Legea privind darea in plata a unor bunuri imobile in vedere stingerii obligatiilor asumate prin credite a fost votata astazi de Camera Deputatilor, cu un singur vot impotriva, dupa cum era de asteptat, data fiind existenta unui puternic curent de opinie impotriva bancilor, despre care se crede ca nu-si trateaza clientii asa cum s-ar cuveni si nu sunt dispuse sa faca rabat de la profituri pentru a imparti povara crizei cu cei care au probleme in rambursarea ratelor.
Dovada stau procesele privind clauzele abuzive sau problema creditelor in franci elvetieni.
Cu siguranta ca bancile au probleme in relatia cu clientii, reusind sa-si atraga oprobiul public in ultimii ani.
Dar asta nu inseamna ca trebuie sa ne razbunam pe ele prin legi absurde, unice in Europa, precum cea de fata, care nu rezolva problema relatiei client-banca, ci doar impune bancilor niste pierderi, prin nerecuperarea integrala a creditelor acordate, ceea ce contravine atat legilor si normelor financiare, care spun ca orice datorie trebuie platita, dar si principiilor de functionare a bancilor si a modului de acordare a creditelor si de rambursare a acestora.
In plus, legea afecteaza si relatia viitoare a clientilor cu bancile, intrucat ar putea inaspri conditiile de acordare a noilor credite ipotecare standard, nu Prima Casa, care sunt exceptate de la legea darii in plata, prin majorarea avansului si a dobanzilor, ceea ce unele banci au anuntat deja.
Ca sa nu mai vorbim de riscurile de instabilitate legislativa si de incalcare a unor principii de drept garantate de Constitutie, precum neretroactivatea si dreptul la proprietate.
De altfel, bancherii au declarat ca vor contesta in justitie caracterul neconstitutional al legii (vezi aici detalii).
Chiar Consiliul Superior al Magistraturii a avertizat ca legea incalca principiul constitutional al neretroactivitatii si faptul ca schimbarea obiectului prestatiei stabilite printr-un contract nu se poate realiza in afara acordului de vointa al partilor. (vezi aici detalii)
O lege populista
Legea este opera avocatului Gheorghe Piperea, implicat in multe procese impotriva bancilor, dupa cum a recunocut chiar el. Avocatul a gasit sprijin pentru promovarea legii in Parlament la reprezentantii PNL, acestora fiindu-le destul de usor sa obtina si consensul colegilor parlamentari pentru o lege populista, in ajunul alegerilor.
Forma initiala a legii a fost foarte radicala, de aceasta urmand a beneficia orice detinator de credit ipotecar, indiferent de valoare si de situatia acestuia, in dificultate de plata sau nu, ceea ce insemna o sansa uriasa pentru speculatorii imobiliari persoane fizice care au luat credite de milioane de euro sau franci elvetieni sa scape de credite prin simpla cedare catre banci a dreptului de proprietate asupra imobilelor sau terenurilor devalorizate puternic dupa criza.
De altfel, o astfel de lege nu mai exista in aceasta forma nicaieri in Europa, o varianta fiind in Spania, dar care se aplica doar in cazul celor care nu pot sa-mi ramburseze creditele si numai dupa ce alte masuri de restructurare a acestora de catre banci nu au fost posibile.
La protestele viguroase ale bancherilor, BNR, BCE, FMI si multor altor institutii, legea a fost trimisa la Parlament spre reexaminare de catre presedintele Iohannis, cu multe critici si sugestii de modificare.
Cu toate acestea, in cererea de reexaminare, presedintele a mentionat ca o astfel de lege ar fi benefica, ceea ce i-a determnat pe parlamentari sa grabeasca procesul de revizuire si adoptare a legii.
Amendamentele de la reexaminarea in Camera Deputatilor
In timpul reexaminarii, legea a suferit totusi cateva modificari esentiale, datorate in special interventiei reprezentantilor PSD, prin presedintele partidului, Liviu Dragnea, care a negociat cu PNL o serie de conditii.
Astfel, dupa ce la Senat s-a aprobat, la interventiile BNR, in special, introducerea unui plafon de 150.000 de euro pentru creditele ce urmeaza a beneficia de lege, Dragnea a cerut majorarea respectivului plafon, din motive doar de el stiute, astel ca acesta a ajuns in final la 250.000 de euro.
Tot PSD a impus ca legea sa se aplice doar creditelor care au destinate o locuinta, pentru a fi exclusi speculatorii care au cuparat terenuri sau spatii comerciale.
Un alt amendament important a fost excluderea creditelor Prima Casa, cu care in final toata lumea a fost de acord, intrucat programul risca sa nu mai poata continua. (vezi aici amendamentele adopate de Camera Deputatilor)
Primii beneficiari ai legii ar putea fi cei executati silit
Primii beneficiari ai legii ar putea fi cele peste 5.000 de persoane cu credite ipotecare aflate in curs de executare silita, conform datelor prezentate de BNR, in conditiile in care legea prevede ca se poate aplica si debitorilor aflati in procedura de executare, precum si creditelor cesionate unor firme de recuperare creante.
Conform datelor BNR, “valoarea creditelor garantate cu case/apartamente aflate în curs de executare silită este de 2,7 miliarde lei (având o valoare medie estimată de 515 096 lei, ceea ce reprezintă un număr estimat de 5 230 case/apartamente). Valoarea creditelor garantate cu terenuri aflate în curs de executare silită este de 1,46 miliarde lei (având o valoare medie estimată de 459 208 lei, ceea ce reprezintă un număr estimat de 3 177 terenuri).”
