INS a confirmat valoarea definitivă pentru creșterea PIB în termeni reali pe 2020 la -3,7%, la fel ca în varianta semidefinitivă de anul trecut.

Deși valoarea rezultatului economic exprimată în termeni nominali a fost majorată cu aproape 8 miliarde lei, de la circa 1.058,93 miliarde lei la 1.066,78 miliarde lei, deflatorul utilizat a fost majorat și el de la 3,9% la 4,1%, ceea ce a păstrat rezultatul anterior.

Cu prilejul apariţiei datelor definitive pentru anul 2020 în materie de rezultat economic, a fost publicat și setul de date definitive pentru evoluţia în termeni reali a PIB în perioada 2005 – 2020.

În comunicatul oficial ar fi de remarcat modificări substanțiale intervenite în raport cu varianta semidefinitivă. Evoluția industriei a fost recalculată în jos, de la -4,5% la -6,5%, de unde și influența negativă majorată de la -0,9 puncte procentuale la -1,4 puncte procentuale. Totodată, scăderea comerțului s-a dovedit a fi pe jumătate mai redusă, doar -3,2% față de -6,4% anterior (efect pe PIB de la -1,2 pp la -0,6 pp). Ceea ce a inversat ordinea celor două sectoare econmice principale în timpul pandemiei în ce privește evoluția PIB.

[1]

Rezultatele din construcții (+4,3% în loc de +9,3% în volum) și din tranzacții imobiliare ( -4,1% în loc de +0,9%) au fost reevaluate clar în jos, la fel ca și cele din activități profesionale (-6,1% în loc de -2,5%) sau spectacole, reparații de uz casnic și alte servicii (-20,6% în loc de -16,4%), cu efectele de rigoare pe PIB.

Practic, situația păstrării nivelului de -3,7% pentru rezultatul PIB 2020 se datorează rectificării foarte ample a evoluției în volum a sectorului de intermedieri financiare și asigurări (de la -29,2% până la +24,3%). Modificarea, de o amplitudine bizară, a condus de la o diminuare a PIB cu 0,7 pp la inducerea unei creșteri de 0,6 pp.

Noile calcule confirmă existența unei probleme mai mari cu scăderea producției în sectorul industrial decât se părea inițial, cu observația că procesul începuse ÎNAINTE DE DECLANȘAREA PANDEMIEI. Precum și limitarea scăderii economice pe bază de consum generator de deficite în creștere, cu un sector financiar mutat de pe podiumul influențelor negative în poziția de principal susținător al PIB.