La nivel global, optimismul care a susținut piețele în prima jumătate a anului 2021 s-a diminuat ca urmare a îngrijorărilor generate de creșterea infecțiilor cu noul coronavirus și a incertitudinilor legate de menținerea ritmului de recuperare
economică, se arata in Sondajul privind riscurile sistemice, publicat de Banca Nationala a Romaniei (BNR), in care se adauga:
Accelerarea prețurilor la energie și creșterea rapidă a prețurilor
combustibililor fosili au condus la o accentuare a riscurilor în a doua parte a anului.
Vulnerabilitățile financiare continuă să fie crescute în anumite sectoare (de exemplu, la nivel suveran și pentru sectorul asigurărilor).
Potrivit FMI (1) , principalele vulnerabilități care pot afecta stabilitatea financiară vizează:
(1) presiunile inflaționiste și perspectiva de manifestare pe termen mai lung, inclusiv pe fondul persistenței problemelor asociate lanțurilor de aprovizionare și al penuriei de forță de muncă și materiale,
(2) supraevaluarea activelor în unele segmente de piață, alimentate de politica monetară acomodativă și de câștigurile mari,
(3) nevoile ridicate de finanțare pe piețele emergente și de frontieră,
(4) redresarea neuniformă în rândul firmelor nefinanciare, în funcție de țări, sectoare și dimensiune; de exemplu, riscul de solvabilitate continuă să fie crescut în sectoarele cele mai afectate de pandemie, precum și în firmele mici.
În anumite economii, standardele de creditare din sectorul bancar rămân restrictive, cu efecte asupra perspectivelor de creditare.
De asemenea, se mențin ridicate riscurile operaționale și de integritate financiară asociate creșterii rapide a pieței criptomonedelor.
La nivel european (2), condițiile economice îmbunătățite au redus riscurile pe termen scurt la adresa stabilității financiare, însă întreruperile din lanțurile de aprovizionare și creșterea prețurilor la energie generează presiuni asupra inflației și redresării economice.
În acest context, sunt identificate patru categorii de riscuri:
(1) gradul de îndatorare ridicat (în special la nivel suveran) și creșterea puternică pe piețele imobiliare rezidențiale,
(2) supraevaluarea activelor asociată cu un risc de corecție dezordonată,
(3) persistența provocărilor structurale în sectorul bancar, în ciuda profitabilității îmbunătățite și
(4) vulnerabilitatea sectorului nebancar pe fondul riscului de credit, de lichiditate și de durată. Riscul de nerambursare a creditelor corporative și pierderile bancare s-au dovedit a fi mai mici decât se anticipase anterior, iar preocupările privind sustenabilitatea datoriilor pe termen scurt s-au redus pe
fondul condițiilor de finanțare favorabile.
Sunt evaluate în creștere vulnerabilitățile generate de creșterea accelerată a piețelor imobiliare și financiare, de riscurile mai
mari asumate de către companiile nebancare și de acumularea datoriei suverane și corporative.
Potrivit BCE, politicile macroprudențiale mai stricte pot reduce din vulnerabilități, în special în ceea ce privește piețele imobiliare, iar consolidarea cadrului de reglementare bancar și nebancar, precum și gestionarea riscurilor climatice vor spori reziliența pe termen lung a sistemului financiar.
În ceea ce privește sectorul bancar european, potrivit ultimului tablou al riscurilor publicat de ABE (3) capitalizarea se menține la un nivel ridicat, iar calitatea activelor s-a îmbunătățit.
Rata creditelor neperformante la nivel agregat a scăzut până la
nivelul de 2,3 la sută la jumătatea anului 2021, dar în cazul creditelor aflate sub moratorii și pentru expunerile din schemele de garantare publică nivelul a fost în creștere, marcând o deteriorare a acestui portofoliu.
Rentabilitatea a rămas stabilă, ROE scăzând doar marginal de la 7,7 la 7,4 la sută față de trimestrul anterior, iar poziția
de lichiditate se menține ridicată (LCR de 172,4 la sută, puțin sub nivelul înregistrat în trimestrul precedent).
Băncile au raportat în general o temperare a creșterii împrumuturilor acordate. Riscurile de piață rămân limitate, deși ocazional piețele financiare au fost afectate de puseuri de volatilitate.
(1) FMI, Raportul de stabilitate financiară globală, octombrie 2021.
(2) BCE, Raportul de stabilitate financiară, noiembrie 2021.