România a consemnat în anul 2021 cel mai mic nivel relativ al prețurilor dintre toate statele membre UE, potrivit datelor publicate de Eurostat.

Cu o valoare de 55,5% din media europeană, ne-am situat de puțin sub Bulgaria (55,6%) și la o distanță semnificativă de țări precum Polonia (59,7%), Ungaria (67,1%), Croația (71,1%) sau Lituania (71,9%).

La polul opus, s-au situat Danemarca (140,3%), Irlanda (140,1%), Luxemburg (132,4%), Suedia (127,9%) și Finlanda (126,3%).

Contrar percepției publice, România a ocupat în anul 2021 primul loc în Uniunea Europeană în clasamentul celor mai ieftine produse alimentare și băuturi non-alcoolice, cu un nivel de 69,0% din media certificată la nivel european. Pe următoarele locuri s-au situat Polonia (72,2%), Bulgaria (79,3%), Ungaria (84,9%), Lituania (87,9%) și Cehia (89,3%).

Reamintim că, esenţială pentru această poziţionare a fost generalizarea cotei reduse de TVA la produse alimentare, ceea ce nu este cazul în mai multe țări occidentale. În topul celor scumpe alimente figurează Luxemburg (124,6%), Danemarca (120,0%), Irlanda (119,1%), Suedia (117,4%), Malta (116,6%) și Finlanda (113,2%),

Ca urmare a majorării consistente a accizelor la băuturi alcoolice și tutun, am urcat pe locul patru din coadă, cu 79,1% din media UE, peste Ungaria (78,6%), Polonia (72,2%) și Bulgaria (doar 64,4%). Topul european în materie este dominat de Irlanda (204,6%), Finlanda (172,9%), Suedia (135,7%), Danemrca (133,8%) și Franța (133,7%).

La îmbrăcăminte, ne plasăm pe locul 2 în topul celor mai ieftine țări, cu un nivel al prețurilor măsurat de Eurostat a fi 81,5% din media UE. Între țările vecine, Ungaria (87,6%) și Bulgaria (76,0%), ceea ce creează oportunități pentru cei care sunt localizați în apropierea granițelor (și avem destule orașe mari acolo), dar dezavantajează producția internă de profil.

Pe locul 25 din 27 ne regăsim după anul pandemiei (chiar în contextul marilor liberalizări la utilități), la costurile cu energia. Situate la doar 59,1% din media UE, ceva mai scump decât în cazul bulgarilor (58,6%) dar semnificativ peste unguri (47,7%). Însă mai bine față de Croația (61,2%), Lituania (62,5%) sau Letonia (68,6%).

Precum și la mijloacele de transport personal, unde nivelul nostru relativ este de 84,4%, deloc surprinzător peste cel din alte țări producătoare de automobile precum Slovacia (82,0%) sau Polonia (80,5%). (55,9%), dar mai bine decât în Bulgaria (85,9%). La acest capitol, conduce detașat la nivelul UE Danemarca (138,4%), urmată la mare distanță de Olanda (121,3%) și Irlanda (113,1%).

[1]

În fine, dintre principalele categorii de cheltuieli, merită subliniată poziția aparte și extrem de favorabilă pe care o ocupăm la costurile referitoare la comunicații, unde ne-am detașat în bine (doar 38,6%), alături de Polonia (51,8%, atenție să nu pierdem acest avantaj în regiune), la foarte mare distanță de următoarea competitoare Bulgaria (74,6%).

În acest context, date fiind ponderile relativ mari în coșul de consum al românilor, atât pentru produsele alimentare cât și pentru băuturile alcoolice plus tutun, imaginea puterii de cumpărare pentru un cetățean aflat mai aproape de o structura europeană a coşului de consum apare distorsionată față de media din cifrele oficiale.

De aceea, pe măsură ce avansăm pe calea convergenței europene, ar fi utilă urmărirea unui indice de prețuri și pe structura medie de consum la nivel european, spre care convergem rapid. De altfel, indicele prețurilor la consumator va fi tot mai puternic influențat, odată cu creșterea nivelului veniturilor, de „europenizarea” obiceiurilor de consum.