Nu atat amplitudinea reducerii PIB-ului anual, de la 3,9% in primul trimestru la doar 1,2% in trimestrul 2, cat mai ales discrepanta fata de prognozele economistilor este ceea ce socheaza la Romania, daca ne uitam la graficul alaturat realizat de Erste Bank: fata de o estimare de 3,2%, cresterea economica a fost de doar 1,2%, o eroare enorma, in comparatie cu alte state vecine, unde prognozele au fost foarte aproape de realizari.

Iar Ungaria, unde guvernul Orban a adoptat masuri-soc de taxare a bancilor si a marilor firme multinationale, a reusit o surpriza pozitiva, atingand o crestere de 3,9%.

Ramane, asadar, o mare enigma cauzele prabusirii PIB-ului romanesc in prima jumatate a acestui an: doar prabusirea investitiilor publice este de vina sau si consumul intern si investitiile straine directe, precum si exporturile au de suferit?

Unii dau vina doar pe reducerea substantiala a investitiilor publice ale guvernului, insa este greu de crezut ca doar statul este de vina pentru o scadere atat de ampla a economiei.

Exista semnale ca si consumul privat, precum si investitiile straine directe, au scazut substantial in ultimele luni, ceea ce poate reprezenta un semnal negativ pentru evolutia economiei in restul anului.

Astfel, vanzarile de retail au scazut cu 0,1% in T2 fata de T1, constructiile au continuat sa scada, pentru al treilea trimestru consecutiv, cu 1%, in timp ce investitiile straine directe s-au redus cu 10,3% in prima jumatate a acestui an.

Si exporturile au inceput sa aiba o contributie negativa la formarea PIB-ului, de aceea este posibil ca detaliile pe care statistica le va face publice in 3 septembrie sa arunce o imagine sumbra asupra evolutiei economiei romanesti, in ciuda unui an agricol bun.