Deficitul bugetului general consolidat a urcat la finele lunii septembrie până la 56,5 miliarde de lei (-3,55% din PIB-ul estimat la 1.591 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor.

Suma este cu 14,8 miliarde lei mai mare față de aceeași perioadă a anului anterior (după ce anterior diferența scăzuse la doar 9,2 miliarde lei la finele lui august), rezultat cu aproape 0,6 puncte procentuale mai slab ca pondere în PIB (comparativ cu -2,96% la finele lunii septembrie 2022).

Astfel, rezultatul execuției bugetare pe anul curent rămâne problematic în tentativa de îmbunătățire a soldului din anul anterior, ținta inițială de -4,4% fiind abandonată. În loc de scăderea minusului bugetar, s-a consemnat în luna septembrie o nouă majorare relativă, după ce decalajul fusese în continuă scădere după luna mai 2023.

Pe fondul creșterii PIB în pierdere vizibilă de viteză (estimare curentă +1,7% S1 2023 față de S1 2022), încasările nominale au fost mai mari cu 11% în ianuarie - septembrie 2023 față de ianuarie – septembrie 2022 (+36,5 miliarde lei). Totuși, inflația încă relativ ridicată a făcut ca acest avans să se traducă în scăderea veniturilor raportate la PIB (23,1% față de 23,5% în primele trei trimestre ale anului).

Totodată, s-a consemnat o majorare cu 51,3 miliarde lei a cheltuielilor publice (+13,7%, ritm semnificativ mai mare decât al veniturilor) și creșterea ponderii acestora în PIB de la 26,5% la 23,7%. Astfel, în primele nouă luni din 2023, statul a cheltuit 115 lei la fiecare 100 de lei încasați, cu un deficit cumulat de peste 7 miliarde lei rămas de acoperit la fondul național de sănătate.

De reținut, bugetul de stat a înregistrat un deficit mai mare decât cel al bugetului general consolidat. Pe acest segment al finanțelor publice, s-au cheltuit 4 lei la fiecare 3 lei încasați, ceea ce înseamnă un dezechilibru major, corectat parțial din excedente la alte bugete, dar imposibil de susținut pe termen lung fără costuri masive cu îndatorarea.

Rezultatul per total a fost îmbunătățit de finanțele administrațiilor locale, situate la +4,2 miliarde lei (+0,26 puncte procentuale din PIB, în pofida necesităților existente în teritoriu). La care s-a adăugat și excedentul tradițional al instituțiilor publice autofinanțate (+2,2 miliarde lei, încă +0,14 puncte procentuale).

Merită amintită și discrepanța între creșterea veniturilor din impozitul pe salarii și venit (+21,4%, adică 5,28 miliarde lei în plus) și avansul contribuțiilor de asigurări (numai +12,8%, urmare a scutirilor introduse pentru anumite categorii profesionale), cea mai mare componentă a bugetului public, cu aproape 117 miliarde lei. Impozitul pe profit a avansat cu doar 11,4%.

Pe partea de impozite indirecte, comparabile cu CAS –ul ca pondere în buget, rezultatele au fost dezamăgitoare. Avansul de doar 8,8% al TVA încasat (a doua mare componentă a veniturilor, cu puțin peste 75 miliarde lei) a fost sub inflația medie și nu s-a văzut revenirea pe plus a puterii de cumpărare în termeni reali (circa 5% la salarii și 4% la pensii în septembrie). El a fost însoțit de o creștere nominală minoră la plata accizelor (+3,2%).

Sumele primite din partea UE, în pofida neajunsurilor din îndeplinirea cerințelor PNRR, au fost de aproape 30 miliarde lei, în creștere cu circa 18% în termeni nominali sau 4,6 miliarde lei. Creșterea intrărilor de fonduri europene a fost ameliorat cu circa 0,3% din PIB deficitul bugetar la mijlocul anului, altfel situația era și mai puțin bună.

Asistența socială a scăzut ca pondere în PIB

Avansul cheltuielilor (+13,7%) s-a plasat peste nivelul inflației. Ritmul de creștere a fost ceva mai redus în cazul cheltuielilor de personal (+10,8%). Ceea ce a păstrat o mare parte a bugetarilor și îndeosebi cei din sectorul sanitar, pe fondul unui indice de prețuri încă ridicat, în subsolul clasamentului puterii de cumpărare a salariilor.

Asistența socială a scăzut ca pondere în PIB de la 9,4%, la 9,1%, în contextul unei creșteri procentuale în termeni nominali (+9,9%), sub ritmul creșterii veniturilor bugetare. Au avansat cu un ritm relativ mai redus alocările pentru bunuri și servicii (+9,4% nominal) și mai ridicat cheltuielile de capital (+22,3%) și subvențiile (+26,3% sau aproape 3 miliarde lei în plus).

[1]

Majorarea pe segmentul cofinanțării proiectelor susținute cu fonduri nerambursabile a fost una importantă (+26,2%). O problemă pe termen mediu și lung atenuată față de începutul anului este majorarea cheltuielilor cu dobânzile. Acestea au avansat cu 12,5% în termeni nominali și totalizează acum 1,5% din PIB. 

Pe ansamblul anului trecut, s-a reușit o ameliorare a deficitului de doar 1 punct procentual (pp). Acum obiectivul revizuit la -5,5% din PIB deficit pe 2023 ar presupune o ameliorare (improbabilă) a execuției de peste 0,8 pp (cea de 0,24 pp după ajustarea obiectivului plus refacerea minusului de 0,59 pp după primele nouă luni) în ultimul trimestru al anului.