Deficitul bugetului general consolidat la finele lunii iulie a fost de 38,6 miliarde de lei (-2,43% din PIB-ul estimat la 1.591 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor.

Suma este cu 11,9 miliarde lei mai mare decât în aceeași perioadă a anului anterior (față de 17 miliarde lei la finele lunii mai și 13,7 miliarde lei la mijlocul anului), rezultat cu 0,54 puncte procentuale mai slab ca pondere în PIB (de la -1,89%, la finele lunii iulie 2022).

Evoluția a fost influențată de conjunctura economică dificilă, războiul din Ucraina și compensarea facturilor la energie iar rezultatul rămâne problematic. În loc de scăderea minusului bugetar, am rămas după primele 7 luni cu o majorare considerabilă. Veste bună, deficitul pe luna iulie a fost de doar 0,09% din PIB.

Pe fondul creșterii PIB în pierdere vizibilă de viteză (estimare curentă +0,2% T1 2023 față de T4 2022), încasările nominale au fost mai mari cu 11,5% în ianuarie - iulie 2023 (aproape +30 miliarde lei). Totuși, inflația (+12,4% medie lunară) a făcut ca acest avans să se traducă în scăderea marginală a veniturilor raportate la PIB (de la 18,3%, până la 18,1%).

S-a consemnat o majorare cu 41,5 miliarde lei a cheltuielilor publice (+14,6%, ritm cu peste un sfert mai mare decât al veniturilor) și creșterea ponderii acestora în PIB de la 20,2% la 20,5%. Astfel, în primele șapte luni din 2023, statul a cheltuit 113 lei la fiecare 100 de lei încasați, cu un deficit de aproape patru miliarde lei rămas de acoperit la fondul național de sănătate.

De semnalat și faptul că bugetul de stat a înregistrat un deficit semnificativ mai mare decât cel al bugetului general consolidat. Pe acest segment al finanțelor publice, s-au cheltuit 131 lei la 100 lei cheltuiți, ceea ce înseamnă un dezechilibru major, imposibil de susținut pe termen lung fără costuri masive cu îndatorarea.

Rezultatul per total a fost îmbunătățit de bugetele locale, situate la +6 miliarde lei (+0,38 puncte procentuale din PIB în pofida necesităților financiare din teritoriu). La care s-a adăugat și excedentul tradițional al instituțiilor publice autofinanțate (+2 miliarde lei, încă +0,12 puncte procentuale).

Merită amintită și discrepanța între creșterea veniturilor din impozitul pe salarii și venit (+22,3%, adică 4,34 miliarde lei în plus) și avansul contribuțiilor de asigurări (numai +13,3%), cea mai mare componentă a bugetului public, cu peste 90 miliarde lei. Impozitul pe profit a avansat cu doar 11,3%, sub nivelul inflației medii pe primele 7 luni (12,4%), adică a scăzut față de anul trecut în termeni reali.

Pe partea de impozite indirecte, comparabile cu CAS –ul ca pondere în buget, rezultatele au fost dezamăgitoare. Avansul de doar 10% al TVA încasat (a doua mare componentă a veniturilor, cu 57,7 miliarde lei) a fost modest în raport cu inflația și cu revenirea pe plus a puterii de cumpărare în termeni reali. El a fost însoțit de o creștere nominală insignifiantă la plata accizelor (+0,1%).

Sumele primite din partea UE, în pofida unor neajunsurilor din îndeplinirea cerințelor PNRR, au fost de peste 22 miliarde lei, în creștere cu peste o treime în termeni nominali sau 5,7 miliarde lei. Astfel, doar prin creșterea intrărilor de fonduri europene a fost ameliorat cu 0,36% din PIB deficitul bugetar la mijlocul anului, altfel situația era și mai dificil de gestionat.

Asistența socială a scăzut ca pondere în PIB

Avansul cheltuielilor (+14,6%) s-a plasat semnificativ peste nivelul inflației. Ritmul de creștere a fost mai redus în cazul cheltuielilor de personal (+9,7%). Ceea ce a păstrat o parte a bugetarilor și îndeosebi cei din sectorul sanitar, pe fondul unui indicelui de prețuri încă ridicat, în topul scăderii puterii de cumpărare a salariilor.

Asistența socială a scăzut ca pondere în PIB (de la 7,4%, la 7,1%), în contextul unei creșteri procentuale în termeni nominali (+8,9%), sub ritmul creșterii veniturilor. Au avansat mai mult alocările pentru bunuri și servicii (+11,4% nominal), cheltuieli de capital (+25,7%) și, mai ales, subvențiile (+40% sau cam 2,9 miliarde lei în plus).

[1]

Dacă majorarea pe segmentul cofinanțării proiectelor susținute cu fonduri nerambursabile a fost una importantă (+40%), o problemă pe termen mediu și lung este majorarea substanțială a cheltuielilor cu dobânzile. Acestea au avansat în decurs un an cu 14,4% în termeni nominali și totalizează deja 1,2% din PIB.

Proiecția pe un an întreg la acest nivel înseamnă că doar serviciul datoriei, derivat din sume deja împrumutate, va ocupa două treimi din spațiul de trei procente permis pentru deficit bugetar. De altfel, o cincime din creșterea deficitului public în primele șapte luni ale anului provine din sumele alocate în plus plății dobânzilor (a se citi din împrumuturi anterioare).

Pe ansamblul anului trecut, s-a reușit o ameliorare a deficitului de doar 1 punct procentual (pp). Acum obiectivul revizuit la -5% din PIB deficit pe 2023 ar presupune o îmbunătățire a execuției de aproximativ 1,3 pp din PIB (cea de 0,74 pp după ajustarea obiectivului plus refacerea minusului de 0,54 pp după primele șapte luni) până la finalul anului, care reclamă o creștere substanțială a veniturilor.