www.bancherul.ro
Publicatie online stiri bancare



Bancherii acuza BNR: nu intelegem de ce se restrictioneaza creditele destinate investitiilor

Autor: Vasile Coman
2008-02-15 14:45
După ce Misu Negritoiu, presedintele ING, a criticat recent destul de dur politica monetară a Băncii Nationale, acum un alt bancher, Gerald Schreiner, presedintele Volksbank, acuză BNR de faptul că descurajează investitiile în economie. Este vorba de faptul că banca centrală impune băncilor un nivel de rezerve minime obligatorii exagerat de mare, de 20% în cazul creditelor în lei si de 40% la cele în valută, cu scopul de a restrictiona consumul, fără a fi interesată unde merg respectivele împrumuturi: spre consum sau spre investitii. œÎnteleg foarte bine strădania celor de la BNR de a scădea inflatia prin măsuri de restrictionare a consumului, însă cred că banca centrală ar trebui să se gândească că prin aceste măsuri loveste si în întreprinzători, persoane fizice sau companii, care fac investitii, de care România are atâta nevoieœ, a declarat Schreiner, în cadrul unei conferinte de presă.

El a spus că rezervele minime obligatorii majorează costul unei finantări obtinute de o firmă din România cu până la trei puncte procentuale la nivelul dobânzii. Consecinta: companiile puternice care au nevoie de finantări recurg fără probleme la serviciile băncilor din tările vecine, precum Ungaria, Cehia sau Austria, chiar dacă este vorba de bănci prezente si în România, precum Volksbank, Erte Bank sau Raiffeisen Bank. Fapt care nu face altceva decât să adâncească si mai mult deficitul extern, întrucât este vorba de valută care intră în tară, lucru recunoscut de altfel si de Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

Și astfel se declansează un efect de bulgăre de zăpadă, întrucât deficitul extern mare afectează cursul valutar si încrederea investitorilor în România. Mai grav, în ceea ce priveste IMM-urile sau microîntreprinderile, accesul acestora la finantările mai ieftine de afară este destul de dificil, asa încât sunt nevoite să se împrumute de la băncile românesti, la un cost mai mare. Cost care este reflectat în competitivitatea produselor si serviciilor firmelor românesti, mai precis produse de o calitate mai slabă decât cele europene sau mai scumpe. Adică inflatie. Și astfel se închide cercul vicios produs de rezervele minime obligatorii.

Presedintele Volksbank merge si mai departe, spunând că rezervele minime obligatorii nici măcar nu au avut un efect scontat de BNR, mai precis scăderea inflatiei, întucât de la măsura de majorare a acestora, în urmă cu doi ani, inflatia în loc să scadă a crescut. Dar ce ar trebui să facă, în acest caz, banca natională? Schreiner crede că mai potrivită ar fi o diferentiere a rezervelor: pentru creditele de consum, nivelul acestora poate să crească chiar si la 100% din volumul creditelor, pentru a se curma consumul, însă pentru creditele de investitii, sau cele imobiliare, rezervele ar trebui reduse. El a dat si un exemplu, cel al Serbiei, unde se procedează asemănător.