobândă şi se împarte uniform pe durata de viaţă a titlului de natura datoriei.
Creanţa ataşată aferentă depozitelor şi creditelor se înregistrează în categoria creanţe din depozite şi credite, corespunzător instrumentului financiar pentru care se calculează. Creanţa ataşată aferentă titlurilor de natura datoriei se înregistrează în categoria titluri de natura datoriei.
(5) Pasivele fondurilor de investiţii, altele decât fondurile de piaţă monetară, se clasifică în următoarele categorii:
a) credite şi depozite atrase - sumele datorate de fondurile de investiţii creditorilor, altele decât cele care provin din emisiunea de titluri de valoare negociabile. Acest post cuprinde:
- credite: credite acordate care fie sunt dovedite prin documente nenegociabile, fie nu sunt dovedite prin documente;
- operaţiuni repo şi operaţiuni de tip repo garantate cu numerar: contrapartida numerarului primit în schimbul titlurilor de valoare vândute la un preţ, cu angajamentul ferm de răscumpărare a aceloraşi titluri de valoare (sau a unor titluri de valoare similare) la un preţ fixat şi la o dată ulterioară prestabilită. Sumele primite de fondurile de investiţii în schimbul titlurilor de valoare transferate unui terţ ("cumpărător temporar") sunt clasificate la acest post dacă există un angajament ferm de răscumpărare a titlurilor de valoare, şi nu doar opţiunea de a face acest lucru.
Aceasta înseamnă că fondul de investiţii păstrează toate riscurile şi beneficiile asociate titlurilor de valoare suport al operaţiunii, pe parcursul desfăşurării acesteia;
- garanţii în numerar primite în schimbul operaţiunilor de împrumut de titluri de valoare: sume primite în schimbul titlurilor de valoare transferate temporar unui terţ sub forma unor operaţiuni de împrumut de titluri de valoare garantate cu numerar;
- garanţii în numerar primite în cadrul operaţiunilor care implică transferul temporar de aur.
Categoria de pasive credite şi depozite atrase se clasifică, în funcţie de durata iniţială, în:
- credite şi depozite atrase cu durata iniţială mai mică sau egală cu un an;
- credite şi depozite atrase cu durata iniţială mai mare de un an şi mai mică sau egală cu 5 ani;
- credite şi depozite atrase cu durata iniţială mai mare de 5 ani;
b) acţiuni/unităţi de fond ale fondului de investiţii - acţiunile sau unităţile de fond, inclusiv sub forma titlurilor de capital, emise de fondul de investiţii. Acest post reprezintă datoriile totale către acţionarii fondului de investiţii. De asemenea, sunt incluse şi fondurile rezultate din beneficiile nedistribuite sau fondurile rezervate de către fondul de investiţii în anticiparea unor posibile plăţi şi obligaţii viitoare. Această categorie reprezintă activul net al fondului de investiţii;
c) instrumente financiare derivate;
d) alte pasive, defalcate în:
d1) titluri de natura datoriei emise;
d2) credite comerciale şi avansuri primite;
d3) alte sume de plătit, exclusiv credite comerciale şi avansuri;
d4) alte pasive.
(6) Categoriile de pasive enumerate la alin. (5) lit. c) şi d) sunt definite la art. 7.
(7) Datoria ataşată aferentă creditelor şi depozitelor se înregistrează în categoria credite şi depozite atrase, iar datoria ataşată aferentă titlurilor de natura datoriei emise se înregistrează în categoria titluri de natura datoriei emise.
Art. 41. - În vederea clasificării activelor şi pasivelor fondurilor de investiţii, altele decât fondurile de piaţă monetară, pe categoriile de instrumente specificate la art. 40 alin. (2) şi (5), societăţile de administrare a investiţiilor şi societăţile de investiţii autoadministrate respectă următoarele reguli:
a) disponibilul fondului de investiţii la societatea de servicii de investiţii financiare se înregistrează în activul fondului de investiţii, categoria alte sume de primit, exclusiv credite comerciale şi avansuri;
b) un instrument financiar clasificat în una din următoarele categorii: alte depozite; credite acordate; titluri de natura datoriei; credite şi depozite atrase şi titluri de natura datoriei emise se clasifică pe o singură bandă de scadenţă, în funcţie de durata iniţială/scadenţa la emisiune. Odată clasificat într-o bandă de scadenţă, instrumentul financiar rămâne pe acea bandă până la rambursarea completă, dacă nu intervin modificări contractuale;
c) cheltuielile înregistrate în avans, precum şi comisioanele plătite în avans se înregistrează în categoria de activ credite comerciale şi avansuri acordate;
d) sumele de bani aferente valorilor mobiliare vândute şi nedecontate se înregistrează, după caz, în categoria alte sume de primit, exclusiv credite comerciale şi avansuri;
e) activele nefinanciare se înregistrează la valoarea netă de amortizări;
f) instrumentele financiare clasificate în una din următoarele categorii de active/pasive: depozite transferabile; alte depozite; credite; credite comerciale şi avansuri acordate/primite; alte sume de primit/plătit, exclusiv credite comerciale şi avansuri; alte active/pasive se înregistrează la valoarea brută.
Art. 42. - Poziţia de pasiv acţiuni/unităţi de fond ale fondului de investiţii se determină ca diferenţă între total active şi total angajamente.

SECŢIUNEA a 3-a
Obligaţii de raportare

Art. 43. - (1) Societăţile de administrare a investiţiilor şi societăţile de investiţii autoadministrate raportează lunar Băncii Naţionale a României date statistice privind activele şi pasivele fondurilor de investiţii, altele decât fondurile de piaţă monetară, pe care le administrează, conform structurii de date "Situaţia activelor şi pasivelor fondurilor de investiţii", prezentată în anexa nr. IV.1, ce cuprinde date privind toate elementele de activ şi de pasiv existente în bilanţ la sfârşitul lunii pentru care se întocmeşte raportarea. Valorile acestor elemente includ creanţele ataşate (aferente elementelor de activ) şi, respectiv, datoriile ataşate (aferente elementelor de pasiv).
(2) Categoriile de instrumente ce constituie activele şi pasivele fondurilor de investiţii, altele decât fondurile de piaţă monetară, se grupează în funcţie de scadenţă, de ţara contrapărţii, de sectorul instituţional al contrapărţii (în cazul rezidenţilor şi nerezidenţilor din ţările membre ale Uniunii Europene) şi de moneda în care sunt denominate, aplicând următoarele reguli:
a) categoriile de active şi de pasive se grupează astfel încât codul de scadenţă, codul de ţară al contrapărţii, codul sectorului instituţional al contrapărţii (în cazul rezidenţilor şi nerezidenţilor din ţările membre ale Uniunii Europene) şi codul monedei în care sunt denominate să formeze o combinaţie care să apară o singură dată în anexa nr. IV.1 pentru fiecare cod de rând;
b) fiecare categorie de active şi de pasive înscrisă în coloana A din anexa nr. IV.1 are acelaşi cod de rând (înscris în coloana 0) pentru toate combinaţiile cod scadenţă - cod ţară - cod sector instituţional - cod monedă. Astfel, un cod de rând înscris în coloana 0 poate apărea în structura de date de mai multe ori, în funcţie de numărul de combinaţii cod scadenţă - cod ţară - cod sector instituţional - cod monedă aferente elementului bilanţier respectiv;
c) contrapărţile fondurilor de investiţii care sunt nerezidente din state terţe nu sunt clasificate pe sectoare instituţionale. Pentru acestea, coloana Cod sector instituţional nu se completează.
Art. 44. - Societăţile de administrare a investiţiilor şi societăţile de investiţii autoadministrate raportează lunar Băncii Naţionale a României date statistice privind activele fondurilor de investiţii, altele decât fondurile de piaţă monetară, pe care le administrează, conform structurii de date "Situaţia titlurilor de valoare acordate cu împrumut sau vândute în baza unui contract de report", prezentată în anexa nr. IV.1A, ce cuprinde date privind toate titlurile de valoare acordate cu împrumut sau vândute în baza unui contract de report existente în bilanţ la sfârşitul lunii pentru care se întocmeşte raportarea, precum şi ajustările din reevaluare datorate preţului la care titlurile de valoare acordate cu împrumut sau vândute în baza unui contract de report sunt înregistrate.
Art. 45. - Societăţile de administrare a investiţiilor şi societăţile de investiţii autoadministrate raportează lunar Băncii Naţionale a României date statistice privind activele şi pasivele fondurilor de investiţii, altele decât fondurile de piaţă monetară, pe care le administrează, conform structurii de date "Situaţia principalelor active şi pasive în echivalent lei", prezentată în anexa nr. IV.2, ce cuprinde date privind principalele active şi pasive la valoarea brută, determinate în echivalent lei la sfârşitul lunii pentru care se întocmeşte raportarea.
Structura de date prezentată în anexa nr. IV.2 se elaborează avându-se în vedere următoarele:
a) categoriile de instrumente exprimate în alte monede sunt transformate în echivalent lei la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României în ultima zi bancară a lunii pentru care se întocmeşte raportarea;
b) categoriile de instrumente exprimate în monede necotate de Banca Naţională a României sunt transformate în echivalent lei la cursul de schimb utilizat în evidenţa contabilă. Monedele necotate sunt incluse în tabelul nr. 1 din anexa nr. IV.1, care cuprinde codul ISO al monedei respective şi cursul de schimb în raport cu leul utilizat în evidenţa contabilă şi la elaborarea anexei nr. IV.2.
Art. 46. - Societăţile de administrare a investiţiilor şi societăţile de investiţii autoadministrate raportează lunar Băncii Naţionale a României date statistice privind fondurile de investiţii, altele decât fondurile de piaţă monetară, pe care le administrează, conform structurii de date "Ajustări din reevaluare datorate variaţiilor preţului", prezentată în anexa nr. IV.3, ce cuprinde date privind ajustările din reevaluare datorate variaţiilor preţului la care activele şi pasivele sunt înregistrate.
Ajustările din reevaluare datorate variaţiilor preţului includ variaţiile care au loc în timp în valoarea stocurilor de sfârşit de perioadă din cauza variaţiilor valorii de referinţă la care sunt înregistrate, adică pierderile/câştigurile înregistrate.
Ajustările din reevaluare datorate variaţiilor preţului se grupează în funcţie de scadenţă, de ţara contrapărţii, de sectorul instituţional al contrapărţii (în cazul rezidenţilor şi nerezidenţilor din ţările membre ale Uniunii Europene) şi de moneda în care sunt denominate elementele de activ şi de pasiv la care se referă, conform regulilor prevăzute la art. 43 alin. (2) lit. a), b) şi c).
Art. 47. - Societăţile de administrare a investiţiilor şi societăţile de investiţii autoadministrate raportează lunar Băncii Naţionale a României date statistice privind fondurile de investiţii, altele decât fondurile de piaţă monetară, pe care le administrează, conform structurii de date "Situaţia emiterilor şi răscumpărărilor de acţiuni/unităţi de fond ale fondului de investiţii", prezentată în anexa nr. IV.4, ce cuprinde date privind emiterile şi, respectiv, răscumpărările de acţiuni/unităţi de fond în echivalent lei ale fondului de investiţii în perioada de referinţă.
Art. 48. - (1) Datele structurate conform situaţiilor prevăzute la art. 43, 44, 45, 46 şi 47 se transmit în format electronic la Banca Naţională a României - Direcţia statistică, în termen de 25 de zile de la sfârşitul lunii pentru care se realizează raportarea.
(2) Banca Naţională a României comunică în timp util agenţilor raportori formatul electronic şi modalitatea de transmitere a datelor.
(3) Societăţile de administrare a investiţiilor şi societăţile de investiţii autoadministrate au obligaţia să retransmită datele statistice privind activele şi pasivele fondurilor de investiţii, altele decât fondurile de piaţă monetară, pe care le administrează, în cazul în care au loc revizuiri ale datelor contabile, reclasificări sau se constată erori în datele transmise anterior. Retransmisiile vor fi însoţite de note explicative.
Art. 49. - Anexa nr. IV. 5 cuprinde tabelele 1-4 necesare încadrării datelor statistice aferente fondurilor de investiţii pe structurile de date solicitate prin prezentul regulament, respectiv tabelul 1 "Codurile atribuite coloanei Cod scadenţă, pe instrumente financiare şi intervale de scadenţă", tabelul 2 "Codurile atribuite coloanei Cod sector instituţional", tabelul 3 "Clasificarea în funcţie de politica de investiţii a fondurilor de investiţii care nu au obligaţia înregistrării la ASF" şi tabelul 4 "Structura fondurilor de investiţii din categoria Alte Organisme de Plasament Colectiv care nu au obligaţia înregistrării la ASF".

CAPITOLUL VI
Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională

SECŢIUNEA 1
Domeniul de aplicare

Art. 50. - Prevederile prezentului capitol se aplică rezidenţilor care desfăşoară operaţiuni de natura balanţei de plăţi şi defineşte mecanismele de raportare potrivit prevederilor Regulamentului (CE) nr. 184/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului din 12 ianuarie 2005 privind statisticile comunitare ale balanţei de plăţi, ale comerţului internaţional cu servicii şi ale investiţiilor străine directe, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 35 din 8 februarie 2005, şi prevederilor art. 5 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 924/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind plăţile transfrontaliere în Comunitate şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2.560/2001, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 266 din 9 octombrie 2009.

SECŢIUNEA a 2-a
Definiţiile termenilor de bază

Art. 51. - În sensul prezentului capitol, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) balanţa de plăţi - sinteză statistică a tranzacţiilor economice şi financiare ale unei ţări cu restul lumii, pe o perioadă de timp determinată, tranzacţii ce se referă la bunuri, servicii, venituri, transferuri fără contraprestaţie (donaţii, ajutoare, cadouri şi altele asemenea), precum şi la creanţe şi obligaţii financiare;
b) plată - transmiterea unei sume de bani către un terţ:
b1) în vederea achitării parţiale sau totale a unui debit;
b2) în situaţia acordării unui credit sau constituirii unui alt tip de creanţă;
b3) cu titlu de transfer fără contraprestaţie;
c) încasare - primirea unei sume de bani de la un terţ în una dintre situaţiile prevăzute la lit. b);
d) raportori - rezidenţi care au obligaţia de a raporta date la Banca Naţională a României, în baza prezentului regulament;
e) operaţiuni de natura balanţei de plăţi - tranzacţii economice şi financiare între rezidenţi şi nerezidenţi de natura celor menţionate la lit. a), implicând încasări sau plăţi, compensări în natură sau valorice şi alte asemenea operaţiuni;
f) investiţie directă - relaţie investiţională de durată între o entitate rezidentă şi o entitate nerezidentă; de regulă, implică exercitarea de către investitor a unei influenţe manageriale semnificative în întreprinderea în care a investit; sunt considerate investiţii directe capitalul social vărsat şi rezervele ce revin unui investitor care deţine cel puţin 10% din capitalul social subscris al unei întreprinderi, creditele dintre acest investitor şi întreprinderea în care a investit, precum şi profitul reinvestit de către acesta în întreprinderea respectivă; investiţiile imobiliare (investiţiile în clădiri şi terenuri) sunt considerate investiţii directe;
g) investiţie de portofoliu - investiţie în valori mobiliare de natura acţiunilor, obligaţiunilor şi a altor titluri de natura acestora (certificate de depozit negociabile, obligaţiuni cu cupon zero, obligaţiuni convertibile, obligaţiuni cu dobândă indexabilă, bonuri de tezaur şi altele asemenea), efectuată în scopul plasării temporare de fonduri pe piaţa de capital; de regulă, nu conduce la exercitarea de către deţinători a unei influenţe manageriale asupra emitentului; în cazul acţiunilor, sunt luate în considerare deţinerile de sub 10% din valoarea capitalului social subscris al emitentului;
h) transferuri neutre - operaţiuni care implică mişcări în conturile Nostro sau Loro ale instituţiilor de credit, fără a constitui operaţiuni de natura balanţei de plăţi, de exemplu operaţiuni valutare între rezidenţi sau operaţiuni valutare între nerezidenţi;
i) operaţiuni nemonetare - operaţiuni de natura balanţei de plăţi, care se desfăşoară fără transferarea de fonduri, în totalitate sau parţial, cum ar fi bartere, compensări (netting), aranjamente de cliring şi altele asemenea.

SECŢIUNEA a 3-a
Obligaţii de raportare

Art. 52. - Rezidenţii au obligaţia de a raporta toate operaţiunile de natura balanţei de plăţi, în conformitate cu prevederile prezentului regulament. Raportările statistice sunt obligatorii atât pentru operaţiunile derulate prin instituţiile de credit persoane juridice române şi sucursalele din România ale instituţiilor de credit străine (din statele membre ale Uniunii Europene, din celelalte state aparţinând Spaţiului Economic European, precum şi din statele terţe), denumite în continuare instituţii de credit, cât şi pentru operaţiunile derulate prin instituţii de credit nerezidente, prin alţi intermediari financiari rezidenţi sau nerezidenţi, precum şi pentru cele în relaţie directă cu nerezidenţii.
Art. 53. - (1) La efectuarea oricărei plăţi către nerezidenţi, clienţii rezidenţi ai instituţiilor de credit au obligaţia de a completa formularul "Dispoziţie/Declaraţie de plată externă (DPE)" pus la dispoziţie de către instituţia de credit prin intermediul căreia se efectuează plata sau prezentat acesteia de către ordonatorul plăţii, numai pentru plata a cărei valoare este egală ori mai mare de 50.000 euro sau echivalent la data plăţii. Formularul DPE prezentat în anexa nr. V.1 se completează în două exemplare, dintre care unul pentru instituţia de credit şi celălalt pentru ordonatorul plăţii. Pentru efectuarea oricărei plăţi către nerezidenţi, a cărei valoare este mai mică de 50.000 euro sau echivalent la data plăţii, instituţiile de credit pot utiliza formulare potrivit cerinţelor proprii.
(2) În cazul unei plăţi ordonate prin sistem computerizat (electronic banking) sau prin alte modalităţi de teletransmisie, a cărei valoare este egală ori mai mare de 50.000 euro sau echivalent la data plăţii, clienţii ordonatori au obligaţia punerii la dispoziţia instituţiilor de credit a formularului DPE completat, în maximum 10 zile calendaristice de la efectuarea plăţii.
(3) În cazul ridicărilor de valută în numerar din conturi deschise la instituţii de credit, pentru plăţi către nerezidenţi, inclusiv cheltuieli pentru deplasări externe, formularul DPE se completează numai de către persoanele juridice şi numai pentru sumele egale ori mai mari de 50.000 euro sau echivalent la data plăţii.
(4) Pentru plăţile efectuate în cadrul unui acreditiv, formularul DPE se utilizează în calitate de declaraţie de plată externă şi se completează numai pentru plăţile ale căror valori sunt egale ori mai mari de 50.000 euro sau echivalent la data plăţii. Formularul DPE se va completa în maximum 15 zile calendaristice de la efectuarea plăţii de către client sau instituţia de credit, în funcţie de procedura stabilită de comun acord, cu respectarea instrucţiunilor de completare.
(5) În cazul plăţilor în lei dintre rezidenţi şi nerezidenţi pe teritoriul României, formularul DPE se completează în calitate de declaraţie de plată, odată cu ordinul de plată în lei.
Art. 54. - (1) Clienţii rezidenţi ai instituţiilor de credit au obligaţia să completeze formularul "Declaraţie de încasare externă (DIE)" pentru orice încasare de la nerezidenţi, a cărei valoare este egală ori mai mare de 50.000 euro sau echivalent la data încasării, în cel mult 10 zile calendaristice de la creditarea conturilor lor. Formularul DIE prezentat în anexa nr. V.2 se completează în două exemplare, dintre care unul pentru instituţia de credit şi celălalt pentru client.
(2) Persoanele juridice rezidente vor completa formularul DIE şi în cazul depunerilor de valută în numerar la instituţiile de credit, dacă aceasta provine din încasări de la nerezidenţi, numai pentru sumele egale ori mai mari de 50.000 euro sau echivalent la data depunerii.
Art. 55. - Pentru echivalarea în euro a altor monede, în vederea determinării pragului de 50.000 euro, se utilizează cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României, din ultima zi bancară anterioară datei ordonării plăţii, respectiv creditării contului.
Art. 56. - Răspunderea pentru corectitudinea datelor şi informaţiilor completate în formularele DPE şi DIE revine clienţilor instituţiilor de credit, titulari ai operaţiunilor respective. Instituţiile de credit au obligaţia să urmărească completarea corectă a formularelor DPE şi DIE de către clienţi.
Art. 57. - (1) Instituţiile de credit au obligaţia să raporteze la Banca Naţională a României - Direcţia statistică, în formatul electronic şi structura stabilite de Banca Naţională a României:
a) datele şi informaţiile cuprinse în formularele DPE şi DIE; raportarea se va efectua lunar, până la data de 12 a lunii următoare celei pentru care se face raportarea;
b) totalitatea încasărilor şi plăţilor în nume şi cont propriu efectuate în raport cu nerezidenţii (cu excepţia schimbului valutar pentru persoane fizice efectuat prin ghişeele proprii), soldurile activelor şi pasivelor financiare pe termen scurt în relaţie cu nerezidenţii, transferurile neutre, precum şi valoarea agregată a tranzacţiilor, efectuate în numele şi contul clienţilor, în valoare mai mică de 50.000 euro sau echivalent la data tranzacţiei, în conformitate cu listele de indicatori prevăzute în anexa nr. V.3; raportarea se va efectua lunar, până la data de 20 a lunii următoare celei pentru care se face raportarea.
(2) Instituţiile de credit au obligaţia să raporteze schimbul valutar pentru persoane fizice efectuat prin ghişeele proprii, în conformitate cu prevederile art. 60.
(3) Instituţiile de credit au obligaţia să notifice investiţiile directe în străinătate în conformitate cu prevederile art. 62.
(4) Casele centrale ale cooperativelor de credit vor raporta centralizat atât operaţiunile proprii de natura balanţei de plăţi, cât şi pe cele ale cooperativelor din reţea.
Art. 58. - Datele transmise letric şi electronic la Banca Naţională a României - Direcţia statistică, lunar, până la data de 20 a lunii următoare celei pentru care se face raportarea, de către Autoritatea de Supraveghere Financiară în conformitate cu anexa nr. V.4, respectiv de către Ministerul Finanţelor Publice în conformitate cu anexa nr. V.5, se integrează în balanţa de plăţi.
Art. 59. - Rezidenţii care realizează operaţiuni nemonetare au obligaţia să raporteze letric aceste tranzacţii la Banca Naţională a României - Direcţia statistică, până la data de 20 a lunii următoare celei pentru care se face raportarea, prin completarea şi transmiterea anexei nr. V.6.
Art. 60. - Rezidenţii care efectuează schimb valutar cu numerar şi substitute de numerar pentru persoane fizice, în conformitate cu reglementările în vigoare, au obligaţia raportării acestor tranzacţii la Banca Naţională a României - Direcţia statistică, lunar, până la data de 10 a lunii următoare celei pentru care se face raportarea, conform anexei nr. V.7; datele se transmit în formatul electronic comunicat de Banca Naţională a României.
Art. 61. - (1) Persoanele juridice rezidente care au conturi deschise în străinătate au obligaţia să raporteze letric la Banca Naţională a României - Direcţia statistică tranzacţiile efectuate prin aceste conturi; raportarea se va efectua lunar, până la data de 20 a lunii următoare celei pentru care se face raportarea, conform anexei nr. V.8.
(2) Obligaţia de raportare pentru ambasade, consulate şi alte reprezentanţe ale României în străinătate, precum şi pentru entităţile din străinătate ce aparţin persoanelor juridice române fără a avea statut de rezident în străinătate revine persoanei juridice rezidente de care acestea aparţin.
(3) Instituţiile de credit nu raportează în baza prezentului articol.
Art. 62. - (1) Persoanele juridice şi fizice rezidente care deţin cel puţin 10% din capitalul social al unei companii nerezidente sau deţin entităţi fără personalitate juridică (sucursale) înregistrate şi/sau autorizate să funcţioneze în străinătate sunt considerate investitori direcţi în străinătate şi au obligaţia notificării acestei investiţii directe la Banca Naţională a României - Direcţia statistică.
(2) Notificarea investiţiei se va efectua prin completarea şi transmiterea letrică a formularului prezentat în anexa nr. V.9, în cel mult 30 de zile calendaristice de la data dobândirii dreptului de proprietate asupra a cel puţin 10% din capitalul social subscris al companiei nerezidente respective sau de la înfiinţarea sucursalei în străinătate.

CAPITOLUL VII
Operaţiuni valutare de capital de natura datoriei private externe pe termen mediu şi lung

SECŢIUNEA 1
Domeniul de aplicare

Art. 63. - Prevederile prezentului capitol se aplică persoanelor fizice şi juridice rezidente care au încheiat contracte cu nerezidenţi pentru operaţiuni valutare de capital de natura datoriei private externe pe termen mediu şi lung.
Art. 64. - Constituie operaţiuni valutare de capital de natura datoriei private externe pe termen mediu şi lung, dacă nu sunt operaţiuni de natura datoriei publice externe, următoarele operaţiuni:
a) credite şi împrumuturi financiare cu termen mai mare de un an, primite de rezidenţi de la nerezidenţi, constând în finanţări rambursabile pe bază contractuală, cum ar fi creditul/împrumutul financiar standard, creditul sindicalizat, linia de finanţare, operaţiunile de leasing financiar, creditul ipotecar şi de consum şi altele asimilate acestora;
b) credite legate de comerţul internaţional, cu termen mai mare de un an, primite de rezidenţi de la nerezidenţi, respectiv credite contractate în cadrul operaţiunilor de comerţ internaţional cu bunuri şi servicii, inclusiv efectuarea plăţilor în rate, pe faze de execuţie, la solicitarea furnizorilor de bunuri şi servicii sau efectuarea plăţilor la un anumit termen de la livrarea bunului/prestarea serviciului, indiferent dacă s-au emis sau nu efecte de comerţ, rescadenţarea unor astfel de plăţi, precum şi finanţarea unor astfel de credite de către un terţ;
c) tranzacţionarea primară a titlurilor de credit cu scadenţa la emisiune mai mare de un an (obligaţiuni şi alte instrumente financiare cu venit fix) emise de rezidenţi pe o piaţă de capital şi achiziţionate de nerezidenţi.

SECŢIUNEA a 2-a
Obligaţii de raportare

Art. 65. - (1) Persoanele juridice şi fizice rezidente care au încheiat contracte cu nerezidenţi pentru operaţiuni valutare de capital de natura datoriei private externe pe termen mediu şi lung au obligaţia să notifice operaţiunile respective prin transmiterea la Banca Naţională a României - Direcţia statistică a formularului F1 "Notificare la Banca Naţională a României", prevăzut în anexa nr. VI.1, şi a formularului F2 "Scadenţarul tragerilor, al rambursărilor de capital şi al plăţilor de dobândă şi comisioane", prevăzut în anexa nr. VI.2, în termen de 30 de zile de la data încheierii contractului.
(2) Persoanele juridice şi fizice rezidente care, potrivit alin. (1), au notificat operaţiuni valutare de capital au în continuare obligaţia notificării la Banca Naţională a României - Direcţia statistică a schimbării sediului social, rezilierii contractului şi a modificării, faţă de notificarea iniţială, a creditorului, a debitorului şi a valorii creditului, pe toată durata derulării operaţiunii notificate, prin transmiterea, în termen de 15 zile, a unui formular F1 completat în mod corespunzător. Schimbarea de debitor se notifică de către debitorul cedent, noul debitor preluând în continuare obligaţiile de notificare sau de raportare în legătură cu angajamentul extern respectiv.
(3) Pentru elaborarea de statistici privind datoria privată externă a României, instituţiile de credit (bănci, sucursale ale băncilor străine, case centrale ale cooperativelor de credit) au obligaţia să transmită trimestrial la Banca Naţională a României - Direcţia statistică, până în data de 15 a lunii următoare încheierii trimestrului, în format electronic, situaţia clienţilor rezidenţi care derulează operaţiuni de această natură fără a avea număr alocat din Registrul datoriei private externe, identificator statistic atribuit de Banca Naţională a României în baza notificării conform alin. (1) (situaţie prevăzută în anexa nr. VI.4).
Art. 66. - (1) Persoanele juridice şi fizice rezidente selecţionate de către Banca Naţională a României, pe criterii de eşantionare statistică, ca titulare de contracte privind angajamente externe reprezentative pentru evaluarea datoriei private externe a României, la solicitarea letrică a Băncii Naţionale a României - Direcţia statistică, au obligaţia să raporteze date privind derularea acestor operaţiuni. Raportarea se va efectua potrivit formularului F3 "Raportare statistică privind operaţiunile valutare de capital de natura datoriei private externe pe termen mediu şi lung", prevăzut în anexa nr. VI.3.
(2) Persoanele juridice şi fizice rezidente menţionate la alin. (1) vor notifica la Banca Naţională a României - Direcţia statistică, în termen de 15 zile de la producerea lor, toate modificările survenite în "Scadenţarul tragerilor, al rambursărilor de capital şi al plăţilor de dobândă şi comisioane" faţă de situaţia notificată iniţial, prin transmiterea a câte unui nou formular F2 ori de câte ori survin astfel de modificări.
Art. 67. - Persoanele juridice şi fizice rezidente care, la data intrării în vigoare a prezentului regulament, se află în curs de raportare la Banca Naţională a României a operaţiunilor valutare de capital de natura datoriei private externe au obligaţia continuării raportării statistice.
Art. 68. - Răspunderea pentru corectitudinea datelor şi informaţiilor transmise revine persoanei juridice sau fizice rezidente care a contractat operaţiunea de natura datoriei private externe.

CAPITOLUL VIII
Structura în profil teritorial a creditelor şi depozitelor clienţilor nebancari neguvernamentali

SECŢIUNEA 1
Domeniul de aplicare

Art. 69. - Prevederile prezentului capitol se aplică instituţiilor de credit, persoane juridice române, şi sucursalelor din România ale instituţiilor de credit, persoane juridice străine, şi reglementează metodologia de determinare şi raportare la Banca Naţională a României a statisticilor privind structura în profil teritorial a creditelor şi depozitelor clienţilor nebancari neguvernamentali ai instituţiilor de credit.

SECŢIUNEA a 2-a
Dispoziţii specifice

Art. 70. - (1) Categoriile de credite prevăzute în anexa nr. VII sunt definite la art. 6 lit. b).
(2) Categoriile de depozite prevăzute în anexa nr. VII sunt definite la art. 7 lit. a).
(3) Creditele şi depozitele se referă la rezidenţi şi nerezidenţi, astfel cum sunt definiţi la art. 2.
(4) Sectoarele instituţionale în care se clasifică clienţii instituţiilor de credit sunt definite la art. 4. Poziţia "alte sectoare instituţionale" din anexa nr. VII include: fonduri de piaţă monetară, fonduri de investiţii, altele decât fondurile de piaţă monetară, alţi intermediari financiari, exclusiv societăţile de asigurare şi fondurile de pensii, auxiliari financiari, instituţii financiare captive şi alte entităţi creditoare, societăţi de asigurare, fonduri de pensii şi instituţii fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei.
Art. 71. - În vederea întocmirii raportării "Structura în profil teritorial a creditelor şi depozitelor clienţilor nebancari neguvernamentali", instituţiile de credit aplică următoarele reguli:
a) pentru fiecare indicator din anexa nr. VII se înregistrează soldul bilanţier din ultima zi bancară a lunii pentru care se întocmeşte raportarea;
b) pentru credite şi depozite se înregistrează numai principalul;
c) creditele şi depozitele denominate în alte monede sunt transformate în echivalent lei la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României în ultima zi bancară a lunii pentru care se întocmeşte raportarea;
d) creditele curente sunt creditele aflate în derulare în ultima zi bancară a lunii pentru care se întocmeşte raportarea şi care nu înregistrează întârzieri la plată;
e) creditele restante, definite conform art. 9 lit. ţ), nu includ poziţii extrabilanţiere. Sunt considerate restante creditele care, în ultima zi bancară a lunii pentru care se întocmeşte raportarea, înregistrează întârzieri la plată de cel puţin o zi;
f) disponibilităţile la vedere sunt asimilate depozitelor overnight, astfel cum sunt definite în art. 7 lit. a1);
g) repartizarea pe judeţe a creditelor şi depozitelor se realizează pe criteriul apartenenţei teritoriale a unităţii instituţiei de credit.

SECŢIUNEA a 3-a
Obligaţii de raportare

Art. 72. - (1) Instituţiile de credit raportează Băncii Naţionale a României date şi informaţii privind "Structura în profil teritorial a creditelor şi depozitelor clienţilor nebancari neguvernamentali" conform structurii prevăzute în anexa nr. VII.
(2) Datele raportate Băncii Naţionale a României conform alin. (1) se referă la activitatea tuturor unităţilor operative de pe teritoriul naţional ale instituţiilor de credit şi se transmit lunar, în format electronic, până cel mai târziu în data de 20 a lunii următoare lunii pentru care se întocmeşte raportarea. În cazul în care data-limită până la care se transmite raportarea este o zi nebancară, raportarea se transmite cel mai târziu în ultima zi bancară anterioară acesteia.
Art. 73. - (1) Instituţiile de credit au obligaţia să retransmită datele statistice în cazul în care au loc revizuiri ale datelor contabile, reclasificări sau se constată erori în datele transmise anterior.
(2) Retransmisiile vor fi însoţite de note explicative.

CAPITOLUL IX
Statistici privind emisiunile şi deţinerile de titluri de valoare

SECŢIUNEA 1
Domeniul de aplicare

Art. 74. - (1) Prevederile prezentului capitol definesc mecanismele de raportare potrivit prevederilor Regulamentului (UE) nr. 1.011/2012 al Băncii Centrale Europene din 17 octombrie 2012 privind statisticile referitoare la deţinerile de titluri de valoare (BCE/2012/24), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 305 din 1 noiembrie 2012, şi ale Orientării nr. 7/2013 a Băncii Centrale Europene din 22 martie 2013 privind statisticile referitoare la deţinerile de titluri de valoare (BCE/2013/7), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 125 din 7 mai 2013, mecanismele de raportare în vederea respectării prevederilor Recomandării nr. 22/2012 a Băncii Centrale Europene din 26 septembrie 2012 privind cadrul de referinţă pentru managementul calităţii datelor pentru baza de date centralizată a titlurilor de valoare (BCE/2012/22), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria C nr. 339 din 7 noiembrie 2012, şi ale Orientării nr. 21/2012 a Băncii Centrale Europene din 26 septembrie 2012 privind cadrul de referinţă pentru managementul calităţii datelor pentru baza de date centralizată a titlurilor de valoare (BCE/2012/21), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 307 din 7 noiembrie 2012, precum şi mecanismele de raportare în vederea respectării prevederilor Orientării nr. 23/2011 a Băncii Centrale Europene din 9 decembrie 2011 privind cerinţele de raportare statistică ale Băncii Centrale Europene în domeniul statisticilor externe (reformare)(BCE/2011/23), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 65 din 3 martie 2012.
(2) Prezentul capitol se aplică următoarelor categorii de rezidenţi: instituţii de credit, societăţi de servicii de investiţii financiare, societăţi vehicul investiţional, societăţi de administrare a investiţiilor şi societăţi de investiţii autoadministrate.

SECŢIUNEA a 2-a
Definiţiile termenilor de bază

Art. 75. - Termenii şi expresiile utilizate în prezentul capitol au următoarele semnificaţii:
a) sector instituţional - are semnificaţia prevăzută la art. 3 alin. (1) lit. c);
b) titluri de valoare - înseamnă următoarele tipuri de titluri de valoare:
1. titluri de natura datoriei - are semnificaţia prevăzută la art. 6 lit. f);
2. acţiuni/unităţi de fond ale fondurilor de piaţă monetară - are semnificaţia prevăzută la art. 6 lit. g);
3. acţiuni/unităţi de fond ale fondurilor de investiţii - are semnificaţia prevăzută la art. 6 lit. h);
4. participaţii - are semnificaţia prevăzută la art. 6 lit. i);
c) operaţiuni repo - are semnificaţia prevăzută la art. 7 lit. a4);
d) societăţi de administrare a investiţiilor şi societăţi de investiţii autoadministrate - are semnificaţia prevăzută la art. 9 lit. a);
e) societate vehicul investiţional - are semnificaţia prevăzută la art. 4 lit. d1);
f) societăţi de servicii de investiţii financiare, denumite în continuare S.S.I.F. - are semnificaţia prevăzută la art. 6 din Legea nr. 297/2004, cu modificările şi completările ulterioare;
g) colectare de date "titlu cu titlu" - înseamnă colectare de date defalcate pe titluri de valoare individuale;
h) deţineri de titluri de valoare - înseamnă proprietatea economică a titlurilor de valoare, ale căror tipuri sunt enumerate la lit. b);
i) societăţi financiare - cuprinde următoarele sectoare instituţionale: banca centrală, alte instituţii financiare monetare, alţi intermediari financiari, auxiliarii financiari, societăţi de asigurare şi fonduri de pensii;
j) custode - înseamnă o entitate ce aparţine sectorului "societăţi financiare" şi a cărei activitate constă în conservarea şi gestionarea instrumentelor financiare în contul clienţilor, inclusiv păstrarea şi serviciile conexe, precum gestionarea de numerar/garanţii;
k) titluri de valoare păstrate în custodie - înseamnă titluri de valoare păstrate şi administrate de către custozi în numele investitorilor;
l) operaţiuni directe - reprezintă operaţiuni de vânzare/cumpărare de instrumente financiare negociabile, care nu implică angajamentul ferm de răscumpărare a titlului de valoare la o dată ulterioară din partea vânzătorului;
m) entitate emitentă de titluri de valoare (emitent) - înseamnă orice entitate care realizează emisiuni de titluri de valoare conform legii;
n) entitate deţinătoare de titluri de valoare (deţinător/investitor) - înseamnă orice persoană juridică sau fizică ce deţine titluri de valoare;
o) cod ISIN - reprezintă numărul internaţional de identificare a titlurilor de valoare - International Securities Identification Number (ISIN), alocat titlurilor de valoare, compus din 12 caractere alfanumerice, care identifică în mod unic o emisiune de titluri de valoare (conform definiţiei ISO 6166);
p) cod de referinţă titlu de valoare - cod de identificare a titlurilor de valoare atribuit şi transmis de către entităţile raportoare, conform regulilor prezentate în anexa nr. VIII.7, pentru titlurile de valoare care nu au alocat cod ISIN;
q) dividend - are semnificaţia prevăzută la art. 67 alin. (1) din Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
r) cupon - dobânda încasată de către deţinătorii de titluri de valoare de natura datoriei;
s) prima de răscumpărare (prima "call") - prima plătită în cazul obligaţiunilor de tip "callable"; în cazul acestor instrumente financiare, emitentul obligaţiunii are dreptul să răscumpere titlul înainte de data scadentă, cu obligaţia efectuării unei plăţi suplimentare de bani, denumită prima de răscumpărare (prima "call");
t) valoarea de emisiune
t1) valoarea de emisiune a titlurilor de natura datoriei - valoarea plătită în momentul emiterii titlurilor de natura datoriei de către entitatea care a subscris. Valoarea de emisiune a titlurilor de natura datoriei poate fi: egală cu valoarea nominală (la paritate); mai mică decât valoarea nominală, mai mare decât valoarea nominală;
t2) valoarea de emisiune a acţiunilor - valoarea plătită de către cei care au subscris în momentul emiterii acţiunilor. Valoarea de emisiune este egală cu valoarea nominală plus prima de emisiune;
u) valoare nominală per instrument
u1) valoarea nominală per instrument a titlurilor de natura datoriei - preţul la care se răscumpără un titlu de natura datoriei, calculat ca raport între valoarea nominală a emisiunii şi numărul de instrumente emise;
u2) valoarea nominală per instrument a acţiunilor şi unităţilor fondurilor închise de investiţii - preţul stabilit per acţiune în prospectul de emisiune; aceasta poate fi egală cu preţul de emisiune per instrument (la paritate) sau, după caz, poate fi mai mică decât preţul de emisiune per instrument (în cazul emisiunilor cu primă);
u3) valoarea nominală per instrument a unităţilor fondurilor deschise de investiţii - valoarea unitară a activului net (VUAN);
v) preţul de emisiune - preţul la care un titlu de valoare este cumpărat în cadrul ofertei primare pe piaţa de capital de către investitor. În cazul titlurilor de natura datoriei, preţul este exprimat ca procent din valoarea nominală per instrument;
w) soldul emisiunii în moneda efectivă - reprezintă diferenţa dintre valoarea de emisiune a titlurilor de natura datoriei şi valoarea răscumpărărilor efectuate până la data de referinţă pentru care se calculează soldul emisiunii, exprimată în moneda în care se efectuează emisiunea;
x) piaţa de capital externă - mecanism care permite tranzacţionarea de instrumente financiare negociabile, a cărei locaţie este diferită de ţara agentului raportor (vezi lista codurilor pieţelor de capital externe conform ISO 10383 - Market identification codes).

SECŢIUNEA a 3-a
Obligaţii de raportare

Art. 76. - (1) Instituţiile de credit raportează Băncii Naţionale a României - Direcţia statistică, în nume propriu, date statistice privind:
a) Situaţia deţinerilor de titluri de valoare identificabile prin cod ISIN, la sfârşitul lunii de referinţă, conform structurii de date prezentate în anexa nr. VIII.1;
b) Situaţia dividendelor şi cupoanelor încasate de la începutul anului calendaristic până la sfârşitul lunii de referinţă, conform structurii de date prezentate în anexa nr. VIII.2;
c) Situaţia emisiunilor de acţiuni/unităţi de fond identificabile prin cod ISIN listate pe pieţele externe de capital, la sfârşitul lunii de referinţă, conform structurii de date prezentate în anexa nr. VIII.3;
d) Situaţia emisiunilor de titluri de natura datoriei efectuate pe pieţele externe de capital, la sfârşitul lunii de referinţă, conform structurii de date prezentate în anexa nr. VIII.4;
e) Situaţia deţinerilor de titluri de valoare identificabile prin codul de referinţă al titlului de valoare (lipsă cod ISIN), la sfârşitul lunii de referinţă, conform structurii de date prezentate în anexa nr. VIII.5.
(2) Instituţiile de credit care desfăşoară activitate de custodie şi administrare de instrumente financiare raportează Băncii Naţionale a României - Direcţia statistică, în numele clienţilor, cu excepţia clienţilor rezidenţi fonduri de piaţă monetară, fonduri de investiţii, instituţii de credit, societăţi de servicii de investiţii financiare şi societăţi vehicul investiţional, date statistice privind:
a) Situaţia deţinerilor de titluri de valoare identificabile prin cod ISIN, la sfârşitul lunii de referinţă, conform structurii de date prezentate în anexa nr. VIII.1;
b) Situaţia deţinerilor de titluri de valoare identificabile prin cod de referinţă al titlului de valoare (lipsă cod ISIN), la sfârşitul lunii de referinţă, conform structurii de date prezentate în anexa nr. VIII.5.
(3) Societăţile de administrare a investiţiilor şi societăţile de investiţii autoadministrate raportează Băncii Naţionale a României - Direcţia statistică date statistice referitoare la fondurile de investiţii şi fondurile de piaţă monetară pe care le administrează, privind:
a) Situaţia deţinerilor de titluri de valoare identificabile prin cod ISIN, la sfârşitul lunii de referinţă, conform structurii de date prezentate în anexa nr. VIII.1;
b) Situaţia dividendelor şi cupoanelor încasate de la începutul anului calendaristic până la sfârşitul lunii de referinţă, conform structurii de date prezentate în anexa nr. VIII.2;
c) Situaţia emisiunilor de acţiuni/unităţi de fond identificabile prin cod ISIN listate pe pieţele externe de capital, la sfârşitul lunii de referinţă, conform structurii de date prezentate în anexa nr. VIII.3;
d) Situaţia emisiunilor de titluri de natura datoriei efectuate pe pieţele externe de capital, la sfârşitul lunii de referinţă, conform structurii de date prezentate în anexa nr. VIII.4;
e) Situaţia deţinerilor de titluri de valoare identificabile prin codul de referinţă al titlului de valoare (lipsă cod ISIN), la sfârşitul lunii de referinţă, conform structurii de date prezentate în anexa nr. VIII.5.
(4) Societăţile de servicii de investiţii financiare raportează Băncii Naţionale a României - Direcţia statistică, în nume propriu, date statistice privind:
a) Situaţia deţinerilor de titluri de valoare identificabile prin cod ISIN, la sfârşitul lunii de referinţă, conform structurii de date prezentate în anexa nr. VIII.1;
b) Situaţia dividendelor şi cupoanelor încasate de la începutul anului calendaristic până la sfârşitul lunii de referinţă, conform structurii de date prezentate în anexa nr. VIII.2;
c) Situaţia deţinerilor de titluri de valoare identificabile prin codul de referinţă al titlului de valoare (lipsă cod ISIN), la sfârşitul lunii de referinţă, conform structurii de date prezentate în anexa nr. VIII.5.
(5) Societăţile de servicii de investiţii financiare care desfăşoară activitate de custodie şi administrare de instrumente financiare raportează Băncii Naţionale a României - Direcţia statistică, în numele clienţilor, cu excepţia clienţilor rezidenţi instituţii de credit, societăţi vehicul investiţional, societăţi de servicii de investiţii financiare, fonduri de piaţă monetară şi fonduri de investiţii, date statistice privind:
a) Situaţia deţinerilor de titluri de valoare identificabile prin cod ISIN, la sfârşitul lunii de referinţă, conform structurii de date prezentate în anexa nr. VIII.1;
b) Situaţia deţinerilor de titluri de valoare identificabile prin codul de referinţă al titlului de valoare (lipsă cod ISIN), la sfârşitul lunii de referinţă, conform structurii de date prezentate în anexa nr. VIII.5.
(6) Societăţile vehicul investiţional raportează Băncii Naţionale a României - Direcţia statistică datele statistice prevăzute la alin. (1).
Art. 77. - Câmpurile informatice utilizate pentru ducerea la îndeplinire a cerinţelor de raportare specificate în prezenta secţiune au următoarele semnificaţii:
a) frecvenţa de răscumpărare pentru titlurile de natura datoriei are semnificaţia prevăzută în "Nomenclatorul nr. 1. Frecvenţă de răscumpărare" din anexa nr. VIII.6;
b) tipul de răscumpărare a titlurilor de natura datoriei are semnificaţia prevăzută în "Nomenclatorul nr. 2. Tip de răscumpărare" din anexa nr. VIII.6;
c) frecvenţa de plată a cuponului pentru titlurile de natura datoriei are semnificaţia prevăzută în "Nomenclatorul nr. 3. Frecvenţă de plată cupon" din anexa nr. VIII.6;
d) tipul de cupon al titlurilor de natura datoriei are semnificaţia prevăzută în "Nomenclatorul nr. 4. Tip cupon" din anexa nr. VIII.6;
e) tipul tranzacţiei cu titluri de natura datoriei are semnificaţia prevăzută în "Nomenclatorul nr. 5. Tip tranzacţie prin care au fost achiziţionate titlurile" din anexa nr. VIII.6;
f) tipul deţinătorului de titluri de natura datoriei are semnificaţia prevăzută în "Nomenclatorul nr. 6. Tip investitor" din anexa nr. VIII.6;
g) tipul deţinerilor de titluri de valoare are semnificaţia prevăzută în "Nomenclatorul nr. 7. Tip deţineri" din anexa nr. VIII.6.
h) cod sector instituţional are semnificaţia prevăzută în "Nomenclatorul nr. 8. Cod sector instituţional" din anexa nr. VIII.6.
Art. 78. - (1) Entităţile raportoare enumerate la art. 76 alin. (1) - (6) au obligaţia să retransmită datele statistice în cazul în care au loc revizuiri ale datelor, reclasificări sau se constată erori în datele transmise anterior. Retransmisiile vor fi însoţite de note explicative.
(2) Banca Naţională a României poate solicita, după caz, informaţii suplimentare entităţilor raportoare în vederea verificării datelor raportate, determinării unor indicatori specifici sau identificării datelor cu caracter confidenţial în cazul informaţiilor ce fac obiectul acestor raportări.
(3) Datele statistice raportate Băncii Naţionale a României, menţionate în art. 76, se referă la activitatea tuturor unităţilor operative de pe teritoriul naţional şi se transmit lunar, în format electronic, până cel mai târziu în data de 15 a lunii următoare celei de referinţă. În cazul în care data-limită până la care se transmite raportarea este o zi nebancară, raportarea se transmite cel mai târziu în ultima zi bancară anterioară acesteia.

CAPITOLUL X
Statistici privind activele şi pasivele societăţilor vehicul investiţional angajate în tranzacţii de securitizare

SECŢIUNEA 1
Domeniul de aplicare

Art. 79. - Prevederile prezentului capitol definesc mecanismele de raportare potrivit prevederilor Regulamentului (UE) nr. 1.075/2013 al Băncii Centrale Europene din 18 octombrie 2013 privind statisticile referitoare la activele şi pasivele societăţilor vehicul investiţional angajate în tranzacţii de securitizare (reformare) (BCE/2013/40), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 297 din 7 noiembrie 2013, denumit în continuare Regulamentul BCE/2013/40, şi se aplică societăţilor vehicul investiţional rezidente organizate ca societăţi pe acţiuni sau cu răspundere limitată şi reprezentanţilor legali ai entităţilor constituite în conformitate cu art. 4 lit. d1) pct. (i) care răspund pentru acţiunile societăţilor vehicul investiţional.
Art. 80. - Termenul societăţi vehicul investiţional are semnificaţia prevăzută la art. 4 lit. d1).
Art. 81. - (1) Prin securitizare se înţelege o tranzacţie sau un mecanism prin intermediul căruia o entitate, care este separată de iniţiator sau de întreprinderea de asigurare ori reasigurare şi care este creată sau folosită pentru tranzacţia ori mecanismul respectiv, emite instrumente de finanţare pentru investitori şi se aplică una sau mai multe dintre următoarele situaţii:
a) un activ sau un fond de active ori o parte a acestuia este transferată unei entităţi care este separată de iniţiator şi care este creată sau folosită pentru tranzacţia ori mecanismul respectiv, fie prin transferul de la iniţiator al titlului legal sau al interesului generator de beneficii aferente acelor active, fie prin subparticipare;
b) riscul de credit al activului ori fondului de active sau al unei părţi a acestuia este transferat prin utilizarea instrumentelor derivate de credit, a garanţiilor sau a oricărui mecanism similar către investitorii în instrumente de finanţare emise de o entitate care este separată de iniţiator şi care este creată sau folosită pentru tranzacţia ori mecanismul respectiv;
c) riscurile de asigurare sunt transferate de la întreprinderea de asigurare sau reasigurare la o entitate separată care este creată sau folosită pentru tranzacţia ori mecanismul respectiv, în cazul în care entitatea finanţează complet expunerea sa la asemenea riscuri prin emisiunea de instrumente de finanţare, iar drepturile la rambursare ale investitorilor în acele instrumente de finanţare sunt subordonate obligaţiilor de reasigurare ale entităţii.
Atunci când sunt emise instrumente de finanţare, acestea nu reprezintă plata obligaţiilor iniţiatorului sau ale întreprinderii de asigurare ori reasigurare.
(2) Prin iniţiator se înţelege partea care cedează un activ sau un fond de active şi/sau riscul de credit aferent activului sau fondului de active către structura de securitizare.

SECŢIUNEA a 2-a
Dispoziţii specifice

Art. 82. - (1) Contrapărţile rezidente şi cele nerezidente din statele membre ale Uniunii Europene ale societăţilor vehicul investiţional se clasifică pe sectoare instituţionale. Standardele privind clasificarea sectoarelor sunt definite în Sistemul european de conturi naţionale şi regionale din Uniunea Europeană (SEC 2010).
(2) Sectoarele instituţionale sunt definite la art. 4.
Art. 83. - (1) Tabelul A din anexa II partea 1 a Regulamentului BCE/2013/40 oferă o descriere standard detaliată a categoriilor de instrumente ce constituie activele şi pasivele societăţilor vehicul investiţional, pe care băncile centrale naţionale le transpun în categorii aplicabile la nivel naţional.
(2) Activele financiare ale societăţilor vehicul investiţional se clasifică în următoarele categorii:
a) creanţe din depozite şi credite - această categorie este formată din fonduri împrumutate de societăţile vehicul investiţional debitorilor, care fie sunt dovedite prin documente nenegociabile, fie nu sunt dovedite prin documente. Aici sunt incluse active sub formă de depozite:
- depozite plasate la instituţii financiare monetare:
(i) depozite transferabile;
(ii) alte depozite: toate deţinerile în depozite, altele decât depozitele transferabile. Alte depozite nu pot fi utilizate pentru efectuarea de plăţi în orice moment şi nu sunt convertibile în numerar sau depozite transferabile fără niciun fel de restricţii sau penalităţi semnificative. Această subcategorie include depozitele la termen şi depozitele rambursabile după notificare;
- credite acordate de societăţile vehicul investiţional;
- creanţe în temeiul contractelor de deport (reverse repo) garantate cu numerar;
- creanţe în temeiul contractelor de împrumut garantate cu numerar.
Creanţele din depozite şi credite se defalcă în următoarele subcategorii:
a1) numerar;
a2) depozite transferabile;
a3) alte depozite;
a4) credite acordate;
b) credite securitizate - această categorie cuprinde creditele achiziţionate de societăţile vehicul investiţional de la iniţiator. Creditele sunt active financiare care sunt create atunci când creditorii împrumută fonduri debitorilor şi care sunt dovedite prin documente nenegociabile sau care nu sunt dovedite prin documente. Acest post include:
- leasingul financiar acordat terţilor;
- credite neperformante care nu au fost încă rambursate sau scoase din evidenţele contabile - credite definite în conformitate cu definiţia "stării de nerambursare" de la art. 178 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu modificările şi completările ulterioare;
- deţineri de titluri de valoare nenegociabile;
- credite tranzacţionate;
- creanţe subordonate sub formă de depozite sau credite.
Acest post include creditele securitizate, indiferent dacă practicile contabile aplicabile impun recunoaşterea creditelor în bilanţul societăţilor vehicul investiţional;
c) titluri de natura datoriei;
d) alte active securitizate - această categorie cuprinde active securitizate, altele decât cele incluse la categoriile prevăzute la lit. b) şi c), precum creanţe fiscale şi credite comerciale, indiferent dacă practicile contabile aplicabile impun recunoaşterea activelor respective în bilanţul societăţilor vehicul investiţional;
e) participaţii şi acţiuni/unităţi ale fondurilor de investiţii, cu următoarele subcategorii:
e1) participaţii, defalcate în:
e1.1) acţiuni cotate;
e1.2) acţiuni necotate;
e1.3) alte participaţii;
e2) acţiuni/unităţi de fond ale fondurilor de piaţă monetară;
e3) acţiuni/unităţi de fond ale fondurilor de investiţii, altele decât fondurile de piaţă monetară;
f) instrumente financiare derivate;
g) active nefinanciare (inclusiv active fixe);
h) alte active - categorie reziduală în activul bilanţier, definită ca "active neincluse în altă parte".
(3) Categoriile de active enumerate la alin. (2) lit. a) pct. (i), lit. c), e), f) şi g) sunt definite la art. 6.
(4) În cazul titlurilor de natura datoriei emise la o valoare diferită de valoarea de răscumpărare (cazul titlurilor emise cu discount sau cu primă de emisiune), diferenţa dintre cele două valori este considerată dobândă şi se împarte uniform pe durata de viaţă a titlului de natura datoriei.
Creanţa ataşată aferentă depozitelor şi creditelor se înregistrează în categoria creanţe din depozite şi credite, corespunzător instrumentului financiar pentru care se calculează. Creanţa ataşată aferentă titlurilor de natura datoriei se înregistrează în categoria titluri de natura datoriei.
(5) Pasivele financiare ale societăţilor vehicul investiţional se clasifică în următoarele categorii:
a) credite şi depozite atrase - sumele datorate de societăţile vehicul investiţional creditorilor, altele decât cele care provin din emisiunea de titluri de valoare negociabile. Acest post cuprinde:
- credite: credite acordate societăţilor vehicul investiţional care fie sunt dovedite prin documente nenegociabile, fie nu sunt dovedite prin documente;
- instrumente de natura datoriei nenegociabile emise de societăţile vehicul investiţional;
- operaţiuni repo şi de tip repo garantate cu numerar;
- garanţii în numerar primite la schimb pentru împrumutul de titluri de valoare;
- numerar primit în cadrul operaţiunilor care implică transferul temporar de aur în schimbul unor garanţii în numerar.
Categoria de pasive credite şi depozite atrase se clasifică, în funcţie de durata iniţială, în:
- credite şi depozite atrase cu durata iniţială mai mică sau egală cu un an;
- credite şi depozite atrase cu durata iniţială mai mare de un an şi mai mică sau egală cu 5 ani;
- credite şi depozite atrase cu durata iniţială mai mare de 5 ani;
b) titluri de natura datoriei emise;
c) capital şi rezerve;
d) instrumente financiare derivate;
e) alte pasive - categorie reziduală în pasivul bilanţier, definit ca "pasive care nu sunt incluse în altă parte".
(6) Categoriile de pasive enumerate la alin. (5) lit. b), c) şi d) sunt definite la art. 7.
(7) Datoria ataşată aferentă creditelor şi depozitelor se înregistrează în categoria credite şi depozite atrase, iar datoria ataşată aferentă titlurilor de natura datoriei emise se înregistrează în categoria titluri de natura datoriei emise.
Art. 84. - În vederea clasificării activelor şi pasivelor societăţilor vehicul investiţional pe categoriile de instrumente specificate la art. 83 alin. (2) şi (5), societăţile vehicul investiţional respectă următoarele reguli:
a) un instrument financiar clasificat în una din următoarele categorii: alte depozite; credite acordate; titluri de natura datoriei; credite şi depozite atrase şi titluri de natura datoriei emise se clasifică pe o singură bandă de scadenţă, în funcţie de durata iniţială/scadenţa la emisiune. Odată clasificat într-o bandă de scadenţă, instrumentul financiar rămâne pe acea bandă până la rambursarea completă, dacă nu intervin modificări contractuale;
b) creditele securitizate trebuie raportate la valoarea nominală, chiar dacă sunt achiziţionate de la iniţiator la un preţ diferit. Contrapartida la diferenţa dintre valoarea nominală şi preţul de achiziţie trebuie inclusă la alte pasive;
c) activele nefinanciare se înregistrează la valoarea netă de amortizări;
d) toate activele şi pasivele financiare trebuie raportate la valoarea brută, şi anume activele financiare nu trebuie să se raporteze net de pasivele financiare.
Art. 85. - (1) Tranzacţiile financiare, în conformitate cu SEC 2010, sunt definite ca achiziţia netă de active financiare sau creşterea netă de pasive pentru fiecare tip de instrument financiar, adică suma tuturor tranzacţiilor financiare care apar în perioada de raportare relevantă.
(2) O tranzacţie financiară între unităţi instituţionale este crearea sau lichidarea simultană a unui activ financiar şi a pasivului său de contrapartidă sau o schimbare de proprietate asupra unui activ financiar sau asumarea unei obligaţii.
(3) Tranzacţiile financiare se înregistrează la valorile de tranzacţionare, adică valorile exprimate în moneda naţională în care activele şi/sau pasivele financiare implicate sunt create, lichidate, schimbate sau asumate între unităţi instituţionale, pe baza unor considerente de ordin comercial.
(4) Scoaterea din evidenţele contabile (write-off)/Reducerea valorii contabile (write-down) şi modificările datorate evaluărilor nu reprezintă tranzacţii financiare.
Art. 86. - (1) Scoaterea din evidenţele contabile (writeoff)/Reducerea valorii contabile (write-down) este definită ca impactul modificării valorii creditelor înregistrate în bilanţ care rezultă din aplicarea scoaterii din evidenţele contabile (writeoff)/reducerii valorii contabile a creditelor (write-down) .
(2) Scoaterea din evidenţele contabile (write-off)/Reducerea valorii contabile (write-down) recunoscute în contabilitate în momentul vânzării sau al transferului unui credit către un terţ este, de asemenea, inclusă, dacă poate fi identificată.
(3) Scoaterea din evidenţele contabile (write-off) se referă la cazurile în care creditul este considerat drept un activ fără valoare şi este eliminat din bilanţ. Reducerea valorii contabile (write-down) se referă la cazurile în care se consideră că un credit nu va fi în totalitate recuperat şi valoarea creditului este redusă în bilanţ.

SECŢIUNEA a 3-a
Obligaţii de raportare

Art. 87. - (1) Societăţile vehicul investiţional cu personalitate juridică şi reprezentanţii legali ai entităţilor fără reprezentare formală raportează trimestrial Băncii Naţionale a României date statistice privind tranzacţiile financiare efectuate de societăţile vehicul investiţional conform structurii de date "Situaţia tranzacţiilor privind activele şi pasivele societăţilor vehicul investiţional", prezentată în anexa nr. IX.1, ce cuprinde date privind toate tranzacţiile financiare cu activele şi pasivele societăţilor vehicul investiţional care se înregistrează în trimestrul pentru care se întocmeşte raportarea.
(2) Categoriile de instrumente ce constituie activele şi pasivele societăţilor vehicul investiţional se grupează în funcţie de scadenţă, de ţara iniţiatorului şi de sectorul instituţional al iniţiatorului (în cazul rezidenţilor şi nerezidenţilor din ţările membre ale Uniunii Europene şi numai în cazul creditelor securitizate şi al altor active securitizate), de ţara contrapărţii, de sectorul instituţional al contrapărţii (în cazul rezidenţilor şi nerezidenţilor din ţările membre ale Uniunii Europene) şi de moneda în care sunt denominate, aplicând următoarele reguli:
a) elementele de activ şi de pasiv se grupează astfel încât codul de scadenţă, codul de ţară al iniţiatorului, codul sectorului instituţional al iniţiatorului (în cazul rezidenţilor şi nerezidenţilor din ţările membre ale Uniunii Europene), codul de ţară al contrapărţii, codul sectorului instituţional al contrapărţii (în cazul rezidenţilor şi nerezidenţilor din ţările membre ale Uniunii Europene) şi codul monedei în care sunt denominate să formeze o combinaţie care să apară o singură dată în anexa nr. IX.1 pentru fiecare cod de rând;
b) fiecare element de activ şi de pasiv înscris în coloana A din anexa nr. IX.1 are acelaşi cod de rând (înscris în coloana 0) pentru toate combinaţiile cod scadenţă - cod ţară iniţiator - cod sector instituţional iniţiator - cod ţară - cod sector instituţional - cod monedă. Astfel, un cod de rând înscris în coloana 0 poate apărea în structura de date de mai multe ori, în funcţie de numărul de combinaţii cod scadenţă - cod ţară iniţiator - cod sector instituţional iniţiator - cod ţară - cod sector instituţional - cod monedă aferente elementului bilanţier respectiv;
c) iniţiatorii şi contrapărţile societăţilor vehicul investiţional care sunt nerezidenţi din state terţe nu sunt clasificaţi pe sectoare instituţionale. Pentru aceştia, coloana "Cod sector instituţional" nu se completează.
Art. 88. - (1) Societăţile vehicul investiţional cu personalitate juridică şi reprezentanţii legali ai entităţilor fără reprezentare formală raportează trimestrial Băncii Naţionale a României date statistice privind activele şi pasivele deţinute conform structurii de date "Situaţia activelor şi pasivelor societăţilor vehicul investiţional existente în sold" prezentată în anexa nr. IX.2, ce cuprinde date privind toate elementele de activ şi de pasiv existente în bilanţ la sfârşitul trimestrului pentru care se întocmeşte raportarea. Valorile acestor elemente includ creanţele ataşate (aferente elementelor de activ) şi, respectiv, datoriile ataşate (aferente elementelor de pasiv).
(2) Categoriile de instrumente ce constituie activele şi pasivele societăţilor vehicul investiţional se grupează în funcţie de scadenţă, de ţara iniţiatorului şi de sectorul instituţional al iniţiatorului (în cazul rezidenţilor şi nerezidenţilor din ţările membre ale Uniunii Europene şi numai în cazul creditelor securitizate şi al altor active securitizate), de ţara contrapărţii, de sectorul instituţional al contrapărţii (în cazul rezidenţilor şi nerezidenţilor din ţările membre ale Uniunii Europene) şi de moneda în care sunt denominate, aplicând următoarele reguli:
a) elementele de activ şi de pasiv se grupează astfel încât codul de scadenţă, codul de ţară al iniţiatorului, codul sectorului instituţional al iniţiatorului (în cazul rezidenţilor şi nerezidenţilor din ţările membre ale Uniunii Europene), codul de ţară al contrapărţii, codul sectorului instituţional al contrapărţii (în cazul rezidenţilor şi nerezidenţilor din ţările membre ale Uniunii Europene) şi codul monedei în care sunt denominate să formeze o combinaţie care să apară o singură dată în anexa nr. IX.2 pentru fiecare cod de rând;
b) fiecare element de activ şi de pasiv înscris în coloana A din anexa nr. IX.2 are acelaşi cod de rând (înscris în coloana 0) pentru toate combinaţiile cod scadenţă - cod ţară iniţiator - cod sector instituţional iniţiator - cod ţară - cod sector instituţional - cod monedă. Astfel, un cod de rând înscris în coloana 0 poate apărea în structura de date de mai multe ori, în funcţie de numărul de combinaţii cod scadenţă - cod ţară iniţiator - cod sector instituţional iniţiator - cod ţară - cod sector instituţional - cod monedă aferente elementului bilanţier respectiv;
c) iniţiatorii şi contrapărţile societăţilor vehicul investiţional care sunt nerezidenţi din state terţe nu sunt clasificaţi pe sectoare instituţionale. Pentru aceştia, coloana "Cod sector instituţional" nu se completează.
Art. 89. - Societăţile vehicul investiţional cu personalitate juridică şi reprezentanţii legali ai entităţilor fără reprezentare formală raportează trimestrial Băncii Naţionale a României date statistice privind activele şi pasivele deţinute conform structurii de date "Situaţia principalelor active şi pasive în echivalent lei" prezentată în anexa nr. IX.3, ce cuprinde date privind principalele active şi pasive la valoarea brută, determinate în echivalent lei la sfârşitul trimestrului pentru care se întocmeşte raportarea.
Structura de date prezentată în anexa nr. IX.3 se elaborează avându-se în vedere următoarele:
a) categoriile de instrumente exprimate în alte monede sunt transformate în echivalent lei la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României în ultima zi bancară a trimestrului pentru care se întocmeşte raportarea;
b) categoriile de instrumente exprimate în monede necotate de Banca Naţională a României sunt transformate în echivalent lei la cursul de schimb utilizat în evidenţa contabilă. Monedele necotate sunt incluse în tabelul nr. 1 din anexa nr. IX.1, care cuprinde codul ISO al monedei respective şi cursul de schimb în raport cu leul utilizat în evidenţa contabilă şi la elaborarea anexei nr. IX.3.
Art. 90. - Societăţile vehicul investiţional cu personalitate juridică şi reprezentanţii legali ai entităţilor fără reprezentare formală raportează trimestrial Băncii Naţionale a României date statistice privind scoaterea din evidenţele contabile (writeoff)/reducerea valorii contabile (write-down) conform structurii de date "Scoaterea din evidenţele contabile (write-off)/reducerea valorii contabile (write-down)" prezentată în anexa nr. IX.4, ce cuprinde valoarea totală a creditelor securitizate înregistrate în bilanţ care rezultă din aplicarea scoaterii din evidenţele contabile (write-off)/reducerii valorii contabile (write-down).
Art. 91. - (1) Datele structurate conform situaţiilor prevăzute la art. 87, 88, 89 şi 90 se transmit în format electronic la Banca Naţională a României - Direcţia statistică, în termen de 25 de zile de la sfârşitul trimestrului pentru care se realizează raportarea.
(2) Banca Naţională a României comunică în timp util agenţilor raportori formatul electronic şi modalitatea de transmitere a datelor.
(3) Societăţile vehicul investiţional cu personalitate juridică şi reprezentanţii legali ai entităţilor fără reprezentare formală au obligaţia să retransmită datele statistice privind activele şi pasivele financiare în cazul în care au loc revizuiri ale datelor contabile, reclasificări sau se constată erori în datele transmise anterior. Retransmisiile vor fi însoţite de note explicative.
Art. 92. - Anexa nr. IX. 5 cuprinde tabelele 1-2 necesare încadrării datelor statistice aferente societăţilor vehicul investiţional pe structurile de date solicitate prin prezentul regulament, respectiv tabelul 1: Codurile atribuite coloanei Cod scadenţă, pe instrumente financiare şi intervale de scadenţă, tabelul 2: Codurile atribuite coloanei Cod sector instituţional.

TITLUL II
Raportarea de date în scopul monitorizării tranzacţiilor de pe piaţa monetară/valutară

CAPITOLUL I
Raportarea de date privind tranzacţii efectuate pe piaţa monetară şi valutară interbancară şi tranzacţii cu instrumente financiare derivate

SECŢIUNEA 1
Domeniul de aplicare

Art. 93. - Prezentul titlu stabileşte structura şi modul de raportare a:
a) tranzacţiilor efectuate pe piaţa valutară interbancară;
b) operaţiunilor de atragere şi plasare de depozite efectuate pe piaţa monetară interbancară;
c) tranzacţiilor cu instrumente financiare derivate având ca suport rata dobânzii (forward rate agreements, swap-uri pe rata dobânzii şi opţiuni pe rata dobânzii) efectuate pe pieţe la buna înţelegere;
d) tranzacţiilor cu opţiuni având ca suport cursul de schimb al monedei naţionale şi swap-urilor valutare pe rata dobânzii efectuate pe pieţe la buna înţelegere.
Art. 94. - Instituţiile de credit, persoane juridice române şi sucursalele din România ale instituţiilor de credit străine, denumite în continuare entităţi raportoare, au obligaţia de raportare a datelor prevăzute la art. 93, astfel:
a) entităţile raportoare care acţionează ca intermediar pe piaţa valutară interbancară cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute în Norma Băncii Naţionale a României nr. 3/2005 privind funcţionarea pieţei valutare interbancare, cu modificările ulterioare, pentru: tranzacţiile efectuate pe piaţa valutară interbancară, tranzacţiile cu opţiuni având ca suport cursul de schimb al monedei naţionale şi swap-urile valutare pe rata dobânzii efectuate pe pieţe la buna înţelegere;
b) entităţile raportoare care efectuează operaţiuni pe piaţa monetară interbancară cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute în Norma Băncii Naţionale a României nr. 4/1995 privind funcţionarea pieţei monetare interbancare, cu modificările şi completările ulterioare, pentru operaţiunile de atragere şi plasare de depozite pe piaţa monetară interbancară;
c) entităţile raportoare, pentru tranzacţiile cu instrumente financiare derivate având ca suport rata dobânzii (forward rate agreements, swap-uri pe rata dobânzii şi opţiuni pe rata dobânzii) efectuate pe pieţe la buna înţelegere.

SECŢIUNEA a 2-a
Definiţiile termenilor de bază

Art. 95. - Termenii şi expresiile utilizate în cuprinsul prezentului titlu au următoarele semnificaţii:
a) piaţa monetară interbancară - are semnificaţia prevăzută în Norma Băncii Naţionale a României nr. 4/1995, cu modificările şi completările ulterioare;
b) piaţa valutară interbancară - are semnificaţia prevăzută în Norma Băncii Naţionale a României nr. 3/2005, cu modificările ulterioare;
c) pieţe la buna înţelegere (over-the-counter - OTC) - pieţe pe care se negociază instrumente financiare derivate şi care nu îndeplinesc condiţiile necesare pentru a fi încadrate în categoria pieţelor organizate şi a pieţelor asimilate pieţelor organizate; contractele tranzacţionate over-the-counter nu sunt standardizate;
d) operaţiuni de atragere şi plasare de depozite pe piaţa monetară interbancară - operaţiunile efectuate conform Normei Băncii Naţionale a României nr. 4/1995, cu modificările şi completările ulterioare;
e) tranzacţii valutare, operaţiuni la vedere (spot), operaţiuni la termen (forward), operaţiuni swap - au semnificaţia prevăzută în Norma Băncii Naţionale a României nr. 3/2005, cu modificările ulterioare;
f) forward rate agreement (FRA) - contract încheiat între două părţi având ca obiect plata la o dată prestabilită a unui volum de dobândă calculat în funcţie de o sumă noţională în monedă naţională; volumul de dobândă reprezintă diferenţa dintre valoarea plătită de cumpărător (rezultată prin aplicarea asupra sumei noţionale a unei rate de dobândă fixă convenită) şi valoarea încasată de acesta (rezultată prin aplicarea ratei dobânzii practicate pe piaţă în acel moment);
g) swap pe rata dobânzii - contract încheiat între două părţi având ca obiect plata pe parcursul unei perioade prestabilite a unor volume de dobândă calculate în funcţie de o sumă noţională în monedă naţională; volumele de dobândă se calculează periodic ca diferenţă între valorile rezultate prin aplicarea asupra sumei noţionale a două rate de dobândă convenite, cel puţin una dintre acestea fiind variabilă;
h) opţiune pe rata dobânzii - contract încheiat între două părţi prin plata unei prime care îi conferă cumpărătorului dreptul de a încasa sau de a plăti un volum de dobândă calculat în funcţie de o sumă noţională în monedă naţională, la o dată prestabilită (opţiune de tip european) sau pe parcursul unei perioade convenite (opţiune de tip american);
i) cap pe rata dobânzii - contract încheiat între două părţi prin plata unei prime care îi conferă cumpărătorului dreptul de a încasa un volum de dobândă calculat în funcţie de o sumă noţională în monedă naţională, atunci când rata de dobândă variabilă este mai mare decât rata de dobândă fixă convenită;
j) floor pe rata dobânzii - contract încheiat între două părţi prin plata unei prime care îi conferă cumpărătorului dreptul de a încasa un volum de dobândă calculat în funcţie de o sumă noţională în monedă naţională, atunci când rata de dobândă variabilă este mai mică decât rata de dobândă fixă convenită;
k) opţiune pe cursul de schimb al monedei naţionale - contract încheiat între două părţi prin plata unei prime, care îi conferă cumpărătorului dreptul de a cumpăra (în cazul opţiunii "call") sau de a vinde (în cazul opţiunii "put"), la o dată prestabilită (opţiune de tip european) sau pe parcursul unei perioade convenite (opţiune de tip american), o anumită sumă în devize la o valoare convenită a cursului de schimb al monedei naţionale;
l) swap valutar pe rata dobânzii (currency swap) - contract încheiat între două părţi având ca obiect plata unor volume de dobândă calculate periodic prin aplicarea unor rate de dobândă convenite asupra a două sume, din care una în monedă naţională şi una în devize; contractul poate sau nu să prevadă şi transferul efectiv între părţi al celor două sume, la un curs de schimb agreat, şi, respectiv, inversarea acestei operaţiuni la data scadenţei contractului.

SECŢIUNEA a 3-a
Obligaţii de raportare

Art. 96. - Entităţile raportoare au obligaţia să transmită Băncii Naţionale a României datele/informaţiile privind tranzacţiile prevăzute la art. 93 prin intermediul Sistemului Informatic de Raportare către Banca Naţională a României (SIRBNR), după cum urmează:
a) pentru tranzacţiile efectuate pe piaţa valutară interbancară - în fiecare zi bancară, până la ora 9,15 pentru tranzacţiile valută contra monedei naţionale din ziua bancară precedentă şi până la ora 11,00 pentru tranzacţiile valută contra valută din ziua bancară precedentă;
b) pentru operaţiunile de atragere şi plasare de depozite pe piaţa monetară interbancară - în fiecare zi bancară, până la ora 17,00 pentru tranzacţiile din ziua curentă;
c) pentru tranzacţiile cu instrumente financiare derivate având ca suport rata dobânzii (forward rate agreements, swap-uri pe rata dobânzii şi opţiuni pe rata dobânzii) efectuate pe pieţe la buna înţelegere - în fiecare zi bancară, între orele 10,00-11,00 pentru tranzacţiile din ziua bancară precedentă;
d) pentru tranzacţii cu opţiuni având ca suport cursul de schimb al monedei naţionale şi swap-uri valutare pe rata dobânzii efectuate pe pieţe la buna înţelegere - în fiecare zi bancară, între orele 10,00-11,00 pentru tranzacţiile din ziua bancară precedentă.
Art. 97. - Transmiterea datelor se realizează în format XML, conform structurii de raportare prevăzute în anexele nr. X.1-X.8 şi regulilor de sistem stabilite şi puse la dispoziţia entităţilor raportoare - prin intermediul SIRBNR - de Banca Naţională a României.

TITLUL III
Raportarea de date şi informaţii în scopul monitorizării activităţii de plăţi

CAPITOLUL I
Raportarea de date şi informaţii statistice referitoare la plăţi, instrumente de plată, sisteme de plăţi, sisteme de decontare a operaţiunilor cu instrumente financiare

SECŢIUNEA 1
Domeniul de aplicare

Art. 98. - (1) Prezentul titlu stabileşte structura şi modul de raportare a datelor şi informaţiilor statistice privind plăţile, operaţiunile cu instrumente de plată şi cele cu instrumente financiare şi se aplică instituţiilor de credit persoane juridice române, sucursalelor din România ale instituţiilor de credit persoane juridice străine, denumite în continuare instituţii de credit, instituţiilor de plată persoane juridice române şi sucursalelor din România ale instituţiilor de plată străine înscrise în Registrul instituţiilor de plată ţinut de Banca Naţională a României, denumite în continuare instituţii de plată, instituţiilor emitente de monedă electronică persoane juridice române, sucursalelor din România ale instituţiilor emitente de monedă electronică, denumite în continuare instituţii emitente de monedă electronică, precum şi Trezoreriei Statului, Companiei Naţionale "Poşta Română" - S.A., denumită în continuare Poşta Română, administratorilor de sisteme de plăţi şi administratorilor de sisteme de decontare a operaţiunilor cu instrumente financiare, precum şi depozitarilor centrali şi contrapărţilor centrale pentru activitatea lor în legătură cu sistemele de decontare cu instrumente financiare.
(2) Indicatorii raportaţi de instituţiile prevăzute la alin. (1) sunt prezentaţi în anexele nr. XI.1 - XI.3 şi XII.

SECŢIUNEA a 2-a
Definiţiile termenilor de bază

Art. 99. - (1) În înţelesul prezentului capitol, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) acţiuni - valori mobiliare care stabilesc proprietatea asupra unei părţi din firmă/afacere, de exemplu, acţiuni tranzacţionabile pe burse de valori (acţiuni listate sau acţiuni cotate), acţiuni necotate sau nelistate şi alte forme de active de acest tip. Acţiunile includ recipise de depozit şi acţiuni/părţi în fonduri de investiţii. Uzual, acţiunile sunt purtătoare de venit sub forma dividendelor;
b) alte instrumente financiare derivate - orice alte instrumente financiare derivate, altele decât contractele futures şi contractele cu opţiuni;
c) alte valori mobiliare - orice alte valori mobiliare negociabile, de exemplu warantele;
d) alţii - alţi participanţi (de exemplu, dealeri şi brokeri în cazul anexei XI.2);
e) alţi intermediari financiari - societăţi şi cvasisocietăţi financiare a căror funcţie principală constă în furnizarea de servicii de intermediere financiară (exclusiv cele furnizate de instituţiile financiare monetare);
f) auxiliari financiari - societăţi şi cvasisocietăţi financiare a căror funcţie principală constă în exercitarea de activităţi financiare auxiliare;
g) bancă centrală - o instituţie care, în baza legii, este responsabilă de politica monetară a unui stat sau a unei zone specifice. Băncile centrale naţionale şi Banca Centrală Europeană sunt considerate bănci centrale;
h) clienţi ai instituţiilor financiare monetare care nu fac parte din categoria instituţii financiare monetare - autorităţi publice centrale, alţi intermediari financiari şi auxiliari financiari, societăţi de asigurare, fonduri de pensii, societăţi nefinanciare, gospodăriile populaţiei şi instituţii fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei;
i) contract futures - un instrument financiar, respectiv un contract standardizat, care stabileşte obligaţia deţinătorului de a cumpăra/vinde o cantitate specificată dintr-un activ, care poate fi o valoare mobiliară, o valută, o marfă, la un preţ predeterminat la o dată viitoare;
j) contract cu opţiuni - un instrument financiar, respectiv un contract standardizat, care oferă deţinătorului dreptul, nu obligaţia, să cumpere/vândă o cantitate specificată dintr-un activ, care poate fi o valoare mobiliară, o valută, o marfă, la un preţ predeterminat (până) la o dată viitoare;
k) contraparte centrală (CCP) - o entitate care se interpune între părţile care au încheiat o tranzacţie, acţionând în calitate de cumpărător pentru orice vânzător şi în calitate de vânzător pentru orice cumpărător pentru un set specific de contracte;
l) depozitar central (CSD) - o entitate care ţine şi administrează valori mobiliare sau alte active financiare, ţine conturile emitenţilor şi asigură procesarea tranzacţiilor prin înregistrări contabile. Activele pot exista fizic, în formă materială (dar imobilizate în/la depozitarul central) sau dematerializate, în forma înregistrărilor electronice;
m) gospodăriile populaţiei - persoane fizice sau grupuri de persoane fizice consumatoare de bunuri şi servicii, care folosesc aceeaşi locuinţă, utilizează în comun o parte sau totalitatea veniturilor şi a patrimoniului, consumă în colectiv bunuri şi servicii şi, eventual, produc bunuri şi/sau servicii nefinanciare exclusiv pentru consumul lor final;
n) instituţii de credit - instituţii având semnificaţia prevăzută în Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu modificările şi completările ulterioare;
o) instituţii emitente de monedă electronică - instituţii având semnificaţia prevăzută la art. 4 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 127/2011, cu modificările ulterioare;
p) instituţii fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populaţiei - persoane juridice care servesc gospodăriile populaţiei, furnizând bunuri şi servicii nedestinate pieţei;
q) instituţii de plată - instituţii având semnificaţia prevăzută în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de plată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010, cu modificările şi completările ulterioare;
r) instituţii financiare monetare - instituţii de credit, precum şi toate celelalte instituţii financiare rezidente a căror activitate constă în atragerea de depozite sau substitute de depozite de la entităţi, altele decât instituţiile financiare monetare, şi care acordă credite şi/sau efectuează plasamente în instrumente financiare în cont propriu. Această categorie cuprinde Banca Naţională a României ca bancă centrală, instituţii de credit şi alte instituţii financiare monetare (fonduri ale pieţei monetare);
s) instrumente financiare derivate bazate pe active financiare (Financial derivatives) - instrumente financiare derivate bazate pe un activ, care poate fi o valoare mobiliară, o valută, o rată de dobândă etc.;
t) instrumente financiare derivate bazate pe (active) mărfuri (Commodity derivatives) - instrumente financiare derivate bazate pe un activ, care poate fi un produs agricol, energie, gaz etc.;
u) monedă electronică - are semnificaţia prevăzută la art. 4 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 127/2011, cu modificările ulterioare;
v) naţional - localizat în ţara în care se află depozitarul central/contrapartea centrală. Un participant direct din afara ţării în care se află depozitarul central, care are o sucursală în ţara depozitarului central, va fi tratat ca participant naţional. Similar, un membru compensator înregistrat în afara ţării în care se află contrapartea centrală, care participă la un sistem având contraparte centrală printr-o sucursală în ţara în care se află contrapartea centrală, trebuie tratat ca un membru compensator naţional. Dacă o contraparte centrală care este înregistrată în ţara x are o sucursală în ţara y, atunci membrii compensatori înregistraţi în ţara y trebuie trataţi ca membri compensatori naţionali;
w) nonnaţional - nelocalizat în ţara în care se află depozitarul central/contrapartea centrală.
NOTĂ: Un membru compensator înregistrat în afara ţării, care participă într-un sistem având contraparte centrală printr-o sucursală în ţara în care se află contrapartea centrală, trebuie tratat ca un membru compensator naţional. Dacă o contraparte centrală care este înregistrată în ţara x are o sucursală în ţara y, atunci membrii compensatori înregistraţi în ţara y trebuie trataţi ca membri compensatori naţionali;

x) obligaţiuni (Bonds) - valori mobiliare de îndatorare cu maturitate mai mare de un an;
y) over the counter (OTC) - o metodă de tranzacţionare a valorilor mobiliare, care nu implică o piaţă reglementată sau o bursă de valori, participanţii tranzacţionând direct;
z) repo - un angajament de a vinde o cantitate specificată dintr-un activ şi de a o (re)cumpăra la un preţ predeterminat la o dată viitoare sau la cerere;
aa) societăţi de asigurare şi fonduri de pensii - societăţi şi cvasisocietăţi financiare a căror funcţie principală constă în furnizarea de servicii de intermediere financiară rezultate din reciprocitatea riscurilor;
bb) valoare mobiliară de îndatorare - o promisiune a emitentului (împrumutatului) de a plăti integral sau în mai multe rate deţinătorului (împrumutătorului) la o dată viitoare specificată sau la date viitoare specificate. Uzual, asemenea valori mobiliare sunt purtătoare de dobândă (cupon) şi/sau sunt vândute cu discount, iar valoarea nominală va fi plătită la maturitate. Valorile mobiliare de îndatorare includ obligaţiuni (inclusiv cele convertibile), valori mobiliare de tip "stripped" şi valori mobiliare de îndatorare pe termen scurt;
cc) valori mobiliare de îndatorare pe termen scurt (Short-term paper) - valori mobiliare de îndatorare cu maturitate de un an sau mai mică de un an.
(2) Următorii termeni şi expresii au semnificaţiile prevăzute de Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 6/2006 privind emiterea şi utilizarea instrumentelor de plată electronică şi relaţiile dintre participanţii la tranzacţiile cu aceste instrumente, cu modificările ulterioare: cardul emis de o instituţie de credit, cardul emis de o instituţie de plată, cardul de comerciant, cardul co-branded, cardul hibrid, codul de identificare al emitentului (Issuer Identification Number - IIN), codul personal de identificare aferent unui card (Personal Identification Number - PIN), comerciantul acceptant, deţinătorul, emitentul, instituţia acceptantă, imprinter, instrumentul de plată electronică, instrumentul de plată cu acces la distanţă, instrumentul de plată la distanţă tip internet-banking, instrumentul de plată la distanţă tip home-banking, instrumentul de plată la distanţă tip mobilebanking, procesatorul, terminalele, utilizatorul.

SECŢIUNEA a 3-a
Obligaţii de raportare

Art. 100. - (1) În vederea monitorizării activităţii de plăţi cu instrumente de plată electronică, emitenţii raportează, Băncii Naţionale a României - Direcţia stabilitate financiară indicatorii prevăzuţi în anexa nr. XII, relevanţi pentru activitatea pe care o desfăşoară, mai puţin poziţiile 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 44, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 64, 66, 67, 68, 69, 70 şi 71, care vor fi raportate de către instituţiile acceptante. Indicatorii prevăzuţi în anexa nr. XII, având o frecvenţă de raportare lunară/trimestrială, se raportează Băncii Naţionale a României trimestrial, până cel târziu la data de 15 a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează raportarea. În cazul indicatorilor cu frecvenţă de raportare lunară, se raportează trimestrial Băncii Naţionale a României date aferente celor 3 luni ale trimestrului.
(2) Instituţiile de credit, instituţiile de plată, instituţiile emitente de monedă electronică, Trezoreria Statului, Poşta Română şi administratorii de sisteme de plăţi raportează Băncii Naţionale a României, anual, până cel târziu la data de 10 mai a fiecărui an pentru anul precedent, indicatorii prevăzuţi în anexa nr. XI.1, după cum urmează:
a) instituţiile de credit raportează indicatorii din tabelele 1 şi 2;
b) instituţiile de plată raportează indicatorii relevanţi din tabelele 1 şi 2 în funcţie de natura activităţii desfăşurate;
c) instituţiile emitente de monedă electronică raportează indicatorii relevanţi din tabelele 1 şi 2 în funcţie de natura activităţii desfăşurate;
d) Poşta Română şi Trezoreria Statului raportează indicatorii relevanţi din tabelele 1 şi 2 în funcţie de natura activităţii desfăşurate;
e) administratorii de sisteme de plăţi raportează indicatorii din tabelele 3 şi 4.
(3) Administratorii de sisteme de decontare a operaţiunilor cu instrumente financiare, respectiv depozitarii centrali şi contrapărţile centrale, au obligaţia să transmită Băncii Naţionale a României - Direcţia stabilitate financiară, anual, până cel mai târziu la data de 10 februarie a fiecărui an, pentru anul precedent, datele solicitate conform structurilor prevăzute în anexele nr. XI.2 şi XI.3, după caz.
(4) Termenele stabilite mai sus pot fi modificate de Banca Naţională a României, inclusiv la solicitarea Băncii Centrale Europene.

CAPITOLUL II
Raportarea de date statistice referitoare la tranzacţiile efectuate prin conturile de corespondent

SECŢIUNEA 1
Domeniul de aplicare

Art. 101. - Prezentul capitol se aplică instituţiilor de credit, persoane juridice române, şi sucursalelor din România ale instituţiilor de credit străine, denumite în continuare instituţii de credit.

SECŢIUNEA a 2-a
Definiţiile termenilor de bază

Art. 102. - În înţelesul prezentului capitol, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) aranjament de cont de corespondent - aranjament de plată în care o instituţie de credit, denumită corespondent, deschide în evidenţele sale un cont pentru altă instituţie de credit, denumită repondent, şi furnizează repondentului, prin intermediul acestui cont, servicii constând în executarea de plăţi şi alte servicii conexe. Aranjamentele de cont de corespondent prin care instituţiile de credit îşi furnizează reciproc servicii de plăţi şi alte servicii implică utilizarea conturilor de corespondent de tip cont nostro şi/sau cont loro;
b) cont nostro - contul deschis în evidenţele corespondentului pe numele repondentului;
c) cont loro - contul deschis în evidenţele corespondentului pe numele repondentului; din perspectiva repondentului acest cont este un cont "nostro";
d) credit intraday - credit acordat de către corespondent repondentului pe parcursul zilei de operare a respectivului corespondent, a cărui rambursare trebuie să aibă loc cel mai târziu la sfârşitul zilei de operare în care a fost acordat creditul;
e) credit overdraft - credit acordat de către corespondent repondentului, a cărui scadenţă este după sfârşitul zilei de operare a respectivului corespondent următoare celei în care a fost acordat creditul, precum şi credite intraday nerambursate şi transformate în credite overdraft;
f) credit overnight - credit acordat de către corespondent repondentului, a cărui scadenţă este stabilită de către corespondent, dar nu mai târziu de sfârşitul zilei de operare a corespondentului următoare celei în care a fost acordat creditul;
g) zi de operare - zi calendaristică pe durata căreia se furnizează servicii de corespondent bancar, conform programului stabilit prin aranjamentul de cont de corespondent.

SECŢIUNEA a 3-a
Obligaţii de raportare

Art. 103. - (1) Instituţiile de credit pot încheia aranjamente de cont de corespondent în lei.
(2) În cazul aranjamentelor de cont de corespondent în lei încheiate între instituţiile de credit participante la sistemele de plăţi din România, instituţiile de credit care au calitatea de corespondent au obligaţia raportării datelor statistice conform anexei nr. XIII.1, individual, pe fiecare repondent.
(3) În cazul aranjamentelor de cont de corespondent în lei încheiate între instituţii de credit participante la sistemele de plăţi din România şi instituţii de credit care nu au această calitate, instituţiile de credit participante la sistemele de plăţi au obligaţia raportării datelor statistice, conform anexelor nr. XIII.1 şi XIII.2, individual, pe fiecare repondent, respectiv corespondent.
(4) Raportarea datelor statistice se efectuează trimestrial, în termen de 15 zile de la data încheierii fiecărui trimestru.
Art. 104. - Datele statistice vor fi raportate Băncii Naţionale a României prin intermediul Sistemului informatic de raportare - SIRBNR, cu respectarea prevederilor Normei Băncii Naţionale a României nr. 15/2006 privind transmiterea indicatorilor primari prin intermediul Sistemului informatic de raportare către Banca Naţională a României, cu modificările şi completările ulterioare.

TITLUL IV
Sancţiuni şi dispoziţii finale

Art. 105. - Nerespectarea dispoziţiilor prezentului regulament atrage aplicarea măsurilor şi/sau a sancţiunilor prevăzute de Legea nr. 312/2004, de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare, de Legea nr. 93/2009, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 113/2009, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010, cu modificările şi completările ulterioare, şi de Legea nr. 127/2011, cu modificările ulterioare.
Art. 106. - Datele cu caracter personal ale persoanelor fizice sunt prelucrate şi stocate de Banca Naţională a României în calitate de operator de date cu caracter personal, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.
Art. 107. - Prima raportare în temeiul prezentului regulament începe cu datele aferente lunii decembrie 2014.
Art. 108. - Anexele nr. I-XIII*) fac parte integrantă din prezentul regulament.
*) Anexele nr. I-XIII se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 602 bis, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

Art. 109. - Banca Naţională a României asigură confidenţialitatea datelor şi informaţiilor obţinute în baza prezentului regulament în conformitate cu prevederile art. 49 din Legea nr. 312/2004.
Art. 110. - Prezentul regulament se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2015, dată la care se abrogă Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 31/2011 privind raportarea de date şi informaţii statistice la Banca Naţională a României, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 67 şi 67 bis din 27 ianuarie 2012, cu modificările şi completările ulterioare.


Anexe: I, II, III, IV, V, VI, VII, VIII*, IX, X, XI*, XII*, XIII

Sursa: site-ul BNR

Taguri: banci  credite  BNR  statistici  Banca Nationala a Romaniei  statistici BNR  regulament BNR  

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Legislatie



Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 151/2015 privind procedura insolventei persoanelor fizice

Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice Capitolul I Dispoziţii generale Art.1. – Prezentele norme metodologice au drept obiect stabilirea modului de aplicare a prevederilor Legii
nr. 151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice, denumită în continuare “Lege”, cu privire la modalitatea de desfăşurare a şedinţelor de conciliere, precum şi modul de comunicare cu debitorul şi creditorii; tipurile onorariilor pentru administratorul procedurii şi lichidator, precum şi cuantumul minim şi maxim al acestor onorarii. Art.2. – (1) În scopul îndeplinirii prevederilor art. 45 alin. (1) lit. d) din Lege, detalii

Legea 151 din 2015 privind procedura insolventei persoanelor fizice

LEGE Nr. 151 din 18 iunie 2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 464 din 26 iunie 2015 Parlamentul României adoptă prezenta lege. CAPITOLUL I
Dispoziţii generale Scopul legii ART. 1
Scopul prezentei legi este instituirea unei proceduri colective pentru redresarea situaţiei financiare a debitorului persoană fizică, de bună-credinţă, acoperirea într-o măsură cât mai mare a pasivului acestuia şi descărcarea de datorii, în condiţiile prezentei legi. Principii ART. 2
Prevederile prezentei legi se bazează pe următoarele principii: 1. acordarea unei şanse debitorilor de bună-credinţă de redresare a situaţiei detalii

Bancile sunt obligate sa comunice fiscului lista clientilor care deschid sau inchid conturi

Art. 53 alin. (1) și (2) din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, în vigoare în anul 2006, denumită în continuare vechiul Cod de procedură fiscală, prevedea obligația băncilor de a furniza informații organelor fiscale detalii

Normele metodologice pentru aplicarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plata

HOTĂRÂRE privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 193/2002 privind introducerea sistemelor moderne de plată Motivul emiterii proiectului de act normativ 1. Descrierea situaţiei detalii

Ultimele Comentarii