Romania nu va incheia cu succes actualul acord de finantare de tip preventiv cu FMI si Comisia Europeana, care expira in septembrie, si abia dupa alegerile de anul viitor am putea avea un nou acord cu institutiile financiare internationale, in conditiile in care guvernul nu a obtinut unda verde de la cele doua institutii pentru noul Cod Fiscal, care prevede o serie de reduceri de taxe cu impact puternic asupra indicatorilor macro-economici, considera economistul-sef al ING, Ciprian Dascalu (foto).
"Acordul este acum off-track si asa cred ca va ramane, mai ales ca nici delegatia FMI ce urma sa faca o vizita in Romania in aceasta perioada pentru o noua evaluare, nu a mai venit", spune el.
Ce efecte ar putea avea nefinalizarea actualului acord?
Dascalu considera ca piata a incorporat deja riscurile neincheierii acordului, astfel ca nu ar trebui sa ne asteptam la o crestere puternica a cursului sau a dobanzilor titlurilor de stat, mai ales ca avem lichiditate si crestere economica ridicate.
"Totusi, in lipsa unui acord, ne putem astepta la reactii negative mai ample ale pietei, in momentele in care apar stiri negative", spune economistul ING.
Nu avem nevoie de masuri de stimulare a consumului, ci de crestere a competitivitatii firmelor
Dascalu apreciaza, in privinta masurii de reducere a TVA-ului prevazuta in noul Cod Fiscal, ca Romania are acum nevoie mai degraba de stimulente pentru cresterea productitivatii companiilor, nu de stimularea consumului.
“Consumul este in crestere cu aproape 4%, iar salariile nominale cu 7%, indicatorii de incredere a consumatorilor si firmelor sunt la nivelul dinaintea crizei, motiv pentru care sunt de parere ca economia ar avea nevoie in acest moment mai mult de masuri de crestere a competitivitatii companiilor, nu de stimulare a consumului, precum scaderea TVA, cum prevede proiectul noului cod fiscal”, spune Dascalu.
El considera ca firmele romanesti se vor confrunta in perioada urmatoare cu problema reducerii competitivitatii si ca efect al cresterii salariului minim pe economie, de aceea economia ar avea nevoie mai degraba de scaderea contributiilor sociale, pentru stimularea angajarii.
Pe de alta parte, relaxarea fiscala, in special reducerea TVA-ului de la 24% la 19% de la 1 ianuarie 2016, cum prevede proiectul noului cod fiscal, ar putea avea ca efect o crestere puternica a deficitului bugetar, pana la 3,3% din PIB, conform estimarilor economistului ING.
Presedintele Klaus Iohannis a transmis vineri Senatului o cerere de reexaminare a Legii privind Codul fiscal, care prevede o serie de masuri de relaxare fiscala precum reducerea TVA-ului de la 24% la 19%, nivelul dinainte de iulie 2010, cand Romania a fost nevoita sa adopte masuri de austeritate si crestere de taxe pentru a putea iesi din criza, prin corectarea indicatorilor macro-economici.
Masurile de relaxare fiscala au fost criticate zilele trecute si de catre Comisia Europeana, care a refuzat sa aprobe, din acest motiv, o noua evaluare a acordului de finantare de tip preventiv cu Romania, care se incheie in septembrie.
De asemenea, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a avertizat ca politica fiscala trebuie mentinuta prudenta, pentru a pastra echilibrele economice "restaurate cu atata truda" de-a lungul ultimilor ani.
