www.bancherul.ro
Publicatie online stiri bancare



România, pe locul 2 în UE la costul aparent al datoriei publice

Autor: Dan Palangean
2024-07-05 08:29

România s-a situat anul trecut pe locurile 2-3, alături de Polonia, în ceea ce privește costul aparent al datoriei publice în 2023, potrivit datelor publicate de Eurostat.


Cu un procentaj de 4,5%, țara noastră figurează sub Ungaria (6,8%) dar mai sus decât Cehia (3,2%), Italia (2,9%) și Croația (2,7%). 


Acest indicator, important pentru a decela impactul financiar al creditelor contractate de stat, rezultă din raportarea efortului de plată a sumelor aferente datoriei publice ca pondere în PIB la nivelul procentual al acestei datorii în rezultatul economic.


Concret, în cazul României, costul a fost anul trecut de 2,2% din PIB la un nivel al datoriei de 48,8% din PIB.


Așadar, atunci când se ia decizia de împrumut contează nu doar cât s-a acumulat în trecut dar și dobânda la zi cu care se vor lua banii, stocul total fiind mai mult mai puțin „cotisitor”. Astfel, cu o datorie apropiată de a României, Cehia (44% din PIB) a avut un cost anul trecut de numai 1,4% din PIB. Totodată, Franța, cu o datorie mult mai mare (110,6%) a avut plăți de numai 1,9% din PIB (cost aparent de numai 1,7%).


De remarcat, în context, aproape toate statele membre UE (excepțiile sunt Italia, Danemarca și Franța) s-au confruntat anul trecut cu majorarea costurilor specifice aferente datoriei publice, întrucât noile emisiuni de titluri de stat au avut dobânzi mai mari decât cele pe care cele răscumpărate. Pentru referință, menționăm și țările cu cele mai mici costuri aparente: Luxemburg (1,2%), Olanda și Germania (1,4%).


Dincolo de cotația țării pe piețele internaționale și accesarea în condiții mai avantajoase sau nu a fondurilor europene, sensibilitatea la modificarea dobânzilor pe plan internațional ca urmare a mișcărilor principalelor dobânzi de politică monetară (îndeosebi la dolar și euro) depinde și de maturitățile mai mici sau mari, unde cele sub un an sunt mai problematice.


Infograficul de mai jos arată situația din majoritatea statelor UE, la finele anilor 2022 și 2023, unde procentajele pentru anul trecut arată care este ponderea titlurilor ce vor trebui răscumpărate pe parcursul anului 2024 (*statele fără date disponibile).


[1]


Aici ar fi de remarcat îmbunătățirea notabilă a poziției României, care a consemnat cea mai mare reducere după Suedia (-3,6 puncte procentuale față de -10 pp), în condițiile în care aceasta din urmă avea anterior, de departe, cea mai mare pondere a datoriei pe termen scurt ( oricum, rămasă la 37,9%, peste Estonia 28,4%, Portugalia 26,4%, Germania și Italia, ambele cu 23,3%).


Cu un nivel de 13,5%, țara noastră a coborât de la un nivel similar cu al Greciei în 2022 și s-a încadrat între Spania și Croația (situate ceva mai sus) și Cehia și Slovacia (poziționate ușor mai jos). Pentru referință, menționăm că singurele țări care s-au situat sub pragul de 10% la acest indicator au fost Bulgaria (8,5%) și Slovenia (9,8%).