Datoria publică a României a crescut în septembrie 2023 până la 50,5% din PIB, de la nivelul de 48,9% consemnat în luna anterioară, potrivit Ministerul Finanțelor.

Suma calculată conform metodologiei europene a fost de 759,3 miliarde lei, în creștere de la 666,5 miliarde lei la finalul anului 2022. Raportarea s-a făcut la PIB cumulat pentru ultimele patru trimestre anunțat conform celor mai recente date oficiale, respectiv 1.503,7 miliarde lei.

Astfel, obligațiile de plată au depășit din nou pragul critic (50% din PIB) de la care Guvernul ar trebui să prezinte public un program de ajustare și să înghețe cheltuielile cu salariile bugetarilor. De reținut, însă, raportarea datoriei publice la finele T3 2023 s-a făcut, pe datele operative disponibile, adică la suma PIB trimestrial din intervalul T3 2022 – T2 2023.

După ce va fi cunoscută evoluția economiei pe T3 2023, urmează ca PIB pe ultimele patru trimestre să fie actualizat și sincronizat cu datele referitoare la datoria publică. Dincolo de valoarea actuală, comunicată conjunctural, rămâne de văzut dacă avansul nominal al rezultatului pe T3 va fi suficient la numitor, pentru a readuce procentajul vizat sub pragul critic de 50%.

Creșterea de aproape 93 miliarde lei a datoriei publice (+14%) în primele 9 luni ale anului curent s-a făcut în condițiile unui avans economic în pierdere de viteză (deocamdată evaluat la +1,1% brut înaintea ultimului trimestru al anului curent, față de +4,7% în anul 2022). Asta în contextul în care creșterea prognozată oficial a fost ajustată la +2% și rămâne incertă.

Practic, asistăm la o cursă inegală, între creșterea economică mult mai redusă decât anul trecut și cea a îndatorării semnificative, pe fondul unor dobânzi relativ ridicate. Care și-au oprit scăderea după mijlocul anului și au revenit recent peste pragul de 7%, de altfel depășit binișor în septembrie (7,48%, cotație de referință la titlurile pe zece ani).

Iar asta sub presiunea obligațiilor asumate de stat, inclusiv creșteri de salarii (atenție la deficitul bugetar, care se îndreaptă spre un derapaj important față de obiectivul inițial de -4,4% din PIB). Precum și a promisiunilor de majorare nesustenabilă (42% peste creșterea salarială prognozată, plus recalculare) a pensiilor, în perspectiva alegerilor care se apropie.

Una peste alta, păstrarea sub cota de avarie de 50% pe date definitive până la finalul anului este condiționată de creșterea economică, încă previzionată curent la 2%. Or, după un rezultat oficial de 1,1% brut (+1,7% ajustat sezonier), situația va fi foarte greu de remontat în T4, mai ales că industria (-5,1% la 9 luni, mult sub prognoza recent modificată de la -0,2% la -3,1%) și agricultura (estimare VAB ajustată de la +10,6% la doar +1,8%) au mers slab.