România s-a situat la mijlocul anului curent pe locul 16 din 27 de state membre ca pondere a datoriei publice în PIB, potrivit datelor publicate de Eurostat.

Cu un nivel de 51,1%, țara noastră se poziționează ceva mai bine decât Polonia (52,3%) și sub pragul Maastricht de 60%, depășit ușor de Croația (60,1%), Slovenia (60,4%) și Germania (61,9%).

Pentru referință, menționăm că valoarea medie a acestui indicator în Zona Euro este de 88,1% (oarecum paradoxal, din moment ce se solicită un nivel mai mic de 60% drept criteriu de aderare).

Cele mai mari valori au fost înregistrate de Grecia (163,6%), Italia (137,0%), Franța (112,2%), Belgia (108,0%), Spania (105,3%) și Portugalia (100,6%).

Se poate observa, astfel, o concentrare a țărilor de sorginte latină în spatele Greciei și peste pragul de 100% din PIB, care ar putea conduce din motive socio-culturale ca România să adopte o toleranță similară la îndatorare.

La polul opus, s-au situat Bulgaria (22,1%), Estonia (23,8%), Luxembourg (26,8%), Suedia (31,6%) și Danemarca (33,7%), ultimele două având de plătit și cele mai mici dobânzi la creditele pe termen lung dintre statele UE, deși nu fac parte din Zona Euro.

În ce privește evoluția acestei datorii publice, rezultatele publicate de Eurostat pentru România sunt amestecate.

Față de trimestrul anterior, a existat o anumită reducere a nivelului datoriei publice (-0,6 puncte procentuale), ajustare ușor mai mică decât în Germania (-0,7 pp) dar mai mare decât în Slovenia (-0,5 pp). Mai mult, au existat și creșteri semnificative în țări precum Finlanda (2 pp), Austria și Italia (1,8 pp).

[1]

Comparativ, însă, cu același trimestru din anul anterior, a existat o creștere a nivelului de datoriei publice a României de 2,2 puncte procentuale. Creștere care ne plasează pe locul 7 din cele 27 de state membre, după Belgia (+2,3 pp), Austria (+3,1 pp), Polonia, Lituania ( cu câte +4,1 pp), Estonia (+4,7 pp) și Finlanda (+5,2 pp).

[2]

De reținut, însă, mai mult de jumătate din statele UE (15 din 27) și-au redus datoria publică, cele mai mari ajustări fiind bifate de Cipru (-10 pp), Grecia (-8,9 pp), Portugalia (-8,1 pp), Croația (-5,7 pp) și Spania (-3,5 pp).

Cu o economie de dimensiuni comparabile cu a noastră, Cehia a păstrat un nivel (42,6%) similar cu cel al României înainte de pandemie.