www.bancherul.ro
Publicatie online stiri bancare



Isarescu recunoaste: avem o problema de credibilitate in privinta politicii monetare, ce poate parea oculta unora

Autor: Bancherul.ro
2014-11-20 02:07

Spiritul revolutionar al lucrului bine facut pare sa fi ajuns si in BNR, dupa ce reputatia institutiei din strada Doamnei a fost destul de zdruncinata in ultimele luni din cauza ingerintelor si asocierilor politice. Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a admis astazi, in cadrul Colocviului de politica monetara, ca banca centrala are o problema de credibilitate, mai degraba istorica, pe care trebuie sa o rezolve.


Iar una dintre modalitatile de recastigare a increderii pubicului in deciziile luate de banca centrala este realizarea si promovarea unor studii economice pe care sa se sprijine deciziile de politica monetara. Laudabil este faptul ca Isarescu sustine tinerii economisti angajati recent de banca centrala pentru realizarea respectivelor studii.


Este vorba de urmatoarele lucrari prezentate astazi in cadrul colocviului:


- Construirea unui indice al condițiilor financiare pentru România - Andreea Muraru, economist, Direcţia Politică Monetară


- Analiza transmisiei modificărilor cursului nominal de schimb în variația diferților indici de preț în România - Anca Stoian, economist, Direcţia Modelare şi Prognoze Macroeconomice


- Relația inversă dintre inflație și șomaj în România. Cât de puternică este în perioada post-criză? - Luiza Pandioniu, economist, Direcţia Studii Economice


Traim sentimentul ciudat ca suntem singura tara care indeplinim criteriile de aderare la zona euro, dar nu ne crede nimeni!


Mugur Isarescu: “Prin realizarea si prezentarea acestor studii, credibilitatea politicii monetare creste, pentru ca asta inseamna mai multa transparenta, inseamna ca nu stam aici cu metode ascunse pe baza carora luam deciziile de politica monetara, ci sunt bazate pe cercetare, cu metode moderne, bazate pe comunicare, pentru ca urmarim sa va spunem la ce concluzii ajungem, toate acestea ducand la cresterea credibilitatii politicii monetare. Altfel, traim sentimentul ciudat ca dintre cele 5 tari (ce urmeaza a adera la zona euro), cred ca suntem singura care indeplinim toate criteriile de la Maastricht, dar toate! de aderare la zona euro, pe scoreboard-ul de 12 indicatori. Pe toate le indeplinim, cu exceptia pozitiei investitionale nete, unde suntem in depasire, dar toate tarile sunt la fel, pentru ca e o schimbare de paradigma, intrucat inainte era bine sa ai intrari de capital, pe cand acum, nu e bine sa ai intrari mai mari. Si uitati ca nu crede nimeni datele! E foarte interesant asta!


Si atunci ce poate sa fie aici: inseamna ca trackrecord-ul nostru a fost cu multe suisuri si coborasuri si atunci e normal sa ai o problema de credibilitate, inseamna ca mai sunt inca discutii in privinta inflation targeting, suntem intrebati daca ne-am uitat la cursul de schimb. Da, ne-am uitat, cum sa nu te uiti daca era acea asimetrie de transmitere in inflatie si daca ai o astfel de dependenta de valuta, de aproape 70%?! Inseamna ca alte decizii de politica monetara au parut a fi mai mult sau mai putin oculte. Si asta s-a intamplat, pentru ca au fost extrem de disputate, inclusiv de catre analistii bancilor. Categoric ca au avut si ei interesele lor: era simplu sa faci un carry-trade si sa faci niste profituri bunicele pe sterilizarile de la BNR. Cat de usor se putea castiga bani! Toate acestea au creat probleme de credibilitate. De aceea urmarim sa vedeti ca suntem transparenti si ca deciziile noastre se bazeaza pe cercetare.”


Concursurile pentru ocuparea posturilor-cheie in BNR sunt "extrem de severe"


Colocviile de politica monetara au implinit 7 ani, a precizat Isarescu, ceea ce doveste faptul ca nu doar in institutele de cercetari sau in institutiile de invatamant superior se face cercetare, ci si in banca centrala.


Mugur Isarescu: "De 15 ani avem un program de angajare in BNR, numit Tinerii specialisti, cu concursuri de angajare extrem de severe in pozitii din activitatea centrala a bancii centrale, precum cea de politica monetara, studii, cercetare econometrica, de supraveghere, reglementare, plati.


Toate angajarile in functii de baza ale BNR se fac in urma unui concurs extrem de sever si iata ca roadele au aparut."


Guvernatorul a tinut sa aminteasca de faptul ca fostul viceguvernator Cristian Popa, pe care l-a chemat din sala, dar nu era prezent, s-a ocupat pana acum de acest program.


"E un efort de 15 ani de angajare si promovare a tinerelor talente in gandirea si cercetarea economica. Iar rolul nostru, al veteranilor, este sa le cream acestora culoare de vizibilitate, aceste colocvii fiind mijloace de promovare a lor in linia intai, in dezbaterea publica, intrucat confirmarea lor ca specialisti apare in timp", a spus Isarescu.


El a precizat ca desi prezentarile sunt in mare masura tehnice, adresate specialistilor, toate au insa concluzii, accesibile in ultima instanta si publicului larg, popularizand cunostintele economice.


Publicul s-a obisnuit cu ideea ca directia cursului nu e doar de depreciere


Isarescu: "Mai uit de exemplu la lucrarea privind relatia inversa dintre inflatie si somaj in Romania, o tema care ne preocupa. Exista intr-adevar aceasta relatie sau e eclipsata de multitudinea de alti factori? Sau lucrarea "Analiza transmisiei modificărilor cursului nominal de schimb în variația diferților indici de preț în România". Anticipez o concluzie aici, mi s-a parut foarte interesanta. Am tot vorbit de o asimetrie aici, si anume atunci cand cursul se deprecia, avea loc o transmisie extrem de rapida asupra inflatiei, dar nu si atunci cand se aprecia, cum s-a intamplat acum vreo 7 ani. Calculam o asimetrie de 1 la 2, deci o depreciere dubla ca impact comparativ cu aprecierea. Nu erau studii adanci atunci, erau mai degraba empirice. Frica agentilor economici de depreciere era foarte mare si astfel isi puneau marje mai mari, pe cand aprecierile erau sporadice.


Pe cand studiul spune ca s-a diminuat aceasta asimetrie, ceea ce e foarte interesant. Oricum, eu am remarcat-o si s-a suprapus pe perceptia mea mai degraba empirica si bazata pe aceeasi judecata, ca dupa un timp publicul a observat ca directia leului nu este doar de depreciere."


Leul sta tolanit, insensibil la alegeri


Isarescu: "De aproape o jumatate de an sta tolanit leul in intervalul 4-4,5 lei pentru 1 euro, adica mai putin de 1%. Mai misca usor din coada. A ignorat total campania electorala, ba s-a tolanit si mai tare, a devenit si mai lenes din septembrie. Fireste ca apare si intrebarea: cat mai dureaza aceasta stare de ignorare a scenei politice, unde au loc miscari, declaratii? Mai demult, cand se faceau astfel de declaratii, stateam cu ochii cat cepele sa vedem unde se aduce, dar acum le ignora total. Apare intrebarea: cat o sa dureze? Insa impactul este evident. Si acesti tineri cercetatori au ajuns la concluzia bazata pe date ca asimetria s-a micsorat.


Lumea scapa treptat de temerea deprecierii


Isarescu: "Lumea scapa treptat de temerea deprecierii, dominanta cursului se diminueaza. Probabil ca un alt element de cercetare pentru alte domnisoare va fi si impactul cresterii treptate a ponderii creditului in lei, pentru ca scapam de dominanta valutei si cursului de schimb, care ne-a creat atatea probleme, ne-a facut sa avem o abordare mai putin rigida in privinta inflatiei, cu un ochi la curs, adica o light inflation targeting, sau ca sa repet o gluma, sa utilizam Light Marlboro si nu Red Marlboro, adica mai putina nicotina."