Institutul Național de Statistică a confirmat estimarea-semnal de la mijlocul lunii trecute, respectiv o creștere a Produsului Intern Brut pe primul trimestru din 2023 de 2,3% pe seria brută și de 2,8% pe seria ajustată sezonier.

Rezultatul este apropiat de estimarea de creștere economică pentru anul curent iar avansul (marginal) în raport cu T4 2022 a fost păstrat, deocamdată, la +0,1%.

Nominal, valoarea PIB trimestrial a fost de de circa 312,1 miliarde lei. Ajustat, însă, după sezonalitate (de reținut, primul trimestru are o pondere de circa o cincime în rezultatul anual), valoarea ajustată sezonier a fost de 389,2 miliarde lei. Reamintim că nivelul PIB avut în vedere pentru 2023, de care depind şi alţi indicatori macroeconomici importanţi (de exemplu, -4,40% deficit bugetar), este de 1.591 miliarde lei.

Rezultatul slab din industrie a diminuat semnificativ creșterea economică

Din perspectiva contribuției categoriilor de resurse la creșterea economică, se remarcă reculul paradoxal și semnificativ al industriei (-0,5 puncte procentuale). Ponderea acestui sector la formarea PIB a scăzut de la 25,8% în T1 2022 la doar 23,6% în T1 2023. Totodată, deși în ușoară creștere ca procentaj (de la 1,6% la 1,9%), agricultura a avut o contribuție nulă la avansul economic. La fel ca și sectorul, altminteri profitabil, al intermedierilor financiare.

În context, rețeta simplificată a creșterii economice, nesusținută de industria aflată la nivelul din urmă cu șase ani, se prezintă aproximativ așa: comerț 40% (0,9 puncte procentuale contribuție la avansul PIB), sectorul IT ceva mai mult de 20% (0,5 pp, după un rezultat bun ca volum de activitate, respectiv +5,6%) și tot cam 20% din activități profesionale și servicii suport (0,5 pp, cu creștere de +10%).

[1]

Ar mai fi de subliniat revenirea înregistrată în construcții pe primul trimestru al anului curent, după un start ceva mai slab. Creșterea în termeni reali a fost triplă față de ținta per total economie iar contribuția de 0,3 pp s-a apropiat de 15% din avansul economic. Una peste alta, transformările structurale din economie sunt vizibile și destul de rapide la scara istoriei.

Consum peste posibilități, deficitul extern rămâne o problemă

Majorarea semnificativă a consumului total (+4,9%, cu +6,4% consum final în gospodăriile populației) a contribuit mai mult decât dublul rezultatului la avansul PIB, cu 4,2 puncte procentuale pe seama consumului populaţiei și cu 0,7 pp influență din consumul final colectiv al administrației publice (majorat ceva mai puțin ca volum, respectiv sub patru procente).

De reținut, formarea brută de capital fix a fost mai bună decât anul trecut, avansul în volum de 13,2% reflectând o pondere în creștere a investițiilor (a fost atins pragul de 20%), de natură să promoveze dezvoltarea viitoare. Efectul de numai +2,4 pp s-a situat chiar peste creșterea PIB, temperarea venind pe filiera variației (cam pronunțate, o să vedem la revizuire) a stocurilor (-4,2 pp).

În ce privește exportul net de bunuri și servicii, ar fi de remarcat că ritmul de creștere în volum a fost negativ pe partea de export (-0,5%) dar pe plus la import (+1,1%), efectul asupra PIB (-0,8 pp) fiind cam de o treime pe minus față de rezultatul comunicat. În continuare, deficitului extern rămâne o problemă majoră și va trebui atenuat dacă vrem o dezvoltare sustenabilă.

Per total, consumul peste posibilitățile date de producția internă, corelat cu rezultatul negativ din industrie (unde și productivitatea a avut un declin de -4,8% pe T1 2023), ar trebui să constituie un semnal pentru temporizarea majorării salariilor și pensiilor, cu potențial inflaționist. În contextul necesității de absorbție a fondurilor europene, condiționate de reforme, situația reclamă o gestiune prudentă.