PENSII PRIVATE | Revista presei

Raluca Tintoiu: Pensia publica si pensia privata obligatorie (pilonul II) vor ajunge la doar 40% din ultimul salariu in 2032

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2015-08-20 16:05

Pensia publică și pensia privată obligatorie (pilonul II) vor acoperi aproximativ 40% din ultimul salariu în 2032, când vor fi plătite primele pensii pe pilonul II, astfel că românii au nevoie de instrumente suplimentare de economisire pentru a beneficia de venituri mai bune la pensie, a declarat Raluca Țintoiu, președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) și directorul general al NN Pensii, într-un interviu pentru Agerpres.

Raluca Țintoiu a precizat că, în calcul trebuie luate două tendințe: pensia publică va traversa o perioadă de scădere permanentă, ajungând la un minim de 29% din ultimul salariu în 2030-2031, iar angajații vor susține fiecare din ce în ce mai mulți pensionari, cu un raport de 2,5 pensionari la un angajat în 2042.

În acest context, președintele APAPR a adăugat că românii au nevoie de instrumente suplimentare de economisire pentru a beneficia de venituri mai bune la pensie, iar pensia privată facultativă (pilonul III) poate contribui semnificativ la acest obiectiv.

AGERPRES: În prezent nivelul contribuției la pilonul II este de 5% din venitul brut al salariatului și este programat să urce la 6% în 2016, urmând să stagneze la acest nivel. În condițiile evoluțiilor demografice, de îmbătrânire a populației, acest procent de 6% este suficient pentru a asigura o pensie decentă?

Raluca Țintoiu: Expert Forum (EFOR) și APAPR au derulat un studiu și câteva simulări privind posibilele evoluții ale sistemului de pensii din țara noastră, în condițiile în care problema demografică din România indică faptul ca angajații vor beneficia de o pensie prin Pilonul I din ce în ce mai mică.

După calculele noastre, în perioada când va începe plata pensiilor pentru primul val semnificativ de participanți din pilonul II, în 2032, pensia publică urmează să scadă pe fondul creșterii numărului de pensionari, concomitent cu scăderea populației active. Atunci vor ieși la pensie decrețeii, populația care s-a născut la începutul anilor 1970. România și, în ansamblu, majoritatea țărilor europene, urmează să traverseze dificultăți în susținerea pensiilor din sistemul public.

În acest context, dacă românii ar contribui și la pilonul III, economisind din timp prin intermediul unei pensii facultative, ar putea beneficia la vârsta pensionării de o sumă suplimentară consistentă, care să îi ajute să-și mențină un nivel de trai confortabil. Fiecare dintre noi, împreună cu angajatorii noștri, putem depune anual 800 de euro în contul aferent pilonului III, sumă deductibilă fiscal pentru ambele părți. Dincolo de acest prag, angajatul poate suplimenta sumele depuse în contul pensiei facultative până la 15% din salariul lunar brut, pentru maximizarea veniturilor obținute la vârsta pensionării.

Estimăm că pensia de stat va atinge, în perioada 2030-2032, un nivel de aproximativ 29% din ultimul salariu, rata de înlocuire a salariului prin pensie urmând să înregistreze un salt până la aproximativ 40% în 2032, când va intra la plată pilonul II. Pe termen lung, sistemul public de pensii va întâmpina dificultăți în susținerea pensionarilor. Dacă în prezent un angajat susține aproximativ 1,2 pensionari, în 2042 raportul se va dubla până la 2,5 pensionari pentru un angajat.

Totodată, potrivit numeroaselor studii recente, pilonul II reprezintă singura sursă de economisire financiară pentru o pondere consistentă a populației active totale, în special în rândul celor cu venituri mici și fără soluții de economisire-investire în alte instrumente. În acest context, românii trebuie să ia în calcul opțiuni suplimentare de economisire pentru vârsta pensionării. Pensiile facultative (pilonul III) sunt o soluție prin care românii își pot asigura un nivel de trai mai bun, fiind în măsură să asigure o completare semnificativă a ratei de înlocuire a salariului prin pensie la vârsta retragerii din activitate.

- La cât se ridică, în prezent, randamentele pe piața pensiilor private obligatorii?

Raluca Țintoiu: Piața pensiilor private obligatorii a înregistrat un randament mediu anual de 10,49%, în timp ce NN Pensii a obținut un randament de 10,97%. Suntem multumiți de performanța pe care au avut-o fondurile de pensii private de la înființare și până acum. Pilonul II este un sistem stabil, transparent și cu o evoluție bună, care vine în întâmpinarea nevoilor și așteptărilor participanților de a economisi pentru construirea unui venit suplimentar la vârsta pensionării și trebuie privit, alături de pilonul III, ca o investiție pe termen lung.

- În ultimii ani am asistat la o consolidare a pieței pensiilor private din România, atât pe pilonul II, cât și pe pilonul III. Estimați în următorii ani noi fuziuni pe aceste piețe?

Raluca Țintoiu: Piața pensiilor private s-a consolidat în ultimii ani, ajungând după mai multe fuziuni și achiziții la 9 administratori pe pilonul III și 7 administratori pe pilonul II. În primii ani de funcționare a sistemului, concentrarea și consolidarea pieței sunt mișcări naturale, care au condus la structura actuală a pieței, favorabilă din punctul nostru de vedere pentru a asigura stimularea concurenței și performanței investiționale și, cel mai important, pentru asigurarea de economii pentru pensie care corespund necesităților și așteptărilor participanților. Nu cred că vom vedea o concentrare suplimentară în următorii ani.

- Care era nivelul activelor nete administrate de fondurile de pensii private obligatorii la finalul primelor șase luni?

Raluca Țintoiu: La finalul lunii iunie 2015, fondurile de pensii administrate privat gestionau active nete în valoare de 21,67 de miliarde de lei în beneficiul celor 6,41 de milioane de participanți din piață, mai mari cu 13,4% față de sfârșitul anului trecut și cu 31% față de prima jumătate a anului precedent. NN Pensii administra active nete în valoare de 8,04 miliarde lei la finalul primului semestru din acest an, cu un plus de 12,6% față de finalul anului trecut și cu 29,6% în plus față de jumătatea lui 2014.

Evoluția pozitivă este încurajatoare și reconfirmă perspectivele dezvoltării stabile a pieței în acest an, când mă aștept la o creștere sustenabilă a activelor gestionate, în contextul contribuțiilor lunare mai mari la nivel de piață.

- Cu cât estimați că va crește piața de pensii private obligatorii în acest an față de anul trecut și care ar fi principalul motor de creștere?

Raluca Țintoiu: Pentru finalul acestui an, estimăm active nete administrate de aproximativ 25 de miliarde lei la nivel de piață, în creștere cu 30% față de finalul anului trecut. Activele includ și randamentele obținute de administratori. Un factor important de creștere este evoluția contribuției virate de fiecare dintre noi, prin angajatori, către pilonul II. În prezent, nivelul contribuției reprezintă 5% din salariul brut, față de 4,5% anul trecut.

Pentru 2016, legea pensiilor pensiilor private care a intrat în vigoare în 2008 cere creșterea acestei contribuții până la nivelul de 6%.

Cred că în afară de creșterea nivelului contribuției, la fel de importantă este și evoluția pozitivă a numărului de participanți, dar și a sumelor cu care oamenii contribuie, ceea ce înseamnă că, într-adevăr, salariile românilor au o evoluție pozitivă. Se observă o creștere a contribuției medii și o scădere a conturilor goale.

La nivel de piață, estimăm că în anul 2015 numărul participanților va crește cu 3,5% până la 6,5 milioane. Asta va duce la un avans estimat de 14% al contribuțiilor pentru 2015, față de 2014, până la aproximativ 4,4 milioane de lei. Pe segmentul pensiilor private obligatorii, în iunie 2015, contribuția medie era de 106,49 lei, cu 22% în plus față de iunie 2014. Suma nu este foarte mare, însă este în creștere. La NN Pensii, am observat că această contribuție medie lunară a avansat la 117,56 lei în prima parte a acestui an, față de 95,5 lei în aceeași perioadă a anului trecut. În ceea ce privește conturile goale, la jumătatea anului erau 161.759 de conturi goale la nivel de industrie, în scădere cu 3,8% față de sfârșitul anului trecut si cu 7,8% față de jumătatea anului trecut. Vedem o tendință ascendentă susținută, care dovedește faptul că participanții încep să aibă salarii stabile.

- Participanții noi intrați în sistem aleg fondul de pensii obligatorii unde urmează să cotizeze după ce s-au informat în acest sens sau sunt distribuiți aleatoriu?

Raluca Țintoiu: Din păcate, o mare parte dintre noii intrați în sistem vin printr-o distribuție aleatorie, ceea ce nu este un element pozitiv. La NN Pensii, spre exemplu, procentul celor care au aderat la pilonul II prin loterie este de aproximativ 90% în ultimele luni, iar 25% din portofoliul total de participanți este obținut prin loterie.

Astfel, una dintre prioritățile industriei este creșterea gradului de educație a românilor cu privire la acest produs care reprezintă singura modalitate de economisire pe termen lung accesibilă majorității populației active actuale. Foarte puțini dintre participanții noi care intră în sistem cunosc detaliile acestui produs și înțeleg ce înseamnă pensiile private obligatorii. Este nevoie ca aceștia să se informeze și să înțeleagă beneficiile pilonului II și cât de important este să se orienteze și către pilonul III, pentru suplimentarea veniturilor la pensie.

Nu foarte mulți își fac aceste calcule din timp. Pentru noi, la NN Pensii, educația este o prioritate și facem permanent eforturi pentru a crește gradul de informare al participanților printr-o serie de inițiative importante. Una dintre ele este o platformă de informare pe care am realizat-o anul trecut, www.pensiopedia.ro, menită să ajute românii să înțeleagă mai bine pensiile private.

- Unde plasează activele administratorii fondurilor de pensii private obligatorii?

Raluca Țintoiu: Nivelul dobânzilor este, în general, foarte redus și a devenit din ce în ce mai dificil să obții randamente superioare. În ultimii ani, observăm o creștere a investițiilor în acțiuni la bursă. Pentru acești investitori pe termen lung, acțiunile reprezintă o plasă de active foarte interesantă pentru că teoria spune că acțiunile pe termen lung cresc mai mult decât instrumentele cu venit fix. Din acest motiv, este indicat să asiguri un mix inteligent între aceste acțiuni care, în teorie, aduc mai multe profituri pe viitor, dar sunt mai volatile, pentru că reacționează mai repede la orice tulburare decât instrumentele cu risc scăzut. În ultima perioadă, acțiunile au avut o evoluție foarte bună care ne-a determinat să creștem alocarea pe acest segment, evident respectând plafoanele investiționale legale care sunt foarte stricte.

- Bursa de Valori București este interesantă pentru piața pensiilor private din România?

Raluca Țintoiu: Este foarte important să existe acțiuni interesante pe care să le cumpărăm. În ultimii ani, a existat o serie de emisiuni importante. Au fost listate, spre exemplu, companii de stat, companii bune, cu rezultate pozitive, ceea ce s-a văzut și în randamentul nostru. În momentul de față, participanții noștri și viitorii pensionari sunt de fapt acționari în Romgaz, Petrom, BRD și alte câteva dintre cele mai mari companii din România, listate la Bursa de la București.

În prezent, la nivel de piață sunt aproximativ 20% din active plasate în acțiuni. Mare parte din plasamentele cu risc scăzut sunt în titluri de stat și în obligațiuni corporatiste. Aici, din păcate, nu am văzut o foarte mare deschidere a companiilor românești să încerce piața de capital prin emiterea de obligațiuni. Au fost câteva exemple din zona instituțiilor bancare și au avut succes, însă din rândul companiilor încă nu vin astfel de inițiative. Sperăm că vor prinde curaj pentru că piața este destul de interesantă din punctul de vedere al activelor pe care le administrăm în prezent. Echipele de investiții ale fondurilor de pensii sunt formate din specialiști români și în mod natural, iar mandatul nostru este să obținem randamente cât mai bune investind pe plan local. Considerăm important ca acest capital pe care noi îl administrăm să rămână pe piața locală și să susțină dezvoltarea țării. Deținerile în străinatate ale fondurilor de pensii sunt limitate și au doar rolul de diversificare, întrucât, așa cum se spune adesea, nu este bine să ții toate ouăle în același coș.

APAPR este o organizație profesională, neguvernamentală, apolitică, independentă, nonprofit, creată pentru a proteja interesele, a promova și a dezvolta colaborarea și cooperarea în domeniul fondurilor de pensii private din România. În prezent, APAPR are 14 membri, respectiv 11 administratori de fonduri de pensii private și 3 bănci depozitare.

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Revista presei



Bancile vor putea face plati instant din 2018

Băncile aflate în top cinci în România vor începe din februarie testarea sistemul Instant payments, iar până la finalul anului viitor este posibil ca șase bănci să ofere serviciul în piață, a anunțat Bogdan Năstase, project manager Transfond, potrivit detalii

Retea de camatarie cu un executor judecatoresc si un membru al trupei Vunk, anihilata de DIICOT

Trompetistul trupei Vunk, Dan Nicolau, a fost reținut de procurorii DIICOT într-un dosar de cămătărie, au declarat, pentru Agerpres, surse judiciare. Comunicat DIICOT: La data de 12.10.2017 procurorii DIICOT-Structura Centrală împreună cu detalii

Ziarul Financiar si prim-ministrul cred ca ROBOR-ul a crescut pentru ca guvernatorul BNR a fost in concediu

“Bancile au prins momentul cand Isarescu este in concediu: Dobanda Robor a urcat cu 17% peste noapte fata de valoarea de ieri, la un nou maxim record”, titra joi Ziarul Financiar pe site-ul sau, zf.ro. (vezi foto) “Cred că colegii noștri sau care ar trebui detalii

Premierul Tudose a refuzat sa-si incaseze salariul pe card, pentru a nu plati comisioane

Premierul Mihai Tudose a afirmat, marți, că a refuzat să primească salariul pe un card bancar, întrucât nu a dorit să achite comisioanele impuse pentru tranzacții, potrivit Agerpres. Întrebat la România TV de ce nu are bani în conturi la bănci, șeful detalii

Ultimele Comentarii