Deficitul bugetului general consolidat pe primele două luni din 2023 a fost de circa 17 miliarde de lei (-1,07% din PIB-ul estimat la aproape 1.600 miliarde lei), potrivit datelor operative publicate de Ministerul Finanțelor. Este o sumă cu 80% mai mare decât în debutul anului anterior (-0,67% din PIB la finele lunii februarie 2022).

Evoluția a fost influențată de baza relativ mică de raportare, dar rezultatul se constituie deja într-un semnal de alarmă, în condițiile în care ar trebui să avem în anul curent o scădere semnificativă a minusului bugetar pe traiectoria de încadrare în cerința de cel mult 3% din PIB și ieșirea de sub procedura de deficit excesiv.

Pe fondul creșterii economice robuste de anul trecut (estimare curentă 4,8%, cu un avans peste așteptări în T4 2022), încasările au fost mai mari cu 8,3% în ianuarie-februarie 2023 (+5,7 miliarde lei). Totuși, inflația ridicată (+15,52%) și estimarea de creștere a PIB au făcut ca acest avans să se traducă într-o scădere de -0,2 pp raportat la PIB (de la 4,8%, la 4,6%).

Totodată, s-a consemnat o majorare cu 13,2 miliarde lei a cheltuielilor publice (+17%, avans dublu față de al veniturilor), cu creșterea ponderii în PIB de la 5,4% la 5,7%. Astfel, în primele două luni, statul a cheltuit 123 lei la fiecare 100 de lei încasați, deficitul maxim fiind consemnat la fondul național de sănătate (peste 3 miliarde lei sau două cincimi din minusul total).

Comunicatul oficial invocă pentru majorarea deficitului creșterea volumului de investiții cu 85%, compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale (în valoare de 1,6 mld lei), volumul mare de decontări de bunuri și servicii pentru medicamente, încetinirea ritmului de încasări ale veniturilor, precum și influențele implementării etapei a doua a Programului Sprijin pentru România.

Bugetul de stat a înregistrat un deficit mai mare decât cel al bugetului general consolidat, situație tipică. Rezultatul per total a fost îmbunătățit de bugetele locale (deja la +5,22 miliarde lei, după achitările de impozite la început de an) și excedentul tradițional al instituțiilor publice autofinanțate (+1,04 miliarde lei).

De remarcat discrepanța între creșterea veniturilor din impozitul pe salarii și venit (+42,4%, adică 2,13 miliarde lei în plus) și diferența suspect de redusă în cazul contribuțiilor de asigurări (numai +11%, sub nivelul modicării nominale a salariului mediu), în condițiile în care aceasta este cea mai mare componentă a bugetului public.

S-au conturat tendințe negative la impozitul pe profit (-16,6% după primele două luni), în condițiile încetinirii activității economice, și la plata accizelor (-9,1%, deși nivelul lor a crescut). Totodată, avansul TVA încasat a fost modest (doar +1,9%, pe fondul unei creșteri triple,+5,7%, a cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul).

Cheltuielile cu dobânzile, majorate cu peste 60%

Avansul cheltuielilor a fost dublu față de al veniturilor și s-a plasat peste cel al inflației (+15,5%). Ritmul minim de creștere a fost în cazul cheltuielilor de personal (+7,6%). Ceea ce a menținut, în contextul indicelui de prețuri păstrat la un nivel ridicat, la plasarea bugetarilor în topul scăderii puterii de cumpărare a salariilor pe ramuri de activitate.

Expandată marginal peste rezultatele din economie, asistența socială a fost păstrată ca pondere în PIB (2,2%), cu o creștere procentuală în termeni nominali (+9,1%) semnificativ sub nivelul inflației. Au crescut, în schimb, alocările pentru bunuri și servicii (+23,7% nominal), cheltuieli de capital (+27%) și, mai ales, subvenții (+147,3%).

[1]

O problemă care se conturează clar pe termen mediu este majorarea substanțială a cheltuielilor cu dobânzile. Acestea au avansat în decurs un an cu 60,2% în termeni nominali și au însumat deja 0,45% din PIB. Proiecția pe un an întreg la acest nivel înseamnă că doar aceste alocări obligatorii, derivate din sume deja împrumutate, vor ocupa 90% din spațiul de trei procente permis pentru deficit bugetar.

Pe cifre seci, România a înregistrat un minus majorat în finanțele publice cu 0,4 puncte procentuale în ianuarie și februarie, în condițiile în care ar trebui să obținem o ajustare de 1,34% din PIB, conform programului asumat oficial. Pe întreg anul trecut, s-a reușit o ameliorare cu 1,05 pp, acum obiectivul a devenit de 1,74 pp în următoarele 10 luni, înaintea unui an electoral major.