www.bancherul.ro
Publicatie online stiri bancare



Politicienii romani sfideaza apelurile la reducerea cheltuielilor in conditii de criza

Autor: Bancherul.ro
2008-11-07 08:06
Principalele partide româneşti se întrec în promisiuni financiare înaintea alegerilor generale din 30 noiembrie, sfidând apelurile internaţionale la reducerea cheltuielilor pentru a proteja ţara de criza financiară, comentează Reuters.

Economiştii avertizează că România trebuie să îşi reducă cheltuielile, să reformeze sectorul public şi să se asigure că politicile sunt implementate eficient, în caz contrar existând riscul destabilizării economiei. Unii spun chiar că România ar trebui să ceară, preventiv, ajutorul Fondului Monetar Internaţional, după ce vecinele sale Ungaria şi Ucraina au făcut acest lucru pentru a reda încrederea investitorilor.

Dar nici Guvernul condus de Călin Popescu Tăriceanu, nici partidele de opoziţie, prinse într-o cursă electorală strânsă, nu au făcut din prudenţa fiscală principala lor prioritate. Toate partidele resping criticile străine, inclusiv ale FMI, ca fiind lipsite de obiectivitate, iar Guvernul riscă să nu îşi poată asuma meritul pentru creşterea economică mare de anul acesta, cea mai ridicată din UE.

"Peisajul politic actual al României are toate ingredientele unui cocteil Molotov, distructiv pentru reforme", a comentat analistul politic Emil Hurezeanu. "Avem bătălii pe toate fronturile: între preşedinte şi Guvern, între sindicate şi Guvern, între Guvern şi Parlament".

Majoritatea românilor nu au simţit încă impactul crizei financiare globale la fel de dureros ca occidentalii, ceea ce face cu atât mai dificil de explicat nevoia de austeritate fiscală, comentează Reuters. Căderea leului după falimentul băncii de investiţii Lehman Brothers a fost atenuată de intervenţia băncii centrale, iar scăderea cu aproape 75% înregistrată anul acesta de acţiunile lichide a afectat un procent mic din populaţie. Iar dacă numărul locurilor de muncă va scădea anul viitor pe măsură ce scăderea cererii va afecta vânzările, pentru moment şomajul este de doar 4%.

"Nu o să spun că românii nu îşi vor mai cumpăra porc de Crăciun pentru că Lehman a dat faliment. Dar anul viitor s-ar putea să asistăm la ceva mai multe probleme", a comentat Ovidiu Fer, de la Wood & Company, în Praga.

România este cea mai săracă ţară din UE, după Bulgaria, dar nivelul de trai creşte rapid datorită creşterii economice, favorizată de consum, importurile de tehnologie şi investiţiile în construcţii. Primul semn de necazuri a intervenit săptămâna trecută, când Standard &Poor's a coborât cu o treaptă ratingurile României pentru împrumuturile în valută şi a scos-o din categoria statelor care au calificative din categoria "investment grade". Alte agenţii de rating nu au urmat exemplul Standard &Poor's, Moody's Investors Service apreciind că acest lucru ar fi o greşeală, parţial pentru că România are o datorie publică mică.

Tăriceanu a încercat să limiteze cheltuielile preelectorale obligând Parlamentul să amâne mărirea salariilor profesorilor cu 50%. La scurt timp după coborârea ratingului României, el a spus că asemenea creşteri salariale sunt periculoase într-o perioadă de tulburări financiare mondiale. "Imaginaţi-vă că economia globală este Titanicul care s-a lovit de iceberg. Şi unii au început, la etajele inferioare, să fie cu apa până aici, iar sus, la etajele doi-trei, cântă muzica. Şi ăia la care cântă muzica sunt aici, prin România, şi nu au auzit că Titanicul s-a lovit de un iceberg!", a declarat premierul.

Totuşi, partidul său a continuat să promită salarii mai mari pentru anul viitor, în contextul în care sindicatele au ameninţat cu greve masive.

Spre deosebire de 2004, când campania electorală s-a concentrat pe corupţie, anul acesta pensiile şi salariile sunt principala temă de dezbatere, în special în contextul în care Partidul Social Democrat se străduieşte să se refacă după scandalurile de corupţie, comentează Reuters. Partidele promit salarii mai mari, subvenţii pentru studenţi şi copii şi reduceri de taxe.

Şi mai îngrijorătoare sunt indiciile că alegerile vor fi urmate de îndelungate negocieri pentru formarea unei coaliţii. Sondajele arată că Partidul Democrat-Liberal (PD-L) şi PSD sunt aproape la egalitate la circa 30%, în timp ce liberalii lui Tăriceanu se situează sub 20%. Principalele două scenarii considerate probabile, o coaliţie PD-L-PNL sau una PNL-PSD, sunt considerate dificil de realizat din cauza divergenţelor.

Unii analişti spun că cea mai bună şansă a României pentru reforme ar fi refacerea coaliţiei celor două partide care au obţinut puterea în 2004. PNL şi PD-L vor să menţină taxele la nivelurile actuale şi să introducă unele măsuri de austeritate fiscală, dar o veche rivalitate între Tăriceanu şi preşedintele Băsescu a dus la destrămarea coaliţiei în 2007.

"România nu este suficient de modestă în condiţiile mondiale actuale", a comentat Barbara Nestor, de la Commerzbank, Londra. "Cu cât trece timpul, cu atât mai mult îşi reduc credibilitatea".