Bancherul - BANCI / Stirea Zilei / Prima Casa 3, pintre primele propuni ale investitorilor straini de relansare a economiei

Consiliul Investitorilor Straini (FIC) a lansat un plan de 80 de masuri, intitulat "Programul pentru Crestere Economica“ - Actiuni Prioritare pentru Repornirea Economiei (Priority Actions to Restart the Economy), care urmareste sa repuna rapid economia romaneasca pe o traiectorie crescatoare. (VEZI PROPUNERILE in documentul atasat).

Soluțiile propuse de document au fost structurate în 10 domenii de acțiune care corespund principalelor obiective actuale ale economiei. Acestea sunt: stabilizarea mediului macroeconomic, implementarea unei mai bune guvernanţe, susținerea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii (IMM), susținerea investițiilor îm economie, accesarea de finanțări din fonduri UE, dezvoltarea infrastructurii necesare unei economii moderne, realizarea potențialului în agricultură, urmărirea unor politici fiscale care stimulează creșterea, reformarea sistemului juridic și modernizarea sectorului public.

Consiliul Investitorilor Străini a prioritizat cele mai urgente și importante 12 măsuri care pot aduce creştere economică într-un timp scurt.

Doar implementând aceste soluții prioritare, până în 2015, Produsului Intern Brut (PIB) al României va crește în termeni reali și cumulat cu 11,6%, piața muncii va avea 250.000 de noi locuri de muncă iar veniturile bugetare vor crește cu 8,5%. În schimb, se preconizează costuri bugetare cumulate suplimentare prespuse de cele mai urgente 12 acțiuni de doar 0,7% din PIB. Pe termen lung, este de așteptat ca măsurile să genereze o creștere economică indirectă suplimentară de aproximativ 15-20% din impactul direct.

“Suntem convinşi că economia României poate reintra pe o traiectorie de creştere economică pe termen scurt, cu costuri minime, dacă urmărim o strategie clară, susţinută atât de Guvern, cât şi de mediul de afaceri. Pentru a ne asigură că acest lucru se întâmplă, suntem gata să punem la dispoziţie expertiza noastră, să lucrăm împreună cu autorităţile şi să alocăm resurse financiare consistente pentru a susţine măsurile prioritare”, a declarat Mariana Gheorghe, preşedintele Consiliului Investitorilor Străini şi CEO al Petrom.

DETALII PRIVIND CELE 12 MĂSURI PRIORITARE

MACROECONOMIE. Potrivit documentului, acțiunile prioritare pentru stabilizarea mediului macroeconomic sunt introducerea în cadrul Ministerului Finanțelor a unui Registru al Creanțelor îregistrate de bugetul de stat și pornirea Programului “Prima Casă 3” pentru a revitaliza sectorul imobiliar și al construcțiilor. Până în 2015, se așteaptă ca măsurile să genereze credite cumulate de 1,4 miliarde de euro, însemnând o creștere cumulată de 0,6% a PIB. Mai mult, se preconizează ca măsurile să ducă la crearea a 12.000 de noi locuri de muncă ce se vor reflecta într-o creștere de 0,5% a veniturilor bugetare. Costurile bugetare sunt estimate la 70 milioane de euro și corespund doar implementării Programului “Prima Casă 3”.

INVESTIŢII PUBLICE. Investițiile publice vor trebui susținute în continuare prin stabilirea unui calendar clar, transparent şi accelerat de privatizare a companiilor deţinute de stat prin intermediul pieţei de capital. De asemenea, este necesară listarea locală şi internaţională a Fondului Proprietatea. Toate fondurile obţinute din vânzarea pachetelor de acţinuni majoritare şi minoritare încă deţinute de stat, estimate la 2 miliarde euro, trebuie investite în infrastructură. Aceasta va conduce la creșterea PIB cu 2% și la avansul veniturilor bugetare cu 1,6%.

INFRASTRUCTURĂ. Documentul definește în continuare două acțiuni prioritare menite să furnizeze economiei românești infrastructura modernă de care are nevoie. Mai întâi, România ar putea depune împreună cu Bulgaria sau Ungaria o candidatură comună pentru organizarea Campionatului European de Fotbal din 2020. Acțiunea ar conduce la dezvoltarea infrastructurii țării cu un cost total estimat la 10 miliarde de euro, care va fi distribuit pe parcursul a zece ani, însemnând o creștere anuală a PIB de un procent. Primele estimări arată că numărul turiștilor care vor veni în România va crește cu un milion în timpul Campionatului și cu jumătate de milion în fiecare an după aceea.
În al doilea rând, FIC consideră că modelele de co-finanţare sunt benefice pentru dezvoltarea infrastructurii şi, pentru a grăbi procesul, sectorul privat este pregătit să contribuie suportând costul de inițiere a unui mare proiect de infrastructură propus de Guvern.

POLITICA FISCALĂ. Prioritatea centrală legată de politica fiscală este concentrarea controalelor către plătitorii de taxe care prezintă un risc ridicat de evaziune fiscală. Sectorul privat este dispus să susțină financiar lupta împotriva evaziunii fiscale, angajând companii de securitate care să îmbunătățească controlul vamal. Prin scăderea evaziunii, aproximativ 460 milioane de euro vor fi disponibile anual pentru investiții , este de așteptat să apară 46.500 de noi locuri de muncă pe termen mediu, care să conducă la rândul lor la o creștere de 1,8% a veniturilor bugetare.

FONDURILE UE. În privința îmbunătățirii absorbției fondurilor UE, acțiunile prioritare sunt fie externalizarea sau centralizarea managementului procesului de accesare a fondurilor, fie revizuirea schemelor de bonusare a angajaților statului care lucrează cu fonduri UE, legând veniturile de performanță. Prima soluție va rezulta în atragerea anuală de fonduri structurale în valoare de 400 milioane de euro, însemnând o creștere a PIB cu 3,6% până în 2015. Mai mult, cei 75.000 de noi angajați preconizați pe termen mediu vor contribui, la rândul lor, cu o creștere de 2,9% a veniturilor bugetare. Costrurile primei acțiuni sunt estimate să ajungă 400 milioane de euro (0,3% din PIB). A doua măsură se preconizează să aducă anual 144 milioane de euro din absorbția fundurilor pentru agricultură, rezultând într-o creștere cumulată de 1,3% a PIB. Cele 26.000 de noi locuri de muncă sunt estimate să ducă la creșterea veniturilor bugetare cu 1%, în timp ce costurile sunt preconizate pe termen mediu la 140 milioane de euro. Bonusurile pentru 8.000 de angajați sunt așteptate să atingă 2-3 milioane de euro lunar.

ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ. Principiile de performanță și eficiență stau la baza propunerii de reformă a administrației publice. Eficientizarea structurilor prin evaluarea abilităților angajaților și a calității serviciului și prin implementarea conceptului de e-Guvernare este de așteptat să aibă un impact social și financiar pozitiv.

AGRICULTURĂ. În agricultură, principala prioritate este accelerarea investițiilor în infrastructură prin atragerea de fonduri UE de 150 milioane de euro anual. Măsura va reduce deficitul comercial și inflația și va costa aproximativ 40 milioane de euro. Mai mult, documentul recomandă cu tărie stabilirea unor strategii clare în domeniu pentru a conduce la creșterea predictibilității și a investițiilor.

IMM. Acțiunea prioritară pentru susținerea dezvoltării IMM-urilor constă în crearea unor facilități de creditare subvenționată, prin contribuția comună a băncilor și a sectorului public. Sunt prognozate împrumuturi de 250 milioane de euro sau o creștere de 0,5% a PIB, precum și 9.000 de noi locuri de muncă. Acestea din urmă se vor reflecta mai departe în creșterea veniturilor bugetare cu 0,4%.

SISTEMUL JURIDIC. Cea mai urgentă acțiune pentru reformarea sistemului juridic constă în ajustarea legislației muncii în sensul de a o flexibiliza și a o pregăti să fie mult mai adaptabilă schimbărilor de context. Rezultatul va fi o scădere cu un procent a șomajului și crearea a 84.000 de noi locuri de muncă temporare și permanente pe termen scurt.

GUVERNANŢĂ. În cele din urmă, o conducere mai eficace a României va putea fi garantată prin crearea unui Consiliu pentru Dezvoltare Economică (CDE) care să ajute la proiectarea de politici economice sănătoase. CDE ar include profesori și cercetători reputați în domeniul lor de expertiză şi reprezentanți ai sectoarelor privat și public și ai patronatelor. Alternativ, CDE ar putea acționa ca o entitate cu rol consultativ provenită din mediul privat și mandatată de Președinție sau Guvern să furnizeze idei pentru creșterea economică. Crearea și administrarea CDE ar putea fi susținută financiar de sectorul privat.

Planul de măsuri “Programul pentru Creştere Economică” - Acțiuni Prioritare pentru Repornirea Economiei este rezultatul contribuției colective și voluntare a membrilor Consiliului Investitorilor Străini. În iunie 2010, organizația a desfășurat o cercetare amplă printre membrii săi și au rezultat peste 100 de măsuri pe care autoritățile și sectorul privat le pot lua pentru a îmbunătăți climatul de business din România. Toate acțiunile propuse au fost analizate în comun de Laurian Lungu (Managing Partner al Macroanalitica) și Lucian Anghel (Economist-șef al BCR ), în funcție de impact şi uşurinţa în implmentare, dar și de rapiditatea cu care vor putea fi aplicate. Optzeci de acțiuni au fost incluse în planul de măsuri, iar 12 dintre ele sunt prioritare pentru revenirea economiei pe termen scurt. Contribuții valoroase la acest document au fost aduse de Valentin Lazea (Economist-șef la Banca Națională a României) și de Ovidiu Nicolescu (Președinte al Consiliului Național al IMMurilor din România). Întreaga inițiativă a fost coordonată de Mariana Gheorghe (preşedinte FIC şi CEO Petrom), Claudia Pendred (membru al Boardului FIC şi Director BERD pentru Romania) și Dominic Bruynseels (membru al Boardului FIC şi CEO al BCR).