www.bancherul.ro
Publicatie online stiri bancare



Minuta sedintei de politica monetara a Consiliului de administratie al Bancii Nationale a Romaniei din 3 octombrie 2018

Autor: Bancherul.ro
2018-10-10 19:12

Membri ai Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, preşedinte al Consiliului de administraţie și guvernator al Băncii Naţionale a României; Florin Georgescu, vicepreşedinte al Consiliului de administraţie și prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Eugen Nicolăescu, membru al Consiliului de administraţie și viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Liviu Voinea, membru al Consiliului de administraţie și viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Marin Dinu, membru al Consiliului de administraţie; Daniel Dăianu, membru al Consiliului de administraţie; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administraţie; Ágnes Nagy, membru al Consiliului de administraţie; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administraţie.


În cadrul şedinţei, Consiliul de administraţie a discutat și adoptat decizia de politică monetară, pe baza datelor şi analizelor privind evoluţiile macroeconomice, financiare și monetare curente şi de perspectivă prezentate de direcţiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.


Examinând evoluția recentă a inflației, membrii Consiliului au remarcat că aceasta a fost în linie cu așteptările. Rata anuală a inflației a cunoscut în iulie o semnificativă corecție descendentă, la 4,56 la sută, de la 5,4 la sută în luna precedentă, iar în august a ajuns la 5,06 la sută – nivel ușor inferior celui prognozat. Scăderea față de iunie a fost indusă mai cu seamă de componenta prețurilor administrate și de cea a prețului combustibililor, în principal pe fondul unor efecte de bază. Influențe de sens opus, dar mai puțin intense, au decurs din evoluția prețurilor legumelor și fructelor.


S-a observat că și componenta de bază a continuat să acționeze în sensul decelerării inflației, însă doar marginal, rata anuală a inflației CORE2 ajustat stagnând practic în iulie la 2,9 la sută și reducându-se apoi în august la 2,8 la sută – ușor sub nivelul prognozat. Descreșterea a fost susținută și de astă dată de segmentul produselor alimentare procesate și de cel al serviciilor, mai pregnant influențate de evoluția prețurilor internaționale ale unor produse agroalimentare, inclusiv de efecte de bază asociate, precum și de relativa întărire a leului în raport cu euro. Un notabil efect contrar a decurs din dinamica prețurilor mărfurilor nealimentare. În opinia unor membri ai Consiliului, evoluția de ansamblu a inflației de bază continuă să fie marcată de frânarea neașteptat de bruscă a cererii de consum în primul trimestru al anului curent, asociată cu atenuarea poziției ciclice a economiei, de natură să afecteze probabil inerțial comportamentul de stabilire a prețurilor pe anumite segmente ale comerțului cu amănuntul. Costurile unitare cu forța de muncă și-au conservat, însă, dinamica anuală de două cifre în trimestrul II sau și-au accelerat creșterea, iar așteptările inflaționiste pe termen scurt au rămas la valori înalte. Totodată, deflatorul PIB a continuat să se mărească, iar ritmul anual de creștere a preţurilor de producţie din industrie pentru piaţa internă s-a reintensificat în iunie-iulie în cazul bunurilor de uz curent.


În discuțiile privind poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au remarcat în primul rând diminuarea puternică a ritmului de creștere a economiei față de anul trecut. Totodată, s-a notat că în trimestrul II creșterea economică a cunoscut, totuși, o reaccelerare ușoară în termeni anuali - la 4,1 la sută, de la 4,0 la sută în trimestrul I -, în condițiile unei creșteri a dinamicii sale trimestriale. Aceasta face probabilă o reamplificare mai pronunțată decât cea anticipată a excedentului de cerere agregată în intervalul aprilie-iunie. Consumul privat a continuat să fie principalul propulsor al avansului economic, cu o contribuție chiar în ușoară creștere, ca urmare a măririi neașteptate a dinamicii lui anuale. El a fost secondat la mică distanță de variația stocurilor, al cărei aport la dinamica PIB a atins un maxim al ultimilor 5 ani, în timp ce contribuția formării brute de capital fix a redevenit negativă, pe fondul noii contracții în termeni anuali suferite de această componentă, după trei trimestre consecutive de creștere. Evoluția este preocupantă din perspectiva potențialului de creștere al economiei pe termen mediu, au atenționat unii membri ai Consiliului. Contribuția exportului net la avansul PIB a rămas negativă, dar s-a redus întrucâtva, în contextul unei decelerări mai evidente a ritmului de creștere a importurilor în raport cu cea consemnată de dinamica exporturilor. Deficitul de cont curent s-a restrâns ușor față de trimestrul II 2017, pe seama ameliorării balanței veniturilor primare. S-a relevat de asemenea că, pe partea ofertei, creșterea economică a beneficiat de o susținere cvasigenerală. Sectorul serviciilor a continuat să fie principalul resort, cu un aport însă ușor diminuat, o contribuție notabilă și constantă fiind adusă de industrie.


Membrii Consiliului au remarcat că datele statistice indică o reamplificare a gradului de tensionare a pieței muncii în trimestrul II. Rata șomajului BIM a înregistrat o nouă scădere trimestrială, ajungând la un minim istoric de 4,2 la sută în luna mai - la care a stagnat inclusiv în iulie –, în timp ce rata locurilor de muncă vacante s-a mărit pentru al doilea trimestru consecutiv. Efectivul salariaților din economie a continuat să atingă noi vârfuri, iar dinamica lui anuală și-a stopat în iulie trendul descendent, în condițiile reaccelerării ușoare a creșterii acestuia în sectorul privat, în premieră după trimestrul I 2017. Membrii Consiliului au concluzionat că presiunile asupra salariilor vor rămâne în ascensiune în perspectivă apropiată, date fiind îmbunătățirea intențiilor de angajare în trimestrul IV 2018 relevată de sondaje de specialitate, dar și acutizarea dificultăților în recrutarea de personal calificat. În acest context, au fost punctate reaccelerarea consemnată în trimestrul II de ritmul anual de creștere a câștigului salarial mediu brut nominal, precum și palierul de două cifre pe care acesta s-a menținut în iulie, în condițiile temperării lui ușoare. A fost de asemenea evocată creșterea înregistrată, pentru al doilea trimestru consecutiv, de variația anuală a costurilor salariale unitare din industrie, succedată totuși de o scădere notabilă în luna iulie.


În discuțiile privind caracterul condițiilor monetare, membrii Consiliului au arătat că principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au restrâns gradual ecartul pozitiv față de rata dobânzii de politică monetară ulterior reluării operațiunilor repo de către banca centrală, rămânând totuși la un nivel înalt. Unii membrii ai Consiliului au reliefat că acest ecart este relevant din perspectiva judecării conduitei politicii monetare. A fost subliniată relativa stabilitate care a continuat să caracterizeze cursul de schimb leu/euro în lunile recente, atribuibilă, cel mai probabil, diferențialului considerabil al ratelor dobânzilor față de cele prevalente în plan european și regional.


S-a observat că avansul în termeni anuali al creditului acordat sectorului privat a rămas robust în intervalul iulie-august, la 6,6 la sută în ambele luni – valoare doar marginal inferioară mediei trimestrului II și ușor superioară celei din primul trimestru. La rândul ei, variația componentei în lei s-a menținut pe palierul de două cifre, dar și-a accentuat ușor tendința descrescătoare, preponderent pe seama creditelor pentru locuințe și a împrumuturilor acordate societăților nefinanciare. Ponderea în total a componentei în lei a continuat totuși să se mărească în iulie și a rămas apoi constantă în august, la 65,3 la sută.


În ceea ce privește evoluțiile viitoare, membrii Consiliului au convenit, în baza celor mai recente informații și analize, că rata anuală a inflației va continua probabil să scadă pe orizontul apropiat de timp în linie cu prognoza pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflației din august 2018, care anticipa coborârea acesteia la 3,5 la sută în decembrie 2018 și apoi la 2,7 la sută la finele anului viitor. S-a precizat că semnificativa corecție descendentă așteptată a se produce în evoluția inflației în trimestrul IV este atribuibilă în principal efectelor de bază asociate creșterilor consemnate în anul anterior de toate componentele exogene ale IPC: prețurile administrate, prețul combustibililor, prețul produselor din tutun și prețurile LFO. Contribuția dezinflaționistă a acțiunii factorilor pe partea ofertei se conturează a fi totuși mai modestă decât în cea mai recentă prognoză pe termen mediu, date fiind majorarea neașteptată a tarifului la energia electrică în luna august, precum și relativa mărire a cotației petrolului. Aceasta din urmă ar putea depăși însă din nou așteptările pe orizontul scurt de timp, creșteri superioare celor previzionate fiind posibile și în cazul unor prețuri administrate și a prețurilor unor produse alimentare, în contextul epidemiei de pestă porcină, al evoluției cotațiilor unor cereale pe piața internațională și al deteriorării bruște a condițiilor meteorologice în luna septembrie. În ipoteza materializării unor astfel de evoluții adverse, riscul dezancorării anticipațiilor inflaționiste ar dobândi o relevanță sporită, au atenționat unii membri ai Consiliului.


Examinând tendința probabilă a presiunilor inflaționiste decurgând din poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului au remarcat că noile evaluări reconfirmă perspectiva decelerării sensibile a creșterii economice în termeni anuali în trimestrul III – în mare măsură pe fondul unor efecte de bază negative -, succedată de o reaccelerare mai modestă a acesteia în trimestrul IV 2018, în condițiile în care dinamica ei trimestrială era așteptată să se tempereze evident față de trimestrul II și doar marginal față de prognoza anterioară. S-a arătat că o asemenea evoluție implică o creștere ușor mai lentă a gap-ului pozitiv al PIB pe parcursul semestrului II decât în prognoza din luna august, dar la valori ușor superioare celor anticipate anterior, ca urmare a redeschiderii lui peste așteptări în trimestrul II.


S-a observat totodată că cele mai recente evoluții ale indicatorilor cu frecvență ridicată continuă să indice consumul privat drept motor al creșterii economice și în trimestrul III, dar și determinant important al încetinirii acesteia. În același timp, formarea brută de capital fix este posibil să-și sporească în acest interval contribuția negativă la dinamica PIB, ca, de altfel, și exportul net, în condițiile în care ecartul dintre dinamica anuală a exporturilor și cea a importurilor de bunuri a redevenit negativ în luna iulie, iar soldul pozitiv al balanței serviciilor și-a accentuat scăderea în raport cu aceeași perioadă a anului trecut. Pe acest fond, în prima lună a trimestrului III, deficitul de cont curent și-a accelerat din nou creșterea în termeni anuali. Finanțarea lui pare să fie totuși corespunzătoare, au considerat unii membri ai Consiliului, atrăgând însă atenția asupra reducerii în 2017 a ponderii finanțării autonome.


Din perspectiva caracterului mixt al evoluțiilor analizate, membrii Consiliului, au apreciat că incertitudinile și riscurile la adresa celei mai recente prognoze pe termen mediu a inflației rămân semnificative. S-au făcut referiri la relativa volatilitate a sentimentului de încredere a consumatorilor, reintrat totuși recent pe o pantă ascendentă, precum și la evoluția probabilă a venitului disponibil real al populației, inclusiv în contextul retensionării condițiilor de pe piața muncii, dar și al evoluției potențiale a prețurilor combustibililor și utilităților. Au fost evocate și nivelurile inferioare celor programate ale absorbției de fonduri europene și ale cheltuielilor publice pentru investiții, cu implicații nefavorabile asupra dinamicii formării brute de capital fix, și în final asupra echilibrelor interne și externe ale economiei, precum și inițiativele legislative vizând sectorul bancar, cu potențial impact advers asupra creditării societăților nefinanciare.


S-au reliefat, de asemenea, riscurile la adresa performanței economice a zonei euro induse de protecționismul comercial și de incertitudinile legate de Brexit, dar și de situația din Italia și de volatilitatea pieței financiare internaționale. Implicit, s-au făcut referiri la conduita politicii monetare a BCE și la relevanța acesteia din perspectiva deciziilor băncilor centrale din regiune. Au fost menționate și recentele turbulențe financiare din unele economii emergente, apreciindu-se că efectele lor de contagiune au fost modeste și s-au limitat la economiile vulnerabile din punct de vedere al fundamentelor macroeconomice. În acest context, membrii Consiliului au subliniat din nou necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, care să evite o supraîmpovărare a politicii monetare, cu efecte indezirabile în economie. Totodată, cei mai mulți membri ai Consiliului au reiterat importanța unui dozaj și a unei cadențe adecvate de ajustare a conduitei politicii monetare, din perspectiva ancorării anticipațiilor inflaționiste și a menținerii ratei anuale a inflației pe traiectoria evidențiată de cea mai recentă prognoză pe termen mediu a BNR, în condiții de protejare a stabilității financiare.


În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută, a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50 la sută și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 3,50 la sută. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.


Warning: mysql_free_result() expects parameter 1 to be resource, null given in /home/bancherul/public_html/print.php on line 104