Inflatia din Romania, de 4,72%, este de 3 ori si jumatate mai mare decat cea din Polonia, unde este 1,3%, in timp ce diferenta dintre dobanzile de referinta ale bancilor centrale este de numai 1,5 ori: 2,25% in cazul BNR si 1,5% a NBP.

Ecartul dintre dobanda de referinta si inflatie este de 2,5 puncte in Romania, in timp ce in Polonia dobanda de referinta a ajuns usor mai ridicata decat nivelul inflatiei, in conditiile in care aceasta se afla cu peste un punct sub tinta de inflatie a bancii centrale, de 2,5%, la fel ca cea a BNR.

In Cehia, inflatia de 1,8% este foarte aproape de tinta de 2%, in timp ce dobanda de referinta se afla la 0,75%, cu un punct sub inflatie, fata de 2,5 puncte in Romania.

In Ungaria, diferenta dintre dobanda de referinta (0,9%) si inflatie (1,9%) este tot de un punct, la fel ca in Cehia.

In zona euro, inflatia a crescut la 1,4%, dar Banca Centrala Europeana mentine dobanda la 0% si nici nu a finalizat programul de relaxare cantitativa (Quantitative Easing – QE). Totusi, ecardul intre inflatie si dobanda este de 1,4 puncte, fata de 2,5 puncte in cazul BNR.

Cum se poate justifica decizia BNR

Se pune atunci intrebarea fireasca: de ce nu a majorat BNR dobanda mai mult, pentru a se apropia de ea macar cu 1,5-2 puncte? Din cauza criticilor venite din partea PSD, nemultumita ca BNR a majorat de doua ori dobanda in acest an, ceea ce ar putea afecta cresterea economica?

Guvernatorul BNR a subliniat in ultimul timp ca nivelul ridicat al inflatiei anuale din prima parte a anului este si rezultatul unui efect statistic, pentru ca in prima parte a anului trecut inflatia a fost negativa, din cauza scaderii TVA.

Totusi, BNR prognozeaza ca inflatia va cobori la 3,5% la finalul anului, dupa disiparea efectului statistic. Daca BNR nu va mai majora dobanda, atunci diferentialul dintre dobanda si inflatie va scadea la finalul anului la 1,25 puncte, mai mic decat cel al BCE din prezent si aproape de ecartul din Ungaria si Cehia.

Daca BNR va mai majora dobanda cu un sfert de punct pana la finalul anului, la 2,5%, ecartul va fi, in decembrie, daca inflatia va scadea conform prognozei BNR la 3,5%, de doar 1 punct, identic cu cel din Ungaria si Cehia.

De altfel, economistul ING Ciprian Dascalu anticipeaza ca BNR ar mai putea majora dobanda o singura data in acest an, la urmatoarea sedinta din 7 mai, cu un sfert de punct.

In concluzie, dincolo de acuzatiile politicienilor si de presupusele inflente ale acestora asupra politicii monetare, decizia de ieri a BNR de a nu majora dobanda poate fi considerata una justificata de strategia bancii centrale de a urma un ciclu liniar de ajustare a ratei de referinta, adica de a nu opera cresteri si scaderi succesive, ci de a mentine o rata mai scazuta decat normal intr-o perioada, cum este acum, pana in momentul ca aceasta va atinge nivelul optim, odata cu revenirea inflatiei.

De altfel, BNR a procedat identic, dar in sens opus, si in perioada de dupa scaderea TVA, cand a mentinut dobanda mai ridicata decat ar fi fost normal, in conditiile in care inflatia a ajuns negativa, asteptand sa revina la niveluri normale.

Revenirea a fost insa la fel de dramatica precum scaderea, inflamandu-se mai mult decat asteptarile, intr-un contex de relaxare fiscala si de stimulare a consumului contestat inclusiv de BNR.