România s-a situat în anul 2022 pe ultimul loc între statele membre UE în ce privește evoluția productivității muncii în agricultură pe anul 2022, potrivit datelor publicate de Eurostat.

Cu un indicator tehnic cifrat la -21,2%, ne-am poziționat mai slab decât Slovacia (-15,4%), Portugalia (-11,8%) și Malta (-11,2%).

Pentru referință, menționăm că productivitatea muncii în agricultură a crescut în 16 state. Media europeană în materie a fost de +13% iar rezultatele cele mai bune au consemnate de Germania (+66,8%), urmată la mare distanță de Estonia (+32,8%), Danemarca (29,8%) și Luxemburg (29,6%).

Valoarea excepțională din Germania a fost obținută pe fondul unei creșteri excepționale a prețurilor la produsele agricole (+29,5%), care a depășit cu mult majorarea costurilor de producție (+14%). Piața a fost expusă unor șocuri puternice după revenirea post-Covid, perturbarea aprovizonării prin războiul din Ucraina și creșterea masivă a prețurilor la energie.

Indexul european de 13% reflectă, de fapt, o majorare de doar 11,1% în valoarea veniturilor generate de unitățile angajate în activitățile de producție agricolă, în condițiile în care factorul de muncă a înregistrat o scădere cu 2% în termeni de forță de muncă echivalentă pe baze full-time (măsurat pe bază de unități anuale standardizate).

De reținut, departe de a fi un sector de activitate puțin dinamic, productivitatea muncii în agricultură (măsurată uniform pe baza așa-numitului indicator A la nivelul Uniunii) a crescut cu 43,6% în anul 2022 față de referința stabilită pentru 2015 (Indexul a fost cu 19,8% mai mare, pe fondul declinului inputului de forță de muncă de -16,6%).

[1]

România nu a reușit să păstreze un ritm susținut de creștere a productivității în această ramură economică de importanță strategică. Mai mult, seria statistică arată un maxim de doar +21,31% atins în anul 2020, după care a urmat un declin semnificativ, la +14,23% în 2021, respectiv o adevărată prăbușire, până la -10,34% în 2022.

Alte țări din fostul bloc estic au avut performanțe cu mult mai bune: Bulgaria (+141,90% în 2022 față de 2015), Letonia (+71,03%), Polonia (+65,59%), Croația (+59,84%), Estonia (+56,02%), Slovacia (+42,56%), Lituania (+36,23%), Ungaria (+27,46%) sau Cehia (+23,07%).

În mod evident, România are o problemă majoră în politica agricolă, care explică în mare parte deficitul extern major generat de asigurarea alimentelor pentru populație.