www.bancherul.ro
Publicatie online stiri bancare



Steven van Groningen, Raiffeisen: In Romania nu exista nici dialog, nici strategie

Autor: Bancherul.ro
2012-07-27 14:19
În privinţa României există o stare de mare incertitudine, în sensul că un investitor nu va investi dacă nu va şti ce impozite are de plătit, dacă va exista sau nu creştere economică sau în contextul în care dreptul muncii este schimbat de pe o zi pe alta, a declarat Steven van Groningen (foto), preşedintele Consiliului director al Raiffeisen Bank Romania, într-un amplu interviu acordat cotidianului austriac Wirtschaftsblatt.

Întrebat care sunt motivele pentru care investitorii evită România, în contextul în care investiţiile directe străine în ţara noastră continuă să scadă, Steven van Groningen a explicat că la acest capitol există două aspecte.

'Nu cred că potenţialul României s-a schimbat pe termen lung şi, din acest motiv, interesul pentru România va continua să existe. Totuşi există o stare de mare incertitudine, care nu datează de ieri sau de azi, ci de mai mult timp. Un investitor nu va investi dacă nu va şti ce impozite are de plătit, dacă va exista sau nu creştere economică sau în contextul în care dreptul muncii este schimbat de pe o zi pe alta. Predictibilitatea este foarte importantă pentru cineva care vrea să-şi ia un angajament de durată. Acest lucru înseamnă că este nevoie de un cadru care să arate în ce direcţie conduce guvernul ţara, strategie care pentru moment este absentă', a afirmat Steven van Groningen.

În plus, orice modificare trebuie să rezulte dintr-un dialog între guvern şi economia privată. Pentru acest lucru trebuie să existe dezbateri şi o analiză a consecinţelor. Asemenea schimbări nu trebuie efectuate prin ordonanţe de urgenţă, a mai adăugat CEO Raiffeisen Bank România.

Întrebat dacă guvernul Ponta prezintă o asemenea predictibilitate, CEO Raiffeisen Bank România a răspuns că nu.

'După părerea mea, în prezent îngrijorarea creşte. În practică acest lucru înseamnă că investiţiile vor fi amânate, că se aşteaptă. Şi, din păcate, nu am văzut nici un fel de predictibilitate nu numai în ultimele două luni, ci în ultimii zece ani. Dacă cifrele indică o creştere, atunci un investitor va privi România ca 'piaţa emergentă'. Însă dacă perspectivele de creştere sunt reduse, iar dacă la nivel internaţional lipsesc resursele, România va fi privită ca o ţară cu un anume risc', a subliniat Steven van Groningen, adăugând că în ultimii zece ani în mod evident România nu s-a dezvoltat bine, o dovadă a acestui lucru fiind, de exemplu, raportul Doing Business al Băncii Mondiale, în care ţara noastră se poziţionează pe ultimele locuri.

Problemele cele mai mari ale României în domeniul investiţiilor, potrivit lui Steven van Groningen, sunt piaţa de capital prost dezvoltată şi infrastructura. 'În plus, lipseşte un dialog între guvern şi economia privată, aceasta fiind cea care creează locuri de muncă, care contribuie la creşterea economică, care plăteşte contribuţii şi impozite', a mai afirmat CEO Raiffeisen Bank România, adăugând că dacă ar exista un asemenea dialog s-ar putea rezolva unele probleme. Guvernul însă nu înţelege întotdeauna ce trebuie făcut pentru a stimula economia.

Întrebat dacă actuala criză politică din România se resimte şi la nivel economic, Groningen a răspuns afirmativ, adăugând că nivelul de îngrijorare este destul de mare.

'Chiar dacă unele lucruri sunt înţelese şi acceptate la nivel local, la nivel internaţional şi european nu se întâmplă astfel, a spus el, luând drept exemplu insolvenţa Hidroelectrica, investitorii putând să se întrebe în acest sens dacă nu cumva aşa ceva s-ar putea întâmpla şi în cazul altor întreprinderi de stat. 'Perspectiva străinătăţii diferă de perspectiva internă din România. Ceea ce local pare acceptabil, nu este şi afară', a spus Steven van Groningen.

Întrebat dacă România are de-a face cu o criză de încredere şi cum se poate recâştiga încrederea, CEO Raiffeisen Bank a răspuns că toată lumea aşteaptă rezultatul alegerilor parlamentare din toamnă.

'Cu toţii aşteaptă să vadă ce se va întâmpla după alegerile parlamentare. Poate că după aceasta vom putea discuta despre o perioadă stabilă. Dar nenumărate întreprinderi încep în prezent să pregătească bugetul pentru anul ce urmează, însă pentru a face acest lucru în România lipseşte predictibilitatea. Când se va stabiliza situaţia din România, bugetele firmelor vor fi deja elaborate. Am temerea că în anul următor vom avea de-a face cu o intervenţie în investiţii. Mai ales, dacă luăm în calcul faptul că nici contextul internaţional nu este cel mai bun. Riscul de a fi martorii unor intervenţii este destul de mare', a subliniat Steven van Groningen.

Întrebat dacă ajută faptul că România se află sub protecţia UE, Steven van Groningen a răspuns: 'Da. În primul rând, aderarea la NATO a dat României o direcţia clară. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi după aderarea la UE. Totuşi ritmul reformelor a încetinit după aderare. Ceea ce contează este faptul că în calitate de membru UE ţara trebuie să respecte o serie de condiţii minimale. Acum se pune întrebarea în ce măsură Bruxellesul impune aceste condiţii. Am văzut câteva cazuri la nivel european, unde nu s-a întâmplat asta, în special în ceea ce priveşte disciplina bugetară. În România se guvernează de ani de zile prin ordonanţe de urgenţă, chiar dacă ţara nu se află într-o situaţie de urgenţă. Spre exemplu, o directivă europeană trebuie implementattă în decurs de trei ani. România nu face absolut nimic timp de doi ani şi jumătate, iar în cele din urmă directiva este implementată prin ordonanţă de urgenţă pentru a respecta termenul. Şi timp de zece ani nimeni nu s-a plâns de acest sistem', a afirmat Steven van Groningen.