Deputatii care vor discuta saptamana viitoare rapotul final asupra legii privind plafonarea dobanzilor ar trebui sa tina cont si de recomandarile dintr-un studiu complex realizat pentru Comisia Europeana, in care se spune ca “daca se considera necesara o reglementare a dobanzilor, aceasta ar trebui sa fie una moderna si adecvata conditiilor din piata.

Cu alte cuvinte, plafoanele trebuie sa tina cont de dobanzile medii pentru fiecare tip de credit, cum se procedeaza in multe alte tari, nu sa se stabileasca un nivel fix nejustificat, precum cele de 18% pentru creditele de consum, cum se propune in proiectul de lege din Romania.

Astfel, studiul precizeaza urmatoarele:

a) ar fi mai eficiente plafoane de dobanda obiective, setate in functie de dobanzile pietei, pentru fiecare tip de credit.

b) in locul unor plafoane uniforme, ar trebui impuse limite de dobanda diferentiate pe tip de produs, perioada de acordare sau valoare.

Plafonarea dobanzilor nu ar trebui sa fie facuta conform conceptului traditional de combatere a camatariei si a imoralitatii, ci conform principiului de piata libera, in vederea corectarii unei disfunctii a pietei, conform legilor concurentei, se precizeaza in studiu.

Articolul 101 din Tratatul de la Lisabona, constitutia Uniunii Europene, mentioneaza ideea de preturi incorecte cauzate de lipsta de concurenta in coditiile existentei unor monopoluri sau carteluri. Agentiile statelor intervin in aceste cazuri prin stabilirea unor preturi model preluate din pietele functioneaza, intr-o maniera comparabila cu plafonarea dobanzilor in functie de dobanzile medii ale pietei.

[3]

De altfel, in sapte mari tari europene (Germania, Franta, Italia, Portugalia, Slovacia, Slovenia si Estonia), din totalul celor 14 in care exista legi de plafonare a dobanzilor, este utilizat un plafon care are drept indicator dobanda medie a pietei in functie de fiecare tip de cedit, de regula de 1 sau 2 ori peste dobanda medie. (vezi foto)

Nu se stie daca dobanzile vor scadea daca sunt plafonate

Studiul comandat de Comisia Europeana a mai ajuns la concluzia ca este “neconcludent” daca dobanzile la creditele de consum scad in cazul impunerii unor plafoane de dobanda.

Asta pentru ca, “este plauzibil”, fiind confirmat in cazul mai multor tari, ca dupa impunerea unor plafoane de dobanda, bancile si IFN-urilor introduc noi comisioane sau alte tipuri de taxe, care sa compenseze dobanzile plafonate.

Iar unii creditori importanti ar putea sa se retraga

O alta concluzie categorica a studiului este aceea ca “firmele de creditare care opereaza cu dobanzi anuale foarte mari nu mai pot functiona intr-un mediu cu plafonari de dobanda.”

Iar “lipsa creditului cu costuri ridicate reduce accesul la finantare pentru acele categorii de persoane considerate a avea un risc ridicat de creditare si care solicita imprumuturi mici. Aceasta diminuare a ofertei de credit pentru categoriile respective de populatie poate reprezenta sau nu un obiectiv al politicii guvernamentale.”

Trebuie precizat ca IFN-urile care practica dobanzi ridicate au si riscuri la fel de mari, intrucat imprumuta persoane cu venituri mici, fara venituri sau cu venituri nestabile sau ilegale. Motiv pentru care ele nu-si pot acoperi costurile de functionare daca dobanda este plafonata sub un anumit nivel.

Avem si un recent exemplu care sustine aceasta ipoteza: Provident, cel mai mare IFN din Romania specializat in credite pentru persoanele care nu au acces la credite bancare, s-a retras din Slovacia, in 2015, dupa ce in aceasta tara a fost adoptata o lege asemanatoare cu cea de la noi, prin care dobanzile la creditele de consum au fost plafonate la maxim de doua ori peste dobanda medie a pietei, adica maxim 27% la acea data. Oficialii Provident au explicat ca firma nu-si mai poate desfasura activitatea profitabil la dobanzile impuse de lege.

Iar cand oferta de credite legale pentru respectivele categorii de clienti dispare, acestia vor fi nevoiti sa apeleze la alte tipuri de creditori, mai mult sau mai putin legali, astfel ca legea ar putea stimula, de fapt, camataria, avertizeaza un grup de profesori de economie.

Acesta este motivul pentru care studiul Comisiei Europene recomanda ca plafonarea sa tina cont de dobanda pietei, singurul indiciu pentru un pret corect al banilor.