Banca Nationala a Romaniei (BNR), prin vocea guvernatorului Mugur Isarescu, a transmis astazi un mesaj raspicat Guvernului: incetati cu politica prociclica de stimulare a consumului, prin cresteri de salarii si pensii sau scaderi de taxe, care determina majorarea artificiala a PIB-ului si creeaza deficite structurale de cont curent si bugetar, afectand cursul de schimb, dobanzile sau inflatia si produc locuri de munca in strainatate, nu in tara, pentru ca se importa mai multe alimente produse afara decat putem noi fabrica. Concentrati-va, in schimb, pe reformele structurale, care sa duca la cresterea productiei interne!

Avertismentul destul de dur al BNR vine dupa ce ieri Guvernul a adoptat o Ordonanta de modificare a Codului Fiscal care poate fi interpretata ca o relaxare fiscala, adica o politica prociclica, intrucat prevede reducerea impozitului de venit de la 16% la 10%. De asemenea, conform programului de guvernare, PSD intentioneaza sa majoreze semnificativ, de anul viitor, salariile bugetarilor.

Pe de alta parte, in Codul Fiscal au fost introduse si masuri compensatorii, care urmaresc reducerea evaziunii fiscale si cresterea incasarilor la bugetul de pensii, in special prin mutarea contributiilor sociale de la angajator la angajat, masuri apreciate de Mugur Isarescu, intrucat ataca probleme structurale, precum deficitul de forta de munca.

“Observ ca ne ambitionam in continuare sa cream locuri de munca in strainatate”, a repetat Mugur Isarescu de mai multe ori in cadrul conferintei de presa de prezentare a raportului privind inflatia, in care a dezvaluit in premiera un tabel comparativ cu prognozele Comisiei Europene privind indicatorii macroeconomici din Romania si alte tari din regiune, in care vedem ca tara noastra este singura care inregistreaza o crestere a deficitului de cont curent pana la 2,9% in 2018, dublu fata de Polonia, in timp ce in Ungaria, Cehia si zona euro se inregistreaza surplus.

Deficitul bugetar este estimat de Comisia Europeana la 3,7% in 2018, fata de doar 2,4% in Ungaria, 2,8% in Polonia, 1% in zona euro si surplus in Cehia.

De asemenea, inflatia din Romania urmeaza sa creasca la 3,2% in 2018, comparativ cu 2,5% in Ungaria, 2,2% in Cehia si 2% in Polonia, ceea ce inseamna ca si dobanzile din tara noastra ar putea creste peste nivelurile din aceste tari.

Cresterea cursului, consecinta adancirii deficitelor de cont curent si bugetar

Guvernatorul Isarescu a explicat ca majorarea deficitului de cont curent, desi inca nu este mare, reprezinta totusi o problema structurala care determina un deficit permanent de valuta in tara, consecinta fiind o depreciere a leului fata de alte monede, cum s-a intamplat in ultimul timp.

Mugur Isarescu: “Cursul il influentam prin influentarea pietei, nu prin alte metode, si evitam pe toate caile ca acest curs sa nu reflecte fundamentele. Daca el reflecta fundamentele, o spun in clar, cum a spus-o de fiecare data: nu avem cum sa ne batem cu fundamentele, acestea trebuie rezolvate. Daca e o problema de extindere a deficitului de cont curent, trebuie sa te adresezi problemei, cu cursului. Deci inseamna ca permanent ai un deficit de valuta pe piata, care trebuie rezolvat altfel: cu atrageri de capitaluri, datorita faptului ca ai dobanzi mai ridicate, cu faptul ca lucrezi mai bine cu Uniunea Europeana si atragi fonduri care stau gratis sa intre dar nu vor, cu stimularea exporturilor, desi nu sunt de parere ca un curs depreciat stimuleaza exporturile. Acestea trebuie stimulate altfel, adica sa mentii o corelatie intre productivitate si salarii, dar daca nu poti, ce alte solutii ai!?”

Din cauza acestor probleme structurale, cursul va ramane ridicat, in apropiere de nivelul din prezent, apreciaza guvernatorul Isarescu:

“Cursul este la un nivel de relativ echilibru, dar trebuie sa-l intelegem printr-o flexibilitate mai mare, sa nu ne speriem ca s-a miscat cursul cu o sutime de bani si tragem o stire la televizor ca s-a miscat de la 4,6240 lei la 4,6260, acestea sunt miscari normale ale pietei. Dar aici il vedem, in aceasta zona, cu problemele pe care vi le-am spus. A la long trebuie sa rezolvam deteriorarea in mod evident, pentru ca nu e o tendinta temporara, e mai de durata, dupa cum arata si graficele (din raportul asupra inflatiei n.r.) a balantei comerciale, mai ales pe componenta de bunuri de consum. Nici pe departe nu ma gandesc sa revenim la autarhie si sa producem in Romania absolut tot ce se mananca. Suntem o tara cu un anumit nivel de dezvoltare, la bunuri de consum putem exporta alte bunuri de consum care sa le contrabalanseze pe cele pe care le importam. Cand vezi insa o asa deteriorare a balantei intre exporturi si importuri de bunuri de consum, categoric ai o problema de matchiuire, ca sa zic asa (echilibrare) a cresterii concumului, care nu mai poate fi asigurat, in maniera agregata, nu ma refer la fiecare bucatica, din productia autohtona. Ceea ce inseamna ca e o problema structurala, pe care trebuie s-o ataci.”

Doua exemple de reforme structurale: unul de la ministrul Finantelor, altul de la BNR

Mugur Isarescu a dat si doua exemple de reforme structurale pe care le poate aborda Guvernul: unul este preluat din prezentarea de aseara a ministrului Finantelor, Ionut Misa, potrivit caruia exista 140.000 de firme in Romania care nu achita contributii sociale pentru doua milioane de salariati, si unul prezentat astazi in raportul BNR, care dezvaluie ca mai exista alte patru milioane de romani apti de munca, dar care sunt inactivi, cel putin din punct de vedere fiscal.

“Avem o populație inactivă de aproape patru milioane de persoane cu vârstă cuprinsă între 15 și 64 de ani, care, deși sunt în vârstă de muncă, nu au și nici nu caută un loc de muncă, dar nici nu desfășoară o activitate pe cont propriu", a spus Isarescu. Din totalul populației inactive, doar 10% ar fi disponibilă să muncească, deși nu caută o slujbă. În plus, jumătate din aceste persoane trăiesc în mediul rural, 46% au doar studii gimnaziale, iar 50% au studii liceale și postliceale sau o școală profesională. Dintre tineri, numai 80% sunt la școală, ceilalți nefiind implicați în nicio activitate.

“Pentru mine ca economist e o mare problema cand ai un excedent (de forta de munca) de 4 milioane de oameni si sa spui ca ai si excedent de cerere agregata. Inseamna ca ai probleme serioase. Patru milioane de oameni pe care nu-i contabilizezi, nu-i...”, a adaugat guvernatorul.

In privinta modificarilor la Codul Fiscal anuntate ieri de Guvern, guvernatorul BNR spune ca este nevoie de timp pentru a fi analizate, inainte de se anticipa efectele, insa considera ca ar putea fi benefice daca vor rezolva problemele structurale, precum firmele care nu achita contributii sociale.

“In contextul masurilor (de modificare a Codului Fiscal) adopate de Guvern, BNR se asteapta sa cotinue aceasta tendinta a politicii prociclice, de stimulare a consumului?”, l-a intrebat Bancherul.ro pe guvernatorul BNR.

Mugur Isarescu: “Daca va referiti la ultimele masuri, trebuie sa le analizam cu atentie. Aici, de exemplu, cifra care mie mi-a sarit in ochi din discutia de aseara a domnului ministru de Finante este faptul ca 140.000 de firme nu platesc contributiile. Deci asta nu stiu daca in urechile dumneavoastra a sunat, dar in urechea mea a sunat ca un zgomot puternic: 140 de mii de firme! Deci acolo este o problema. Daca aceste masuri vor rezolva problemele...noi am mai ridicat si problema ca sunt foarte multe firme subcapitalizate, sunt sute de mii de firme care nu au acces din aceasta cauza la credite si te intrebi cum traiesc, cum isi finanteaza operatiunile. Absolut toate, si cea pe care am ridicat-o noi de un an de zile si aceasta sunt probleme definite in literatura de specialitate ca fiind probleme structurale. Acest cuvant, reforme structurale, s-a tot repetat pana cand lumea nu mai stie despre ce este vorba. Despre asta este vorba: 140.000 de firme care nu-si platesc contributiile. Eu spun ca trebuie sa analizam chestiunile reale. Nu daca vor plati sau nu salariul net (firmele, in urma trecerii contributiilor de la angajator la angajat n.r.). Si aceasta este o chestiune, dar chestiunea reala e ce vor face ele: vor trai? Cum vor reactiona si cum se vor adapta la noile conditii? De aceea v-am cerut ragaz, pentru ca analizam aceste lucruri, avem directii de specialitate, putem sa ne dam si noi parerea candva, la nivelul expertilor, asupra acestor chestiuni. Nu este problema noastra, este o problema de politica fiscala, bugetara, de aceea vom discuta si cu Guvenul, cu Ministerul de Finante, sa vedem cum le contracaram. Deci asta apropo de cum evaluam ce s-a hotarat ieri. In privinta altor masuri trebuie vazut: cu salariul minim in ce masura se mai mareste sau nu, pensiile, sunt toate inca in faza de proiect sau in faza de propuneri. Dar cresterile salariale duc la cresteri de consum, desi pot fi si altfel de cresteri salariale, cele cu salariati mai putini, ca sa discut ipotetic.”

Mixul de politici nu este optim

In conditiile in care Guvernul continua relaxarea fiscala iar BNR a trecut la intarirea politicii monetare, guvernatorul BNR a avertizat ca exista riscul necorelarii intre politica fiscala si cea monetara (mixul optim de politici), avertizand ca politica monetara nu poate tine locul celei fiscale. Isarescu a sugerat, de asemenea, ca nu este bine ca BNR sa inaspreasca si mai mult, in actualele conditii, politica monetara.

“In conditiile acestei rupturi a mixului de politici, e nevoie ca Guvernul sa adopte noi masuri pentru a corecta politica prociclica? Cum poate fi corectata aceasta?” l-am mai intrebat pe Mugur Isarescu.

“Nu e vorba de o ruptura, cuvantul e prea tare. Noi am trecut deja la masuri, am intarit politica monetara, dar daca mergem numai noi cu piciorul pe frana, nu ajungem la un mix optim pentru tara. Dar nu e o ruptura. Specialistii nostri se vad saptamanal cu cei de la Finante. Nu e o ruptura, dar e bine sa nu iesim dintr-un minim de optim al mixului de politici. Deci daca noi intarim foarte tare iar pe cealalta parte se relaxeaza (politica fiscala) nu suntem in optim. Mai trebuie sa aveti in vedere un lucru. Pentru ca sunt si printre dumneavoastra analisti, unul mai tare decat altul. Astfel, am citit recent ca am avea noi o politica monetara prociclica. Dar ce politica prociclica e aceea cand dezintermedierea s-a accentuat (ponderea creditelor in PIB n.r.), intermedierea era 40% acum cativa ani si a ajuns la 29%. Deci creditul a crescut pana in vara acestui an sub cresterea economica. Deci noi nu am avut o politica monetara prociclica. Ea a fost acomodativa din alte puncte de vedere, al costurilor, dar nu avem ce sa facem cu costurile creditul si cu dobanzile, pentru ca erau dobanzi foarte mici pe plan international, nu te poti dizloca de ce se intampla in lume. Politica monetara pe plan mondial a fost acomodativa, si la noi, pe cale de consecinta. Deci sa accentuam caracterul anticiclic al politicii monetare nu cred ca e varianta optima. Putem sa discutam pe aceasta tema. Va rog sa luati legatura pe aceasta tema cu domnul academician Daianu, pentru ca dansul are o intreaga abordare, a si scris despre o chestiune de combinatie a politicilor.”

Ce face Comitetul de Supraveghere Macroprudentiala

“Aceste probleme macroeconomice ale tarii nu ar trebui rezolvate de Comitetul pentru Supraveghere Macroprudentiala?”, l-am mai intrebat pe guvernator.

Mugur Isarescu: “Numai legat de riscurile macroeconomice. Dar noi vorbim acum de altceva. Politicile macroeconomice nu se refera la politicile clasice. Cand ati intrebat despre mixul de politici monetara si fiscala, despre politici salariale si structurale, acestea sunt cele clasice. La ce intelepciune a ajuns lumea in prezent? Ca nu sunt suficiente doar cele patru grupe. Ca oricat le-ai combina, nu poti sa tii lucrurile sub control. Dar apare paradigma, ca sa zic asa. Ai stabilitatea preturilor, urmeaza pe cale de consecinta, cea care era dominanta pana la criza din 2008 si in care, as spune fara rautate, si noi am fost fortati sa intram. Asta era. Te duceai sa vorbesti la Washington, la Frankfurt, te lua la intrebari pe tema asta: asigura stabilitatea preturilor, restul sunt piete libere, se echilibreaza de la sine. Dar uite ca nu a mers. Primul care a indraznit sa zica: ne bine! - in public, pentru ca asa am mai zis si eu: stati ca asa nu merge in Romania – a fost Andrew Krockett, cand era directorul Bancii Reglementelor Internationale. A spus-o din 2002, dar mai voalat ca stabilitatea preturilor nu vine cu dividendele privind stabilitatea financiara. Nu a zis-o rau, dar nu a avut nici el puterea si nici nu stia ca poti sa ai stabilitatea preturilor si sa-ti explodeze sistemul bancar, pentru ca se dau credite neperformante sau ca se acumuleaza acolo. Dar a spus-o, iar criza a dovedit-o. Pentru ca a aparut acest pachet, inca eterogen, inca neconceptualizat cum trebuie, se numesc politici macroeconomice prudentiale, de aceea acest comitet, care incearca sa rezolve dezechilibre care apar chiar daca ai o combinatie relativ optima de politici fiscale si monetare. Pentru ca s-a dovedit: ai o combinatie relativ optima de politica fiscala cu monetara, ai inflatie scazuta dar iti explodeaza undeva, in Spania de exemplu, unde nu au avut deficite bugetare mari, dar au venit englezii si au constuit case pe Marea Mediterana astfel ca a aparut un boom imobiliar. Iar ca sa nu se prabuseasca totul au intervenit ca sa salveze bancile, asfel ca a crescut deficitul. S-a spus ca era un deficit ascuns, dar un deficit ascuns e unul pe care-l vezi, previzionezi, pe cand acesta era atat de bine ascuns ca nu l-a vazut nimeni. Deci ce spuneti dumneavoastra intra in alta categorie. Comitetul se va ocupa, de exemplu, de problema daca va creste prea repede creditul pentru populatia cu venituri mici. Asta nu o poti rezolva cu dobanda, pentru ca ar trebui sa o cresti foarte mult sa nu se mai dea credite si de fapt economia va fi cea afectata, nu cei cu venituri mici. Si atunci solutia este sa introduci un plafon de indatorare pentru cei cu venituri mici. Cu asta ne vom ocupa noi acolo. Am dat un singur exemplu.”

“Eu am crezut ca acest Comitet va avea un rol mult mai important, pentru ca s-a vorbit la momentul infiintarii lui ca este un fel de super-guvern, care va da ordine Guvernului.”

Mugur Isarescu: “S-au spus multe traznai, dar vedeti in lege cu ce se ocupa Comitetul, BNR, ASF, Guvernul este fiecare cu treaba lui. Iar in cadrul acestui Comitet colaboram pentru elementele macroprudentiale pe care nu le putem rezolva cu alte politici. Iar Comitetul nu face altceva decat sa dea sugestii, indicatii. Pana la urma BNR, ASF, Guvernul sunt cele care adopta masurile. Comitetul este necesar pentru schimbul de informatii pentru zonele de granita, care nu sunt acoperite. S-au spus atatea aiureli despre acest Comitet, ca e supraguvern, ca eu sunt un aiatolah, incat trebuia odata sa se incheie cu aceste traznai. Opinia publica cred ca trebuie sa o faca si specialistii nu doar cei cu pana mai colorata.”

Misterul cresterii bruste a dobanzilor de la finalul lunii septembrie a fost elucidat

Mugur Isarescu a explicat mai detaliat fenomenul care a determinat cresterea brusca a dobanzilor de pe piata interbancara de la finalul lunii septembrie.

El a spus ca a fost vorba de doi factori principali: primul a fost ca Ministerul Finantelor a avut incasari mult mai bune la buget decat pana acum, astfel ca bancile au ramas cu un deficit de lichiditati exact in aceeasi perioada, de sfarsit de luna, in care coincid plata taxelor si constituirea rezervelor minime obligatorii. Fenomenul, fiind o premiera al ultimilor ani i-a speriat pe unii trezorieri din banci, pe fondul declaratiilor anti-banci si a cresterii inflatiei, astfel ca dobanzile au crescut mai mult decat era normal. Si acolo au ramas, in noile conditii ale pietei.

L-am intrebat pe guvernator ce s-a intamplat insa in urmatoarea luna, octombrie, pentru ca dobanzile pietei bancare nu au mai scazut, ba chiar au mai crescut usor, desi el declarase ca vor mai scadea putin, dupa ce tensiunile vor disparea. A incasat in continuare statul mai multi bani?

Guvernatorul a raspuns doar ca Trezoreria a pastrat si in octombrie si inceputul acestui luni in contul BNR “o buna parte din incasarile” ridicate din luna septembrie, probabil urmand sa faca plati mai multe in decembrie, cum s-a intamplat, de altfel, si in ultimii ani.

Guvernatorul a mai precizat insa ca rezervele Trezoreriei au fost de 20 miliarde de lei, pe cand BNR a injectat inapoi in piata, fara sa tipareasca bani, dupa ce respectiva suma a ajuns in contul BNR, doar jumatate, in jur de 9 miliarde lei.

Ceea ce inseamna ca excesul de lichiditate din piata bancara a ramas la jumatate fata de lunile precedente, ba chiar mai mic. Buletinul statistic al BNR arata ca in septembrie media zilnica a tranzactiilor la facilitatea de depozit, indicatorul pentru excesul de lichiditate din piata bancara, a scazut la doar 2,2 miliarde lei, iar in octombrie la 1,9 miliarde lei, de la 4,7 miliarde lei in august, 7 miliarde lei in iunie si aproape 14 miliarde in ianuarie.

In concluzie, desi in octombrie Trezoreria statului nu a mai retras lichiditati mari din banci ca in septembrie, excesul de lichiditate din piata interbancara a ramas redus, intrucat BNR a schimbat strategia de politica monetara, trecand la un management ferm al lichiditatii, pentru a controla mai bine dobanzile, preferand sa permita o mai mare flexibilitate a cursului de schimb.

Guvernatorul BNR a subliniat ca excesul de lichiditate nu poate convietui cu un curs mai flexibil. (vezi mai jos explicatiile complete ale guvernatorului.)

“Care este motivul pentru care dobanzile pietei bancare a ramas sus si luna trecuta, in ciuda injectiilor de lichiditate? Statul a avut si luna trecuta mai multe incasari in conturile Trezoreriei, ca in septembrie, cand a aparut deficitul de lichidiate?”, l-a intrebat Bancherul.ro pe guvernatorul BNR.

Mugur Isarescu: “Sunt doi factori si i-am explicat data trecuta, explic si acum, pentru ca a fost o neintelegere. Ar trebui sa se inteleaga mai bine faptul ca in momentul in care contul general al Trezoreriei statului este la Banca Nationala (stiti ca au fost propuneri ca Ministerul Finantelor sa-si deschida conturi si la bancile comerciale), atunci banii care ajung in contul Trezoreriei statului sunt retragere de masa monetara (din conturile bancilor ajung direct la BNR n.r.), distrugere temporara, sa-i spunem asa, de masa monetara, timp de o saptamana-doua. Cu alte cuvinte, pentru cei care au scris ca BNR tipareste bani (cand s-a facut injectia de lichiditati n.r.), daca ei (Trezoreria) au retras in perioadele de varf, in care se platesc impozitele, intre 20 si 30 ale lunii, Ministerul de Finante ajunge sa aiba in cont surplus si 20 de miliarde de lei, ceea ce e mult, in timp ce noi am injectat (in piata bancara) doar 9 miliarde. Deci am compensat numai jumatate din ce au retras ei din lichiditatile din piata si n-am creat masa monetara. Am compensat extragerea de masa monetara pe care a facut-o Ministerul de Finante. Ce s-a intamplat in septembrie a fost o suprapunere de mai multi factori. De regula banii sunt atrasi de Ministerul de Finante exact in perioada in care bancile isi formeaza rezervele minime obligatorii pentru o noua perioada: ziua de 24 a lunii actuale pana pe 24 luna viitoare. Si atunci orice trezorier din cele 40 de banci, si sa stiti ca acolo sunt 40 de oameni care se uita ca la cartoful fierbinte la cati bani au in cont fiecare. Si banii din cont se plimba repede, pentru ca o banca are multe, sute de incasari si plati, astfel ca soldul zilnic fluctueaza. In plus, trebuie sa tina in rezervorul numit rezerva minima obligatorie un minim de lichiditate, ca in baia de ulei a unui motor, altfel se gripeaza, pentru ca daca nu tine suma necesara, vine BNR si-mi aplica o dobanda penalizatoare, care nu e nici mare, dar nici mica. Intr-adevar, le-am dat flexibilitatea sa nu tina rezerva in fiecare zi, pentru ca e foarte greu sa tina o suma minima, ci sa faca o medie pentru 30 de zile. Asa incat la inceputul perioadei de rezerva, cei 40 de trezorieri sunt prudenti, nu stiu niciunul de celalalt, pentru ca e secretul bancar. Adica, m-ai stiu eu ce stiu, dar fiecare se uita in ograda lui, pentru ca daca are un deficit mai mare de lichitate in primele zile ale lunii nu mai are cand sa-l acopere, pentru ca in a doua jumatate a lunii,ca sa iasa media cum trebuie, trebuie sa ma umflu foarte mult. Iar acestea sunt doua lucruri care s-au intamplat pentru prima oara dupa multi ani in septembrie. La inceputul perioadei e rezerva minima obligatorie a venit si o colectare mai buna a Trezoreriei. Asta s-a intamplat. De regula ramaneau in piata vreo 2-3 miliarde de lei permanent un excedent de lichiditate, la diverse bani. Trezorierii stiau ca vor avea un anume deficit in contul lor (in acea perioada de final de luna n.r.) dar ma duc in piata si vine R, o banca care incepe cu R si care are permanent surplus de lichiditate. Si trosc, ii lasa in piata. Iar eu ii dau lui ceva mai mult decat daca-i lasa in piata si i-ar rula BNR la facilitatea de depozit, de 0,25%. Eu ii dau 0,3-0,4%. Dar dintr-o data in septembrie trece o zi, trece doua si R. n-a mai aparut, pentru ca Ministerul Finantelor a colectat mai bine si i-a luat lui R. lichidatea, iar R. n-a mai pus bani in piata. Si nestiind cum e la altii, s-a speriat. Asa sunt bancherii, sunt foarte speriosi. Si daca mai vin peste acesti factori si altii, mai de durata, ca au crescut preturile, una-doua declaratii cu profiturile (bancilor n.r.), ei fiind foarte speriosi au reactionat. Dar fondul a existat acolo. Iar acum daca ati inteles asta, va raspund la intrebare. Ministerul de Finante (dumneavoastra va faceti comentariul si eu va citesc maine, sa vad cat ati inteles) a pastrat si in luna octombrie si la inceputul lunii noiembrie o buna parte din sumele acumulate in septembrie. O buna parte. Probabil ca au plati mai mari de facut in decembrie.”

Bancherul.ro: “Aceasta a fost si una dintre cauzele pentru care a crescut cursul?”

Mugur Isarescu: “Nu, ati facut prima greseala. O lichiditate scazuta in piata ne ajuta, pentru ca duce dobanzile in sus si nu se depreciaza cursul, scade. O lichiditate scazuta in piata inseamna ca bancile nu prea au bani, cauta, iar la o adica daca tot nu gasesc bani, incep sa vanda valuta, ca fiecare banca are o pozitie, sa nu credeti ca raman chiar pe drojdie. Sunt niste lei, niste valuta. Daca-i strangi prea tare cu lichiditatea, incep sa vanda valuta si atunci nu mai creste cursul ci scade. Dar m-ati intrebat de ce au ramas dobanzile sus. Nici nu o sa mai vina unde au fost, pentru ca limita de jos este deja 0,75%, conditiile din piata sunt mult mai stricte si noi am declarat ca vom gestiona ferm lichiditatea din piata. Pentru ca nu se impaca flexibilitatea mai mare cu lichiditatea mai laxa. Nu mai merge. Deci avem grija cand folosim cuvintele si avem si speranta ca dumneavoastra le veti citi cum trebuie. Flexibilitatea mai mare a cursului cu gestiune laxa, inainte spuneam gestiune adecvata a lichiditatii, nu se impaca. Iti dai cu stangul in dreptul. Cred ca a inteles si Raiffeisen (R.).”