www.bancherul.ro
Publicatie online stiri bancare



BNR explica modul de administrare a rezervei de aur a Romaniei

Autor: Bancherul.ro
2018-03-22 20:03

Declaraţie de presă a BNR în legătură cu unele afirmaţii vehiculate despre rezerva de aur a României:


În emisiunea moderată de dna Oana Zamfir, în data de 22 martie a.c., la postul de televiziune Antena 3, au fost făcute din nou acuzații - la care BNR a răspuns în mod repetat - în legătură cu rezerva de aur a României, de către dl Lucian Isar și acceptate fără verificare de către moderatoarea emisiunii.


Deși BNR a pus la dispoziție o serie de date în legătură cu rezerva de aur a Românei și explicații de fond în legătură cu administrare acesteia, informațiile publice menționate au fost ignorate și răstălmăcite fie din neînțelegere, fie cu vădită rea intenție. Mai mult, unele date au fost citate trunchiat. BNR respinge ferm orice insinuare care pune în discuție certificarea și legalitatea administrării rezervei internaționale.


Administrarea rezervei de aur se face conform prevederilor legale în vigoare care conferă atribuții și responsabilități clare BNR (păstrare, depozitare, administrare, auditare).


BNR informează lunar în legătură cu evoluția rezervei de aur prin comunicate de presă iar anual, în Raportul adresat Parlamentului, datele sunt prezentate cu certificarea celor mai importante firme de audit, conform standardelor practicate de băncile centrale europene.


În legătură cu așa-zisul prejudiciu invocat prin renunțarea la plasarea aurului drept contrapartidă, BNR a adus explicații detaliate în materialele de mai jos. Este complet neprofesionist invocarea unei cifre și aruncarea ei în spațiul public.


Paul Văleanu, “Atenţie la cifre!” 


Catalin Dumitrescu, Adevarul despre aurul Romaniei  


Alina Constantinescu, “Despre risc și randament în administrarea rezervei de aur a țării”  


Victor Andrei, „Despre administrarea rezervei de aur a României”  


Toate aceste materiale dovedesc, dacă mai este nevoie, că așa-zisul prejudiciu invocat este pur și simplu fără niciun fundament și descalificant pentru oricine îl susține ca atare.


BNR reamintește că a calificat intervențiile dlui Lucian Isar pe aceeși temă, cu aceleași false argumente, drept un “un atac la reputația băncii” și o încercare de a duce în derizoriu activitatea BNR, încă din august 2016 (http://www.bnr.ro/page.aspx?prid=11996).


BNR constată că aceste atacuri continuă în același mod și regretă faptul că reprezentanți ai mass media ignoră voit sau în necunoștinţă de cauză datele publice pe care BNR le pune la dispoziție și punctul de vedere al Băncii.


Vă prezentăm încă o dată, pe scurt, afirmațiile dlui Dragoş Popescu, arbitrajist principal, Direcția Operațiuni de piață, la BNR, citate incomplet și inexact în emisiunea respectivă:


1. Menținerea aurului în custodie la Banca Angliei, una din cele mai prestigioase şi sigure bănci centrale din lume, are ca scop, în primul rând, garantarea faptului că România dispune de o rezervă de aur standardizată şi disponibilă a fi utilizată ca garanţie în cazul unor operațiuni de finanțare a ţării în situații de criză ori pentru o eventuală valorificare într-o perioadă scurtă de timp. Păstrarea aurului la Banca Angliei conferă implicit pieței internaţionale confortul că acea rezerva de aur respectă condițiile standard minime pentru tranzacționare imediată. În cazul folosirii aurului din ţară drept garanţie (colateral) ar fi necesare câteva etape de verificare a caracteristicilor lingourilor avute în vedere, etape ce ar face practic imposibilă folosirea în caz de urgenţă.


2. Pentru păstrarea în custodie, custodele – în acest caz Banca Angliei - nu remunerează pe cel căruia îi prestează servicii. Ca atare, Banca Angliei nu plătește dobândă pentru aurul aflat în custodie nici unui client,fie bancă centrală sau comercială. Nici banca centrală a României, nici cea a Poloniei, nici cea a Bulgariei, nici cea a Italiei, etc. nu primesc dobândă pentru aurul aflat în custodie la Banca Angliei şi este firesc să fie aşa.


3. Aurul aflat în custodie la Banca Angliei aparține în continuare României – şi nu poate fi folosit decât la instrucțiunile exprese ale Băncii Naționale a României. O eventuală valorificare a stocului de aur ar implica o forma sau alta de înstrăinare, chiar dacă rămâne depozitat la Banca Angliei. Deciziile de natură strategică privind administrarea rezervei internaționale a României (aur plus valute convertibile) se aprobă, conform legii, de către Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României.


Deciziile de natură tactică adoptate la nivelul Comitetului de administrare a rezervelor internaționale din BNR, precum şi propunerile formulate către Consiliul de administrație, se realizează la nivelul întregului comitet, nu doar de către o persoană, chiar dacă această persoană este Guvernatorul BNR. Decizia de trimitere în custodie a aurului la Banca Angliei a fost făcută cu informarea Parlamentului, Președinției și Guvernului de la acea dată. Ultimul transfer de aur la Banca Angliei a avut loc cu mult timp înaintea crizei financiare internaționale şi nu după aceasta așa cum se vehiculează în intervențiile recente ale unor analiști.


4. Apetitul faţă de risc diferă între băncile centrale şi chiar de-a lungul timpului în cazul aceleiași bănci centrale, în funcție de condițiile pieței. În cazul BNR, obiectivele principale urmărite în activitatea de administrare a rezervelor internaţionale rămân siguranţa şi lichiditatea, pentru a consolida bonitatea financiară internaţională a României şi pe această bază, a reduce costurile de finanţare internaţională ale ţării.


Preocuparea majoră a Băncii Naţionale la nivelul activităţii de administrare a rezervelor  internaţionale este, în consecinţă, practicarea unui management prudent și eficace al rezervelor, centrat pe diversificarea riscurilor bilanțiere ale instituției, siguranța și lichiditatea plasamentelor. Obținerea unei performanțe investiționale cât mai ridicate este un obiectiv secundar, urmărit pe termen lung. Datele pe care le-a publicat BNR arată că aceste „dobânzi” au fost, în perioada post-criză, extrem de mici. Analizând experienţa post-criză, mai este de menţionat că astfel de operaţiuni cu rezerva de aur au mai fost practicate, în anumite limite, de bănci centrale care au înregistrat pierderi, din alte operaţiuni. După cum se ştie, BNR a obţinut în perioada ultimilor ani profit bilanţier şi nu a fost nevoită să utilizeze rezerva de aur.


5. Plasarea aurului sau a altor active de rezervă în depozite la bănci comerciale sau alte tipuri de instituţii financiare, în operaţiuni de arbitraj sau de tip speculativ, se face cu un risc - unul din cele mai importante fiind cel de contrapartidă. Acest risc a crescut semnificativ odată cu ultima criză majoră, şi deși a scăzut între timp, nu a revenit la nivelul pre-criză. Materializarea acestui risc ar presupune chiar pierderea cantității de aur plasată la acea contrapartidă .


6. Programele de repatriere ale aurului anunțate de unele bănci centrale au vizat mai puțin aurul de la Londra, principalul centru de tranzacționare de pe piața aurului. Bănci centrale precum cele ale Germaniei sau Olandei au repatriat într-adevăr o parte din cantitatea de aur depozitată în străinătate, dar cu predilecţie pe cea din diferite alte centre (Paris, New York). În plus, trebuie avut în vedere că aceste ţări dețineau peste 70 la sută din rezervele de aur în străinătate, sensibil mai mult decât deținerile României (60 la sută). În ceea ce priveşte repatrierea rezervei de aur a Băncii Naţionale a Ungariei, aceasta fiind foarte mică (3 tone), nu are semnificaţie pentru problematica în discuţie.


7. De peste 10 ani rezerva de aur a României este de 103,7 tone din care 61,24 tone în contul de la Londra și restul în țară. Informaţiile privind rezerva de aur a României, în contextul evoluţiei rezervelor internaţionale ale ţării, sunt publicate lunar de către BNR.


Dan Suciu,
Purtător de cuvânt al Băncii Naționale a României