ECONOMIE | Stiri economice

Programul de guvernare 2017-2020

Trimite stirea unui prieten
Nume *
E-mail *
E-mail prieten *
Mesaj
Cod validare * Turing Number
Tastati codul din imagine (doar cifre)
195.154.184.126

Autor: Bancherul.ro
2017-01-07 10:46

Programul de guvernare 2017-2020 (Publicat pe site-ul Guvernului in ianuarie 2017)

1. VIZIUNEA

Perioada 2017—2020 reprezintă o provocare pentru România atât din perspectiva oportunităților, cât și a riscurilor.

Viziunea noastră de politici publice pleacă de la premisa
construirii unei societăți echilibrate, bazată pe principii incluzive.

Guvernările PSD și ALDE au adus creștere economică și bunăstare în rândul cetățenilor.

O putem face din nou, acționând atât pe plan intern, cât și pe plan extern.

În plan intern, obiectivul constă în fundamentarea unei creșteri economice inteligente, sustenabile și incluzive, de natură a furniza premisele consolidării unui stat puternic, proactiv și a unei societăți echilibrate, cu o clasă de mijloc extinsă.

Nevoia de a ieși din capcana modelului economic bazat pe avantajul unei forțe de muncă ieftine și trecerea la forța de muncă calificată reprezintă principala provocare a următorilor ani.

Consolidarea stabilității macroeconomice concomitent cu creșterea investițiilor publice și private vor fi de natură să asigure convergența nominală și reală cu nivelul mediu de dezvoltare din Uniunea Europeană.

Calitatea resursei umane este primordială. Privim educația ca un factor strategic de dezvoltare. Educația a fost și va rămâne un domeniu de interes major, mereu pe agenda publică. Educația trebuie să fie captivantă, continuă și coerentă.

Captivantă poate să devină pentru cei școliți prin contactul cu lumea reală, centrată pe „a face” în totală concordanță cu
„a ști” pentru a motiva și interesa elevul și studentul aflat în procesul de învățare.

Continuă — păstrarea interesului și motivației pe toată durata școlarizării, de la ciclul primar și până la finalizarea studiilor superioare.

Coerentă — prin viziunea care să asume un mesaj consistent la nivel național, să asigure o abordare integrată, cu infrastructură bazată pe tehnologiile moderne la toate nivelurile de învățământ și să aibă o abordare de tip antreprenorial cu accent pe creativitate și inovare.

Nu în ultimul rând, trebuie să stimuleze și să asigure continuitatea abordărilor și prin activitățile extracurriculare și interdisciplinare relevante.

Implementarea principiului egalității de șanse în educație, îmbunătățirea performanțelor educaționale, abilităților și competențelor tuturor copiilor și tinerilor, prin accesul la un sistem de educație de calitate, relevant și incluziv, sunt cheia pentru creștere economică și prosperitate.

În condițiile unui declin demografic accentuat, reducerea abandonului școlar, care a atins cote îngrijorătoare și este în creștere, a devenit crucială pentru dezvoltarea sustenabilă a României, permițând valorificarea potențialului fiecărui copil.

Etapa de dezvoltare prezentă a României impune dezvoltarea unui capital uman înalt calificat, precum și investiția în cercetare — inovare — dezvoltare CDI, astfel încât, în toate domeniile industriale, să fie asigurată eficiența proceselor și realizarea unor produse de înaltă calitate, transformând România într-un pol de competitivitate în zonă.

Viziunea principală a programului Guvernului în domeniul sănătății este construită în jurul cetățeanului și nu a sistemului medical, scopul final fiind acela ca serviciile de sănătate
să fie cât mai aproape de cetățean.

În acest sens, Guvernul susține construirea a 8 spitale regionale, dotate cu echipamente de ultimă generație și a unui spital republican, în București, care va fi organizat ca centru de
urgență-excelență și cercetare, pe toate specialitățile. În plus putem asigura finanțarea investițiilor în modernizarea spitalelor județene și a ambulatoriilor de specialitate, pentru a
asigura condiții optime actului medical și pentru a asigura accesul cetățenilor la servicii de
sănătate la ei în județ.

Ca obiectiv prioritar vedem dotarea localităților cu ambulanțe, în
vederea asigurării transportului pacienților în condiții optime la unitățile medicale (program
ce va asigura prezența unei ambulanțe în fiecare comună).

Punem accentul pe tratamentul
inițial de calitate, în acest sens fiind necesară asigurarea dotării minime a cabinetelor
medicilor de familii și includerea acestora în programe de formare profesională, astfel încât
să eliminăm fenomenul prin care foarte mulți pacienți aglomerează inutil secțiile de primiri
urgențe, când de fapt au afecțiuni minore, pentru care ar trebui să se adrese medicilor de
familie. Propunem un pachet de salarizare motivant pentru personalul medical, astfel încât
să oprim exodul medicilor.

Un alt pilon principal al modelului de dezvoltare îl reprezintă creșterea potențialului
economiei. Numai astfel vom putea îndeplini deopotrivă regulile fiscale la care ne-am
angajat și stimularea creării de locuri de muncă bine plătite. Vom încuraja capitalul autohton
în același timp cu o strategie consistentă de atragere a investițiilor străine directe mai ales
în sectoarele cu valoare adăugată ridicată. Considerăm că România trebuie să investească
masiv în infrastructură și în fabrici noi. Nu mai putem doar să vindem ce produc alții. Ne
trebuie capacități de producție noi și aici, pe lângă investițiile private, credem că și statul
poate juca un rol prin Fondul Suveran de Investiții și Dezvoltare și schema de start-up
propuse, prin investiții în industria de apărare, energie, tehnologia informației, industrie
alimentară și altele.

În domeniul politicilor economice, obiectivul strategic îl constituie implementarea unui alt
model de politică industrială, care să genereze creșterea economică inteligentă a României.
Este prioritar ca România să treacă de la modelul bazat pe industrii intensive în forța de
muncă slab calificată și industrii cu grad redus de prelucrare către industrii inovative,
energie și industrii ecologice. Politica industrială activă trebuie bazată pe subvenții
condiționate de indicatori de performanță, abordare policentrică și concentrare pe clusterele
de competitivitate. Specializarea producției pe industrii cu intensitate tehnologică ridicată va
fi de natură să genereze câștiguri de competitivitate și să reducă dependența exporturilor
românești de câteva ramuri industriale. Pilonii principali ai politicii de reindustrializare
națională sunt: cercetare-dezvoltare-inovare, dezvoltarea spiritului antreprenorial pentru
dinamizarea pieței naționale, accesul la finanțare și la piețele de capital, promovarea
investițiilor ca factor de dezvoltare economică, stimularea accesării fondurilor europene.

Statul se va implica activ, în principal prin instituirea pârghiilor necesare de dezvoltare,
inclusiv constituirea de fonduri de investiții și prin demararea de proiecte de investiții publice
cu impact semnificativ în regim greenfield sau brownfield, acordarea de facilități pentru
investiții private, indiferent de natura capitalului social (autohton sau străin).

Sprijinirea sectorului IMM reprezintă o prioritate a programului economic. Contributor de
importanță strategică la creșterea economică și crearea de locuri de muncă, sectorul
întreprinderilor mici și mijlocii trebuie să beneficieze din partea statului de politici publice ce
vizează o reglementare inteligentă, consultare sistematică cu organizațiile reprezentative,
un sistem fiscal atractiv, creșterea accesului la finanțare, simplificarea procedurilor și
debirocratizare. Pe de altă parte, considerăm că vom putea genera creștere organică și prin
debirocratizare, prin creșterea ușurinței de a face afaceri — în acest sens propunem
eliminarea a peste o sută de taxe parafiscale, un program de promovare a proprietății
intelectuale românești, precum și măsuri de reducere a numărului de proceduri
administrative/declarații necesare inițierii/consolidării unei afaceri.

Pentru a crește competitivitatea României, absorbția integrală a fondurilor europene
până în 2023 este stringentă. Datorită eforturilor ultimului guvern PSD—ALDE, România a
fost cel de-al 11 lea stat membru din cele 28 cu care Comisia Europeană a adoptat Acordul
de parteneriat, creând astfel premisele unei absorbții ridicate la sfârșitul perioadei de
implementare. România are un document-cadru care stabilește priorități clare în ceea ce
privește investițiile, la o finanțare majorată pentru cercetare și inovare, la o abordare
echilibrată a investițiilor din sectorul transporturilor și la obiective mai bine aliniate la
obiectivele naționale din cadrul Strategiei Europa 2020 și la recomandările de politică
formulate în contextul semestrului european. Având în vedere situația dezastruoasă din
anul 2016 în ceea ce privește rata absorbției și numărul de proiecte depuse, Guvernul își
propune accelerarea ritmului de cheltuire a fondurilor europene pentru a ajunge la o rată de
72,5% până la 31 decembrie 2020 și 100% până la 31 decembrie 2023. România are șansa
de a crea mai multe locuri de muncă și de a aduce mai multe resurse la bugetul de stat prin
promovarea unei strategii integrate de dezvoltare a turismului.

Avem suficiente monumente
de importanță istorică și religioasă și suficiente frumuseți naturale pentru a crește
semnificativ numărul de turiști străini care vizitează anual România.

Reforma administrației publice are obiective subsumate țintelor strategice promovate în
„Strategia pentru consolidarea administrației publice 2014—2020”: eficiență,
responsabilitate, credibilitate, transparență și deschidere către cetățean. Pentru a realiza
aceste deziderate ne propunem crearea unei administrații suple, cu viteză de reacție rapidă
și proactivă, consistență în decizii și cu resurse umane motivate și profesioniste.

Obiectivele generale privind politicile de dezvoltare regionale sunt conforme cu Strategia
privind dezvoltarea teritoriului național pentru orizontul 2035. Pilonul fundamental al viziunii
noastre va fi abordarea de tip policentric, bazat pe dezvoltarea polilor de creștere
economică și creșterea conectivității acestora cu zonele de dezvoltare și cu teritoriile
europene.

Interconectarea eficientă a rețelelor energetice, de transporturi și broadband,
dezvoltarea infrastructurii și a unei rețele de localități competitive și coezive prin sprijinirea
specializării teritoriale și formarea zonelor urbane funcționale sunt considerați pilonii
fundamentali de aplicat în următorii patru ani.

Viziunea României în domeniul politicilor energetice trebuie să se axeze pe securitatea
aprovizionării cu energie a cetățenilor ei, pe o bază de încredere și de solidaritate reală ca
și criterii esențiale ale noii uniuni energetice europene. Sistemul energetic românesc trebuie
integrat la nivel continental și este necesar să fie bazat pe concurență, pe utilizarea optimă
a resurselor și susținut de un sistem de reglementare autonom, independent, transparent și
eficace atât pentru piețele de energie, cât și pentru operatori și consumatori.

Prin politicile publice puse în practică în domeniu, România poate oferi încredere
deopotrivă investitorilor și consumatorilor, prin semnale de preț formate transparent și
nediscriminatoriu, care să reflecte necesitățile pe termen lung și obiectivele de politici
energetice la nivelul României. Și, cel mai important, este de a orienta toate aceste politici
având consumatorul în prim plan, ca motor al acestui unic proces de tranziție a sectorului
energetic, beneficiar al noii revoluții tehnologice și digitale ca participant activ la piața de
energie și cea de producție de energie și beneficiar al reducerii facturilor în care
consumatorii vulnerabili sunt corect definiți, identificați si protejați.

Politicile agricole și de dezvoltare rurală vor trebui să asigure stimulente pentru ca
sectorul agricol să devină un motor de creștere economică și o sursă de locuri de muncă
pentru populația din mediul rural, odată cu garantarea veniturilor agricultorilor pentru a evita
migrația spre urban. Considerăm că se impune accelerarea modernizării agriculturii prin
implementarea unor reforme în domeniul cercetării și inovării în agricultură și elaborarea
unui program național de cercetare, dar și prin adoptarea de măsuri care să conducă la
comasarea terenurilor, finalizarea reformei funciare și identificarea de măsuri menite să
conducă la salvarea zonei montane. Vom realiza creșterea suprafețelor irigate atât prin
măsuri de stimulare a utilizării eficiente a apei, cât și prin facilitarea accesului agricultorilor la
un preț rezonabil al energiei electrice. Nu în ultimul rând, propunem aplicarea unor măsuri
care să pună accentul pe siguranța și securitatea alimentară.

România trebuie să acceseze intrarea în cercurile virtuoase de dezvoltare. Doar așa
vom ajunge la o creștere economică mai mare. Creșterea economică înseamnă bunăstare
mai mare, înseamnă venituri mai mari. Veniturile mai mari înseamna cerere de bunuri mai
mare. Cererea de bunuri mai mare presupune creșterea ofertei de bunuri de către firme și
deci înseamnă locuri de muncă mai multe și mai bine plătite, înseamnă consolidarea clasei
de mijloc, înseamnă mai mulți bani la buget, mai multe investiții și din nou o creștere
economică sustenabilă.

Sustenabilitatea creșterii economice nu poate fi menținută fără a implementa o
diseminare echitabilă a beneficiilor creșterii economice. Și aici trebuie să ne rupem de
modelul actual — mult la puțini și puțin la mulți. Trebuie să prevenim polarizarea societății
— astăzi 15% din populație câștigă 85% din venituri și 85% din populație 15% din venituri.
Vrem să creștem și să consolidăm clasa de mijloc.

Cu privire la programul social, misiunea principală pe care ne-o asumăm este aceea de
a asigura un parcurs constant către îmbunătățirea nivelului de trai al populației, care va
avea ca rezultat întărirea coeziunii sociale și reducerea decalajelor față de statele
dezvoltate ale Uniunii Europene. Am dovedit că prin asumarea unor strategii înțelepte de
creștere economică putem obține un număr semnificativ de noi locuri de muncă, venituri mai
mari pentru categorii sociale importante, reducerea inegalităților sociale, creșterea accesului
populației la servicii de calitate și la resurse. O putem face din nou!

Impunerea unui nivel de trai cât mai ridicat pentru toți cetățenii trebuie să fie obiectivul
fundamental al României. Ne vom continua demersurile pentru a realiza o piață a muncii
incluzivă și reducerea inegalităților prin promovarea unor politici publice coerente și realiste,
care să determine o piață a muncii performantă, dinamică și flexibilă, ceea ce va asigura
accesul majorității cetățenilor la locuri de muncă de calitate, în funcție de competențele și
abilitățile lor, la venituri decente și fără discriminare.

Acest obiectiv poate fi atins numai printr-o abordare multisectorială, combinând măsurile
pentru modernizarea pieței muncii cu cele din domeniul educației, susținând măsuri de
incluziune socială, îmbunătățind serviciile medicale, promovând investiții în sectorul
productiv și în cercetare-dezvoltare-inovare. Scopul nostru principal este acela de a asigura
o dezvoltare durabilă pentru România, o îmbunătățire semnificativă a nivelului de trai pentru
toți cetățenii țării noastre, inclusiv pentru acele persoane care sunt într-o poziție vulnerabilă.

Combaterea nivelului demotivant de salarizare va contribui la reducerea inegalităților și
la creșterea economică. Este nevoie ca salarizarea în sectorul public să răspundă nevoilor
stringente ale angajaților, dar și să stimuleze și să premieze performanța. De asemenea,
este important ca, prin măsuri active, sectorul privat să fie sprijinit, în sensul generării de
oportunități pentru creșterea salariilor. România nu mai poate rămâne o țară în care resursa
umană să fie prost plătită. Competivitatea resursei umane românești trebuie generată prin
pregătire, eficiență și motivare, nu prin costul redus al acesteia.

Tinerii sunt viitorul României, resursa strategică a țării, pentru care statul român are
datoria să asigure toate condițiile unei vieți decente și prospere. Doar prin crearea de noi
locuri de muncă, prin îmbunătățirea calității și a accesului la educație, prin susținerea
familiei tinere, prin stimularea natalității putem asigura noilor generații un viitor aici, acasă,
în România.

Readucerea sindicatelor, patronatelor și organizațiilor societății civile ca parteneri sociali
ai Guvernului este importantă. Întărirea dialogului social este esențială pentru creșterea
competitivității într-o economie sănătoasă. Proiectele importante trebuie realizate prin
consultarea permanentă a partenerilor sociali, mecanism fundamental în decizia politică,
ignorat constant în ultimul an și devenit un proces pur formal.

Acordarea respectului cuvenit, inclusiv în ceea ce privește asigurarea unor venituri
decente, pentru cei care au muncit o viață, trebuie să fie o prioritate a oricărei guvernări.
Este important ca veniturile persoanelor vârstnice, care au petrecut o mare parte din viață în
câmpul muncii, să le permită acestora să ducă o viață demnă și decentă și după
pensionare.

Gândim modernizarea sistemului de asistență socială prin transformarea acestuia dintrun
sistem pasiv în unul proactiv, asigurând trecerea de la un sistem bazat pe beneficii la
unul axat pe servicii. Vom realiza schimbarea accentului pus pe asistența acordată
individului prin instituirea unor măsuri de protecție socială în jurul securizării familiei. Avem
în vedere creșterea gradului de securitate socială, dar și responsabilizarea individuală,
printr-o politică socială centrată pe copil și familie, care să încurajeze o îmbătrânire demnă,
bazată pe un sistem integrat de servicii și prestații sociale, mai ales pentru grupurile
vulnerabile.

Scopul principal este acela ca toți cetățenii să aibă oportunități egale în societate, să fie
apreciați și valorizați, să trăiască decent, demn și în bunăstare, iar nevoile lor elementare să
fie satisfăcute.
Totodată, măsurile din domeniul asistenței sociale vor trebui realizate în strânsă legătură
cu celelalte măsuri privind ocuparea, sănătatea, educația, spațiul de locuit, obiectivul
general fiind acela de creștere a calității vieții cetățenilor și, prin aceasta, a unei societăți
incluzive.

Copiii și familiile din România se confruntă în continuare cu probleme care le afectează
atât prezentul, cât și viitorul. Eforturile guvernării vor fi canalizate cu preponderență către:
investirea în copilăria timpurie, îngrijirea sănătății, educație de calitate, precum și în
îngrijirea bazată pe serviciile din comunitate și serviciile de reabilitare; sprijinirea familiilor și
persoanelor care îngrijesc copii, astfel încât să se asigure condițiile de bază necesare
acestora și stabilitatea familiei. În acest sens, gândim dezvoltarea sectorului economiei
sociale ca un partener important al autorităților publice pentru furnizarea de servicii sociale
de calitate cu costuri economice reduse.

Egalitatea de gen reprezintă un domeniu prioritar în modelul social pe care îl propunem.
Intenționăm să promovăm energic întregul set de prevederi antidiscriminare, pentru a crește
eficiența lor. Avem în vedere atingerea acestui obiectiv inclusiv prin parteneriate cu
organizațiile nonguvernamentale specializate. România va da un semnal ferm privind
determinarea sa de a lupta cu fenomenul violenței împotriva femeilor.

Pentru a stopa efectele negative ale declinului alarmant al populației, propunem un
pachet de măsuri concrete pentru sprijinul copiilor și al familiilor din care provin. Guvernul
consideră că investiția în copii reprezintă cea mai importantă investiție în viitor. De aceea,
misiunea noastră explicită și prioritară este să asigurăm pentru toți copiii din România o
viață cât mai bună și mai prosperă, respectându-le drepturile și șansele de a crește și de a
se dezvolta într-o societate a drepturilor, libertăților și egalităților de șanse. Respectarea
drepturilor copilului — prioritate explicită asumată de Guvern.
Guvernul se angajează să mobilizeze resursele necesare, astfel încât persoanele cu
dizabilități să nu fie discriminate, marginalizate, excluse sau abuzate, iar alegerile și
aspirațiile lor să fie respectate și sprijinite. Principalele măsuri care vor avea ca scop
îmbunătățirea calității vieții persoanelor cu dizabilități vizează integrarea acestora în
comunitate, în condiții de egalitate și demnitate. Vom urmări cu preponderență
dezinstituționalizarea acestora, acolo unde se poate, și creșterea gradului lor de participare
pe piața muncii și de integrare în viața comunităților.

Cu privire la politica de apărare, pe termen scurt, Armata României trebuie să devină
capabilă să mențină un nivel ridicat de reacție pentru apărarea națională, reacție adaptată
provocărilor de tip clasic, hibrid sau asimetric. Pe termen mediu, Armata României trebuie
să devină o structură de forțe modernă, capabilă să facă față amenințărilor, inclusiv celor
impredictibile astăzi, pentru a respinge orice tip de agresiune la adresa României și să
constituie garantul suveranității și independenței naționale. Armata României va contribui la
menținerea credibilității Alianței, ca parte a sistemului de apărare colectivă a NATO, precum
și la securitatea regională și internațională.

În domeniul politicii de securitate națională, Guvernul consideră necesară
actualizarea/modificarea/completarea cadrului legislativ existent și inițierea unor noi legi
pentru a avea instrumentele legislative în concordanță cu evoluția riscurilor din sfera
securității naționale.

Din perspectiva cooperării internaționale, consolidarea parteneriatelor strategice, în
special cu SUA, reprezintă un obiectiv fundamental pentru perioada 2017—2020.
În plan extern, România se confruntă, pentru prima dată de la aderarea la UE și
integrarea în NATO, cu noi riscuri de securitate determinate de instabilitatea din zonă,
conflictul din Ucraina, acțiunile agresive din arealul estic, precum și revigorarea tendințelor
naționaliste simultan cu apariția curentelor politice populiste, antieuropene în interiorul
Uniunii.
Totodată, trebuie să observăm că Uniunea Europeană se confruntă în continuare cu
stagnare economică, dezechilibrele rezultate din criza economică fiind în continuare
prezente.

Decizia Marii Britanii de a ieși din UE generează reașezări majore la nivel european,
care implică atât provocări, cât și oportunități pentru rolul României în UE. Contextul
european este marcat și de intensificarea fenomenului terorist și de continuarea, chiar dacă
la cote mai scăzute, a fluxurilor migratorii. Alți factori care pot determina mutații
semnificative cu privire la modelul de integrare europeană post-Brexit sunt alegerile din
Franța și Germania din 2017.

Principalul obiectiv al României, în aceste condiții, va trebui să fie acela de racordare la
noile formule de cooperare consolidată care se vor contura la nivelul UE și de participare
activă la dezbaterile privind viitorul Europei, în paralel cu o politică externă activă, care să
țină seama și de mutațiile din lumea euro-atlantică.
Preluarea primei președinții a Consiliului UE, în 2019, imediat după aniversarea
centenarului Marii Uniri, va reprezenta o oportunitate pentru crearea unui profil european
consolidat al României. În același timp, faptul că până acum nu s-a făcut nimic concret
pentru pregătirea președinției, inclusiv definirea tipului de președinție pe care îl dorim, și nu
au fost demarate pregătirile pentru buna derulare a acestui exercițiu de mare
responsabilitate reprezintă o provocare pentru guvernul PSD—ALDE. De la 1 ianuarie 2017
vom avea la dispoziție numai 2 ani până la derularea efectivă a Președinției Consiliului UE,
practic intrându-se în linie dreaptă în ceea ce privește pregătirile interne.

Vom avea o Președinție cu o agendă complicată, cu negocieri pentru Perspectiva
Financiară 2021—2028, cu posibila finalizare a negocierilor aferente procesului de ieșire a
Marii Britanii din UE, cu alegeri pentru Parlamentul European, alegerea unui nou Președinte
al Comisiei Europene, al Consiliului European, al Parlamentului European. Practic, vorbim
de cel mai important proiect post aderare care va trebui susținut de toate forțele politice din
România și care va reprezenta un examen important pentru instituțiile statului român.

Afacerile europene vor trebui să susțină modelul de competitivitate ales pentru România,
axat pe industrie și servicii cu valoare adăugată. Modul cum vom conduce negocierile
pentru noul cadru financiar vor fi esențiale pentru politica de coeziune a Uniunii și implicit
convergența României. Tot în contextul negocierilor privind noul cadru financiar, va trebui să
ne asigurăm că dispar discriminările privind subvenția agricolă. Eficiența internă, buna
guvernare și capacitatea administrativă vor fi foarte importante pentru atingerea obiectivelor în plan european.

Va fi necesară folosirea eficientă a momentului Brexit pentru a ne păstra avantajele
comparative. Astfel, rămânerea în grupul țărilor membre cu fiscalitate redusă va fi
importantă ca ancoră de convergență. O miză importantă va fi asigurarea unui tratament
corect și nediscriminatoriu pentru cetățenii români în contextul viitoarelor aranjamente UE—
UK, dar și în interiorul UE, date fiind provocările în creștere la adresa principiului liberei
circulații în mai multe state membre, pe fundalul evoluțiilor politice interne din aceste state.

Aderarea la Schengen rămâne un obiectiv de urmărit, văzut în dimensiunea sa corectă,
ca simbol al nediscriminării românilor în UE.
Avem, totodată, obligația să ne asigurăm că, în orizontul de timp descris de Președintele
Comisiei Europene, vom realiza obiectivul de finalizare a Mecanismului de Cooperare și
Verificare, pe baza progreselor reale și necesare, evaluate corect, dar fără condiționalități
politice de orice fel, în vederea eliminării acestei vulnerabilități care afectează încă statutul
de membru deplin al României în UE.

Va fi necesară diversificarea exporturilor românești și în afara UE, în regiuni în care nu
am mai reușit să fim prezenți, precum și atragerea investițiilor care văd România ca o
poartă strategică pentru intrarea în UE și, în context, dezvoltarea relațiilor de parteneriat cu
accent pe relațiile economice și comerciale cu țări din afara pieței unice precum China,
Turcia și Israel.

Continuarea sprijinului pentru R. Moldova va rămâne un obiectiv esențial al statului
român și va trebui dublat de sporirea prezenței în vecinătate, inclusiv prin investiții.
Stabilitatea țărilor vecine de la est este fundamentală pentru România, stat de graniță al
NATO și UE, astfel încât România să nu devină stat cu frontieră directă cu Rusia.
În aceeași logică, de creare a unei zone de securitate și stabilitate în vecinătatea
imediată, va trebui continuat sprijinul pentru politica de extindere a UE și ancorarea
europeană a statelor din Balcanii de Vest, cu o prezență mai activă a României în proiecte
în această regiune, inclusiv prin translatarea propriei experiențe de transformare
democratică și de reforme.

Marea Neagră va trebui menținută în atenția NATO, ca zonă de importanță strategică, cu
relevanță pentru prezența și rolul acestei organizații într-o regiune cu ecuație complexă de
securitate, dar și a UE, din perspectiva rolului Uniunii de „soft power”, cu obiectivul
promovării unor proiecte pragmatice de cooperare, în domenii precum energia,
transporturile, mediul, politica maritimă, pescuitul, educația, cercetarea, care să ducă la
dezvoltarea economică a regiunii.

Pentru ca toate acestea să poată fi îndeplinite în următorii patru ani de guvernare, am
gândit și propunem românilor un program de guvernare care cuprinde un calendar clar de
implementare al măsurilor dezbătute de-a lungul campaniei electorale cu toți actorii
interesați.
Totalul investițiilor publice (inclusiv cele din fonduri europene) se vor situa anual peste
procentul de 6% din PIB, iar pentru a atinge acest scop, deficitul bugetar se va apropia de
limta de 3%, negociată în cadrul Tratatului de la Maastricht. În vederea creșterii investițiilor
publice, dar și a celor de tip parteneriat public-privat vom modifica și simplifica legislația
privind achizițiile publice, dar și Legea parteneriatului public-privat. Un capitol distinct în
cadrul acestor acte normative îl va reprezenta cel destinat proiectelor strategice de interes
național: autostrăzi, căi ferate rapide, irigații, achiziții de tehnică militară. Totodată, achizițiile
făcute de către autoritățile centrale în ceea ce privește bunurile și serviciile se vor face
centralizat, de către o unitate de achiziții centrală. În acest fel, cheltuielile cu bunuri și
servicii, atât din străinătate, dar și din celelalte domenii se vor diminua cu aproximativ
10%—15%, imediat ce această unitate va deveni operațională.

2. PROGRAMUL DE POLITICI PUBLICE PENTRU PERIOADA 2017—2020

Politici macroeconomice. Fiscalitate. Buget

Modelul economic pe care Guvernul îl va aplica începând cu 2017 este unul care
vizează îmbunătățirea mediului de afaceri din România, precum și creșterea bunăstării
tuturor românilor.

Acest model economic este constituit din măsuri ce se pot aplica economiei românești,
implementate cu succes în unele state precum Polonia, Danemarca, Franța, Germania,
Marea Britanie sau SUA, dar și din măsuri noi a căror adoptare va duce la conturarea
României ca statul din UE cu cea mai mică povară fiscală.
Parcurgând programul nostru economic, se va putea constata că ne propunem ca
România să se îndepărteze, în următorii ani, de statutul de economie cu „forța de muncă
ieftină” și să se îndrepte spre statutul de economie bazată pe inovație și cu forța de muncă
bine pregătită.

Tocmai fiindcă am înțeles că limbajul unui program economic nu este ușor accesibil
tuturor celor care doresc să-l consulte, am decis ca prezentarea programului nostru
economic să fie diferită, ușor de parcurs și de înțeles. Reperele noastre vor fi așadar o
sumă de principii și nu una de capitole.

Simplificare

Includerea tuturor legilor care vizează domeniul economic într-un pachet legislativ unitar
ce va fi pus gratuit la dispoziția tuturor agenților economici și persoanelor fizice care
desfășoară activități independente. Eliminarea din acest pachet legislativ a tuturor
prevederilor contrare (care se bat cap în cap), precum și reducerea numărului de articole și
capitole cu peste jumătate din numărul actual sunt condiții obligatorii. Codul legislativ va
purta numele „Codul economic al României” și va conține Codul fiscal, Codul de procedură
fiscală, Legea de înființare a societăților comerciale, Legea evaziunii fiscale și toate celelalte
legi cu caracter economic.

Deschidere

Codul economic al României va fi dezbătut în primul trimestru al anului 2017, cu
patronatele, cu asociațiile oamenilor de afaceri și cu cei care desfășoară activități
independente în toate ramurile economiei, cu sindicatele, dar și cu ONG-uri, autorități
publice locale, alte autorități publice interesate, asociații ale cetățenilor, firme de consultanță
interne și internaționale, toată clasa politică.

Transparență

Codul economic al României, odată dezbătut și asumat de toți cei care vor participa la
îmbunătățirea lui, prezentați mai sus, va fi pus în dezbatere parlamentară începând cu
aprilie 2017, încă din prima sesiune parlamentară.

Stabilitate

Odată aprobat de Parlamentul României, Guvernul va cere un moratoriu celorlalte forțe
politice din parlament, prin care nicio formațiune politică să nu mai inițieze propuneri
legislative privind modificarea noului Cod economic al României, pentru cel puțin o perioadă
de 5 ani de zile.

Predictibilitate

Aprobarea Codului economic al României se va face cel târziu la 1 iulie 2017, iar
măsurile cuprinse în el se vor aplica cu 1 ianuarie 2018, gradual până în 2022. În acest fel,
agenții economici, precum și cei interesați vor ști din timp ce măsuri economice îi vizează
pentru următorii 5 ani de zile și asta cu cel puțin 6 luni mai devreme pentru măsurile care se
aplică cu 1 ianuarie 2018.

Prevenție

Unul dintre principiile de bază ale Codului economic al României va fi prevenția. În acest
fel, vom introduce prevederi legislative (Legea prevenției) care să oblige autoritățile cu
atribuții de control să procedeze în primul rând la educarea și perfecționarea antreprenorilor
de orice fel, precum și la prevenirea greșelilor de orice fel. Acest lucru înseamnă de fapt că
un agent economic nu va mai putea fi sancționat sub nicio formă, dacă el nu a fost înainte
îndrumat și apoi prevenit. Practic, scoatem cartonașul roșu acordat direct și îl înlocuim cu
două cartonașe galbene.

Respect

Modificările propuse în Codul economic al României vizează, cu prioritate, creșterea
respectului de care trebuie să se bucure cei care desfășoară o activitate economică în
România din partea statului român. De aceea, vom simplifica birocrația prin reducerea
masivă a numărului de taxe.

Numărul taxelor în România nu va fi mai mare de 50. Una dintre taxele indirecte este
TVA-ul. Trebuie știut că în Uniunea Europeană este permisă folosirea a trei cote de TVA. În
afara cotei generale mai sunt permise alte două cote mai mici, dar și cota 0%.
Trebuie știut și că state foarte dezvoltate din afara UE mizează foarte mult pe
încurajarea economiilor lor prin aplicarea unor cote foarte mici de TVA: Elveția — 8%,
Japonia — 5%, SUA — 0%.
Guvernul va propune modificarea cotei TVA de la 20% la 18%, începând cu 1 ianuarie
2018. Astfel, vom avea a doua cea mai redusă cotă din UE, după Luxemburg cu 17%.
Acest lucru va fi posibil, deoarece tot noi am redus TVA-ul prin Codul fiscal de la 24% (a 3-a
cea mai mare cotă din UE) la 20%, cât este în prezent.

Vom extinde cota 0% de TVA pentru vânzarea de locuințe, publicitate și pentru inputuri
în agricultură, începând cu 1 martie 2017.

Tot pentru a arăta respect pentru contribuabil, vom corecta, începând cu 2018, legislația
care permite astăzi calcularea accizelor la un curs al euro care nu corespunde cu realitatea.

O altă formă de respect pentru contribuabili o reprezintă înființarea unei direcții aflate în
subordinea prim-ministrului, care va urmări, pe de o parte, reducerea numărului agențiilor și
instituțiilor aflate în subordinea Guvernului, iar, pe de altă parte, impunerea și urmărirea
aplicării unei prevederi legislative prin care, începând cu 1 decembrie 2018, nu va mai
exista nicio taxă din sistemul fiscal al României care să nu poată fi plătită online, pe site-ul
acestui departament, de către cei care preferă această modalitate de plată și doar la un
singur ghișeu de către cei care aleg această opțiune.

Așadar, informatizarea sistemului public al instituțiilor din România și interoperabilitatea
sa vor fi prioritare în următorii 2 ani, pentru a atinge dezideratul de mai sus, care include și
interzicerea posibilității unei instituții publice de a cere cetățeanului sau persoanei juridice
un act sau un document pe care o altă instituție publică îl are deja.

Introducerea obligativității pentru autoritățile statului de a oferi posibilitatea plății online a
taxelor va fi însoțită și de obligativitatea acceptării tuturor documentelor care sunt transmise
online de către contribuabili, dar și de reducerea numărului de formulare ce trebuie depuse
de către aceștia. Un formular pe an pentru cei care au venituri independente și 5 formulare
pe an pentru IMM-uri.

Pentru a ne atinge aceste obiective va trebui însă ca și funcționarul public să fie
respectat de către stat, dar și de către cei cu care intră în contact.
Pentru a putea cere profesionalizarea funcționarilor publici, vom iniția negocierea Legii
salarizării unitare cu toate sindicatele care îi reprezintă pe cei care lucrează în sistemul
public, în primul trimestru al anului 2017.

În cadrul dezbaterii acestei legi, Guvernul va propune creșterea bugetului alocat plății
salariaților din sistemul public cu 32 mld lei (56%), dar și stabilirea unei grile de salarizare,
care să fie apropiată de modelul din țări precum Franța, Germania, Danemarca sau Marea
Britanie.

În interiorul acestei legi se vor regăsi și următoarele: acordarea de bonificații în cuantum
de 5% din totalul cheltuielilor de personal de către fiecare ordonator principal de credite, dar
nu mai mult de un salariu pe lună pentru acei funcționari publici cu performanțe bine
cuantificate, conform unor indicatori dinainte stabiliți și aprobați de către conducerea și
sindicatele din acea instituție publică.
Plata orelor suplimentare, dar și a gărzilor va fi obligatorie, doar dacă salariatul nu va
solicita convertirea acestora în zile libere și dacă acestea au fost cerute expres de
ordonatorii principali de credite.

Toți salariații din sistemul public vor beneficia anual, începând cu primul semestru din
2017, de un tichet de vacanță egal cu valoarea salariului minim brut din acel an, ce va putea
fi utilizat în interiorul granițelor României.
Creșterea salariului mediu pentru cei din sectorul public va fi de 20% până la 1 iulie
2017, alți 20% începând cu 1 iulie 2018 și 8% începând cu 1 iulie 2019. Vom ajunge astfel
de la o alocare de 7,8% din PIB astăzi, pentru cheltuielile de personal din sistemul public, la
9,5% din PIB în 2019.

Bugetele instituțiilor publice vor cuprinde obligatoriu, începând cu 2017, alocări
financiare pentru dotarea și îmbunătățirea condițiilor de lucru pentru cei aflați în slujba
statului.

Pentru a proteja funcționarii publici, pe de o parte, de abuzurile legii, iar, pe de altă parte,
de cei certați cu legea, vom adopta, în primul semestru al anului 2017, un nou Statut al
funcționarului public, care să cuprindă foarte clar atât drepturile, cât și obligațiile acestuia,
nivelul de răspundere, dar și beneficiile unei cariere bazate pe performanță, însă și pe
eliminarea favorurilor făcute pe „prietenii” sau prin acte de corupție.

Legislația penală va prevedea măsuri mai aspre pentru cei care agresează verbal sau
fizic funcționarii publici, în prezent existând numeroase cazuri, în special în unitățile
spitalicești, de agresiune a personalului.

Profesionalism

Profesionalizarea actului public nu se poate face fără o profesionalizare a
managementului din sistemul public, precum și fără o întărire a rolului consultantului
financiar.
În acest sens, managementul public va fi depolitizat în întregime, de la nivelul de sub
secretar de stat în jos, concursurile pentru accederea la funcții de conducere în sistemul
public se vor face transparent, pe bază de proiecte de management, dar și de verificarea
cunoștințelor, evaluate de către evaluatori independenți, cu o bună reputație morală și
profesională.

Totodată, fiecare funcționar public va cunoaște, în conformitate cu „Statutul
funcționarului public” adoptat până la 1 iulie 2017, care sunt posibilitățile lui reale de
creștere în carieră, dar și ce posibilități de perfecționare are. Prin reducerea numărului de
documente, dar și printr-o relocare a celor care astăzi lucrează la ghișee sau care sunt
pierduți între zecile de mii de hârtii către activități de îndrumare și de prevenție. Rolul
consultanților fiscali, financiari, experților contabili, contabililor va crește semnificativ. Relația
acestora cu instituțiile statului va crește ca importanță, dar și ca timp alocat comunicării
pentru a anticipa și rezolva din timp problemele care ar putea apărea pentru cei pe care îi
reprezintă: agenți economici, cei cu activități independente, persoane fizice.

În acest fel, ținta acestei profesionalizări a actului administrativ este aceea ca un agent
economic sau un contribuabil care dispune de o consultanță financiară de orice fel să nu
mai trebuiască să interacționeze deloc cu instituțiile statului, rămânându-i tot timpul pentru
derularea afacerii sau alături de cei dragi.

Interacțiunea cu instituțiile statului va trebui făcută exclusiv de către cei care răspund de
partea economică-financiară.

Performanță

Astăzi, economia României este a 17-a în UE. PIB-ul României este estimat la 758,5
mld. lei în 2016 și va ajunge, conform propunerilor și modelului economic prezentat în
actualul program de guvernare, la 1.014 mld. lei în 2020. Acest lucru presupune o creștere
economică medie, în următorii 4 ani, de 5,5% pe an.
Încă din semestrul al doilea al anului 2015, România a intrat pe un trend de creștere
economică de peste 5%, ca urmare a măsurilor de impulsionare a investițiilor publice sau
private, reducerii de taxe, dar și ca urmare a măsurilor de creștere a veniturilor populației.

Așadar, un ritm de 5,5% creștere economică va putea fi atins dacă acest model va fi
continuat.
Acest lucru implică și trecerea de la o economie bazată pe eficiență la o economie
bazată pe inovație, dar și depășirea pragului de 70% din media UE privind PIB-ul pe locuitor
raportat la paritatea puterii de cumpărare.

Ca urmare a ieșirii Marii Britanii din UE, dar și a depășirii PIB-ului din Cehia, Portugalia și
Grecia, România va avea, în 2020, a 13-a cea mai mare economie din UE, intrând practic
pentru prima dată, după 1990, între țările membre UE aflate în prima jumătate a
clasamentului în ceea ce privește mărimea economiei naționale.
Toate acestea se vor face respectând criteriile din Tratatul de la Maastricht, și anume un
deficit bugetar mai mic de 3% din PIB și o datorie publică mai mică de 60% din PIB.

Încredere

Guvernarea noastră va renunța la acel complex pe care multe guvernări în România l-au
avut, și anume că sunt unele lucruri care nu se pot face în țara noastră, deși foarte multe
state le-au făcut cu mult înainte și cu rezultate foarte bune.
Avem încredere, așadar, să spunem că, pornind de la experiența unor state precum
Norvegia, Franța, Italia sau Polonia, vom înființa un Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții
(FSDI). Acesta va fi alcătuit, în principal, din companiile de stat profitabile, a cărui valoare va
depăși 10 mld. €. Fondul se va putea folosi de veniturile din dividende ale acestor companii,
precum și din veniturile provenite din emisiuni de obligațiuni sau din vânzarea de active
neperformante (case de odihnă, hoteluri — aparținând unor companii al căror obiect de
activitate este cu totul altul). Scopul fondului va fi de a dezvolta sau construi de la zero
afaceri în domenii prioritare pentru statul român, care să se susțină economic (deci cu un
anumit grad de profitabilitate), singur sau împreună cu alte fonduri de investiții sau investitori
privați.

Estimăm că 10 mld. € vor intra în economia României în următorii 4 ani prin FSDI.
Fondul va duce, printre altele, la apariția a numeroase fabrici în agricultură și industrie, dar
și la capitalizarea unor firme precum Tarom, CFR, Șantierul Naval Constanța, C.E.C.,
Nuclearelectrica, astfel încât acestea să-și poată extinde activitatea sau, după caz, să
achiziționeze noi capacități: flotă de avioane, de nave, de garnituri de tren.

Cele mai mari investiții ale FSDI în următorii 4 ani se vor realiza în sănătate, prin
construcția unui spital republican și a 8 spitale regionale. Valoarea totală finanțată din FSDI
este estimată la 3,5 mld. €.
Alte 3 mld. € vor viza construcția de autostrăzi și căi ferate rapide, având prioritate
autostrăzile care nu pot fi finalizate sau demarate din fonduri europene până în 2020. FSDI
împreună cu alte bănci internaționale, BEI, BERD și Banca Mondială, care și-au exprimat
deja interesul în discuțiile pe care le-am avut, va construi în parteneriat public-privat
autostrăzi pe care le va deține pentru o perioadă de 30 de ani și care vor fi cedate înapoi
statului român, pe măsură ce bugetul de stat va avea disponibilități pentru a le răscumpăra.

Proiectele principale asupra cărora finanțatorii și-au arătat interesul sunt acelea care se
susțin economic. Spre exemplu, cele care au un trafic care să susțină necesitatea unei
autostrăzi, pentru a concura cu proiecte propuse de state vecine.
Sunt cinci autostrăzi care respectă aceste criterii, dintre care una, Pitești—Craiova, este
prevăzută a se finaliza pe fonduri europene până în anul 2021. Celelalte patru, dacă nu vor
fi finanțate de la buget, vor fi lansate prin aceste fonduri: o autostradă care să străbată
munții între Transilvania și Moldova (Târgu Mureș—Iași), o a 2-a autostradă prin sudul
României, care să unească Transilvania cu Oltenia și Țara Românească (Timișoara—
București), a 3-a, care să străbată munții de pe Valea Prahovei (Comarnic—Brașov), și o a
4-a care să unească Moldova cu Țara Românească (Iași—București).

În ceea ce privește calea ferată rapidă, finanțarea prioritară se va face pentru refacerea
căii ferate și modernizarea acesteia, astfel încât să avem în România trenuri care circulă cu
viteze de peste 100 km/h, din direcția Vest—București, Chișinău—Iași—București,
București—Constanța, București—Brașov.
O altă industrie dezvoltată prin FSDI va fi cea de armament, prin extinderea capacităților
fabricilor existente.

Deși bugetul de stat se va diminua inițial cu 2,6 mld. lei, bani care nu se vor mai încasa
din dividendele companiilor de stat, datorită activității economice puternice a FSDI, se vor
încasa la buget sume din taxe și impozite de aproximativ 9 mld. lei. În acest fel, în 2020,
surplusul anual adus la bugetul de stat de către FSDI va fi de cel puțin 6 mld. lei.
Avem încredere și că vom reuși să creăm 850.000 de noi locuri de muncă cu normă
întreagă, deoarece tot ca urmare a guvernării PSD, începând de anul trecut, la fiecare 9 luni
se creează în economie 150.000 de noi locuri de muncă. Noi trebuie să păstrăm acest ritm
de dezvoltare economică de peste 5% și chiar să-l îmbunătățim, atingând în unii ani chiar și
valori ce depășesc 5,5%—6%.

Mizăm pe 50.000 de noi locuri de muncă în construcții, și ca urmare a propunerii noastre
de eliminare a TVA pentru vânzarea de locuințe și a impozitului pe transferul proprietății cu
valoare mai mică de 100.000 €.

Alte 30.000—40.000 de noi locuri de muncă vor apărea în industria IT pentru care
Guvernul propune extinderea neimpozitării veniturilor IT-știlor cu studii superioare și pentru
cei cu studii medii.
Peste 50.000 de noi locuri de muncă vor fi create în domeniul sănătate, prin cele 9 mari
spitale construite până în 2020, dar și prin deblocarea tuturor posturilor de medici din toată
țara și scoaterea lor la concurs până cel târziu în primăvara anului 2017.

Și în industrie vom avea sectoare cu zeci de mii de angajați în plus: industria extractivă,
industria prelucrătoare, industria auto, industria procesării agroalimentare, industria
siderurgică, industria de armament și de apărare.
Măsurile de încurajare a industriei țin de reducerea TVA, dar și de alocarea resurselor
din FSDI pentru acest tip de companii, concomitent cu creșterea salariului minim pe țară. O
altă sursă bugetară foarte importantă, care împreună cu FSDI va genera peste 300.000 de
noi locuri de muncă în economie, o reprezintă fondurile europene. Estimăm că, până în
2020, vor fi absorbite în proporție de peste 72% (restul până la 100% va fi absorbit până la
31 decembrie 2023), după ce tot noi am reușit ca, din 2012, după ce am venit la guvernare,
să ridicăm gradul de absorbție de la 7% la 85%.

Și în educație va crește numărul de salariați, în special ca urmare a construcției de noi
creșe și grădinițe (2.500 ca număr) de către stat, cu prioritate în zonele în care spiritul
antreprenorial este mai puțin dezvoltat și în zone izolate.
Pentru vârstnici propunem creșterea alocării de bani la 1.400 lei/luna/persoană pentru
cazarea în locuințe, cămine, pensiuni pentru bătrâni administrate privat, începând cu 2019.

Ne punem mare încredere și în atingerea obiectivului de a avea în România anului 2020
peste 1 milion de cetățeni cu salariul brut mai mare de 1.000 €, făcând parte deci din clasa
de mijloc, față de mai puțin de 200.000, cât sunt în prezent.
În aceste condiții, dar și prin investițiile masive ale statului, FSDI și din fonduri europene,
salariul mediu brut în România se va apropia in 2020 de 1.000 €.

Concomitent, vom corobora și creșterea nivelului salariului minim la cel puțin 1.750 lei în
2020, acesta atingând 44% din salariul mediu în 2020.
Susținere
Vom susține antreprenorii tineri prin intermediul programului Start-up Nation — și nu
numai — prin finanțarea nerambursabilă cu 200.000 lei pentru fiecare start-up, fără a fi
nevoie de cofinanțare. Programul conține date exacte: 10.000 de start-up-uri finanțate
anual, costuri 0 pentru înființarea acestora, durata de înființare — 1 zi, dar și accesarea
programului doar online cu aflarea rezultatului în aceeași zi.
Acest program va beneficia de o mediatizare consistentă pe o perioadă de cel puțin 3
luni de zile, înaintea depunerii cererilor online, pentru ca toți cei care au o idee bună de
afacere dar nu au bani să o pună în practică, să poată afla despre acest program și să-și
pregătească un business plan, pornind bineînțeles și de la criteriile minime cerute de către
finanțator, adică statul român. Printre acestea se numără crearea a minimum 2 locuri de
muncă și urmărirea indicatorilor de performanță economică, în special profitul.

Costurile anuale ale acestui program vor fi de 2 mld. lei, dar prin efectele de multiplicare,
ca urmare a creării a peste 100.000 de noi locuri de muncă, doar prin acest start-up-uri, dar
și a economiei în ansamblul ei, peste 30% din cele 2 mld. lei se vor reîntoarce la stat, sub
formă de taxe și impozite.

Susținem și creșterea pensiei minime la 640 lei de la începutul anului 2018, de care vor
beneficia în special cei care au lucrat în agricultură și pentru care cooperativele la care au
lucrat înainte de 1989 nu au plătit contribuții. Tocmai de aceea ei nu au putut fi încadrați —
fără însă ca vina să le aparțină — drept contribuabili la bugetul fondului de asigurări sociale
de stat unde sunt cuprinși cei pentru care instituțiile și firmele la care lucrează sau au lucrat
plătesc sau au plătit contribuții.

Susținem dezvoltarea centrelor de inovare, cercetare și dezvoltare prin neimpozitarea
profitului în primii 10 ani de activitate. Considerăm că această măsură va avea un impact
pozitiv asupra bugetului de stat, atât prin implicarea cât mai multor companii în dezvoltarea
sectoarelor de cercetare și dezvoltare, cât și prin implicarea cât mai multor cercetători în
aceste activități. Credem că doar la finalul celor 4 ani vom putea vedea cu exactitate
beneficiile aduse statului român din aplicarea acestei măsuri.
Atât pentru cei cu activități independente, cât și pentru salariați și pensionari, impozitul
pe veniturile mai mici de 2.000 lei/lună va fi 0. În acest fel, creștem clasa de jos spre clasa
de mijloc, fără însă a împovăra firmele care plătesc salariile.

Dimpotrivă, continuând pe linia
reducerii contribuțiilor cu 5 puncte procentuale adoptată în 2014 de PSD, cu o nouă
reducere de 4,25 puncte procentuale din 2018. Totodată, vom elimina 4 din cele 6
contribuții plătite astăzi.
Vom rămâne așadar doar cu contribuțiile pe sănătate și cea de asigurări sociale,
datorate de către angajat, dar rămânând în sarcina angajatorului plata acestora către stat.
Pentru a face acest lucru, la sfârșitul anului 2017 se va modifica baza de calcul a salariului
brut prin creșterea acestuia cu 22,75%. Măsura nu va implica creșterea cheltuielilor
salariale pentru angajator, ci doar uniformizarea salariului brut cu totalul cheltuielilor
aferente unui salariu. 

Vezi in FISIERE Programul de guvernare integral

Taguri: crestere economica  Guvern  

Comentarii



Adauga un comentariu
Nume *:

E-mail *:
(nu se afiseaza pe site)
Subiect:
*
Comentariu:

Turing Number

Tastati codul din imagine (doar cifre)  



Adauga un comentariu folosind contul de Facebook

Alte stiri din categoria: Stiri economice



Fondul Suveran de Dezvoltare si Investitii (FSDI) urmeaza sa fie infiintat de Guvern

Crearea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI) a fost discutată în ședința de guvern de astăzi, se arata intr-un comunicat al Guvernului, in care se mai precizeaza urmatoarele: Potrivit memorandumului, promovat de Ministerul Economiei, FSDI va avea drept scop detalii

Programul de guvernare 2017-2020

Programul de guvernare 2017-2020 (Publicat pe site-ul Guvernului in ianuarie 2017) 1. VIZIUNEA Perioada 2017—2020 reprezintă o provocare pentru România atât din perspectiva oportunităților, cât și a riscurilor. Viziunea detalii

Salariul de baza minim brut garantat in plata, majorat la 1.450 lei lunar

Guvernul a aprobat astăzi majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată la 1.450 lei lunar, începând cu data de 1 februarie 2017, pentru un program complet de lucru de 166 de ore în medie pe lună, reprezentând 8,735 lei/oră, se arata detalii

Salariul de baza minim brut garantat in plata in 2017, stabilt de viitorul Guvern

Valoarea salariului minim pe economie garantat în plată pentru anul 2017 va fi stabilită de viitorul Guvern, a anunțat joi purtătorul de cuvânt al Executivului, Liviu Iolu, citat de Agerpres. "Valoarea salariului minim pe economie garantat în plată pentru 2017 va detalii

Ultimele Comentarii