FMI apreciaza ca “cel mai mare risc pentru sectorul bancar romanesc raman creditele in valuta, din cauza ponderii mare a acestora in totalul creditarii, de 56%, cu toate ca volumul lor este in scadere”. Si, adaugam noi, din pricina crizei francului elvetian, izbucnita la mijlocul lui ianuarie si “rezolvata” de sectorul bancar in stilul autohton: mult scandal si vorbarie, proteste si mitinguri, singurul rezultat concret fiind pierderea de imagine si de incredere suferita de banci.

Consecinta: in luna ianuarie, la mijlocul careia francul elvetian (CHF) s-a apreciat intr-o singura zi cu peste 15% fata de leu, dupa ce banca centrala a Elvetiei a renuntat la pragul de 1,2 franci pentru 1 euro, restantele de peste 30 de zile ale populatiei la creditele in CHF au crescut cu echivalentul a 301 milioane lei, la un total de 2,032 miliarde lei, arata datele Biroului de Credit. (vezi graficul)

Comparativ, restantele la creditele in euro au crescut cu doar 25 de milioane le lei, la un total de 4,972 miliarde lei, iar intarzierile la rambursarea creditelor in lei s-au majorat cu 40 de milioane de lei.

In luna februarie, in ciuda protestelor in strada ale grupurilor de clienti ai bancilor si dezbaterilor publice privind criza francului, restantele la creditele in CHF au revenit la un nivel mult mai mic, consemnandu-se o crestere de doar 11 milioane de lei, totusi de aproape 4 ori mai ridicat fata de cele 3 milioane la creditele in euro. La creditele in lei, restantele au fost mult mai mari in februarie: 38 de milioane de lei.

Restantele la creditele in CHF au scazut in februarie si ca efect al masurilor luate de banci: Volksbank a inghetat cursul la nivelul din decembrie 2014, in timp ce alte banci, precum Bancpost si Raiffeisen, au anuntat reducerea dobanzilor cu aproximativ o jumatate de punct.

Din luna iulie, cand volumul de restante in CHF a scazut cu 760 de milioane de lei in urma vanzarii unui pachet de neperformante de catre Volksbank, restantele la creditele in franci au avansat cu 131 milioane lei, fata de 233 milioane la creditele in euro si 270 milioane la creditele in lei. Un nivel ridicat, avand in vedere ca imprumuturile in CHF au o pondere de numai 4,5% din volumul total al creditarii.

FMI: sistemul bancar poate suporta tensiunea aprecierii francului

Cu toate acestea, FMI nu se arata ingrijorat de problema creditelor in franci. Pentru ca “presiunea aprecierii francului poate fi suportata de sistemul bancar, avand in vedere ca ponderea imprumuturilor in CHF este relativ redusa, reprezentand 4,5% din total, fiind vorba de un numar de 75.000 de clienti.”

FMI “incurajeaza restructurarea voluntara bilaterala a creditelor in CHF, tinand cont de capacitatea de plata a clientului”, se arata in raportul Fondului.

In privinta altei probleme importante, rata creditelor neperformante, FMI noteaza ca in urma unui plan de actiune cuprinzator al BNR si a schimbarii metodologiei de calcul conform normelor UE, rata creditelor neperformante a scazut in 2014 cu 8 puncte procentuale, dar cu toate aestea “repararea bilanturilor bancilor este incompleta”.

[1]

FMI precizeaza ca masurile luate de BNR au inclus vanzari de credite neperformante, scoaterea acestora in afara bilanturilor (write-off) si cresterea provizionarii.

Testele de stres ale BNR arata ca bancile sunt rezistente la scenarii severe, precum iesirea Grecizei din zona euro

Amenintarea iesirii Greciei din zona euro este, de asemenea, sub control, apreciaza FMI, dupa cum reiese din testele de stres realizate de BNR.

“Testele de stres ale BNR arata ca solvabilitatea sistemului bancar ar fi in general rezistenta la scenarii severe, dar cateva banci ar avea nevoie de capital suplimentar. Instabilitatea din Grecia impune o monitorizare intensa si o actiune la timp a BNR in vederea reducerii unui potential impact de contagiune a finantarii bancilor”, apreciaza Fondul.