In timp ce ungurii, bulgarii, polonezii si chiar ucrainenii profita de retragerea bancilor straine pentru a-si intari capitalul bancar local, dovedind ca au invatat lectia crizei, aceea de a nu fi dependent de prea multe banci straine, romanii se pare ca pierd si de data aceasta competitia cu vecinii. RIB-ul a fost adjudecat de polonezi, dupa ce bulgarii de la TBI Bank si-au facut o noua banca in Romania, iar Nextebank a fost cumparata de un fond american.

Englezii de la RBS si americanii de Citi nu si-au putut gasi cumparator asa ca pana la urma s-au multumit sa-si vanda diviziile de retail, care presupuneau inchiderea retelelor de unitati si a angajatilor din ele, divizii achizitionate tot de banci straine puternice, precum Raiffeisen si UniCredit.

Potenţialul de dezvoltare a băncilor cu capital autohton a fost speculat de un singur bancher român, Marinel Burduja, fostul vicepreşedinte al Raiffeisen Bank, artizanul noii bănci româneşti care va fi constituită după cumpărarea ATE Bank de către omul de afaceri Dorinel Umbrărescu.

O serie de alte banci mai mari sunt de vanzare dar nu are cine sa le cumpere, nu avem capital autohton suficient de puternic pentru a profita de pretul bun pe care ar putea sa-l obtina intr-un moment in care unele grupuri straine sunt stranse cu usa pentru a scapa de subsidiarele de la noi din tara care produc pierderi non-stop: portughezii cu Millennium Bank, francezii cu Credit Agricole, italienii cu Intesa, ca să nu mai vorbim de greci sau de cipriotii de la Marfin.

Iar daca ne gandim la bancile de stat si la potentialul de dezvoltare al acestora in locul ramas liber prin reducerea activitatii bancilor straine, apare vesnica problema a implicarii politicului si la inevitabilele conflicte intre sefii bancilor si guvern, vezi cazul CEC Bank.

In aceste conditii, probabil ca in urmatoarele luni vom asista la alte grupuri straine sau fonduri de investitii care vor pune mana pe o serie de banci din Romania, astfel incat capitalul bancar romanesc va ramane in continuare printre cele mai sarace din regiune.

Vecinii nostri, in schimb, sunt mult mai hotarati decat noi in exploatarea oportunitatilor de pe pietele bancare.

Daca in Ungaria guvernul nationalist condus de Viktor Orban duce o campanie extrem de violenta si contestata impotriva bancilor straine, a caror pondere vrea sa o scada sub 50% cu ajutorul fondurilor publice din institutiile bancare de stat, in Bulgaria, Polonia si chiar Ucraina, bancile straine sunt preluate liber de catre oamenii de afaceri autohtoni.

Saptamana trecuta, in Bulgaria, al doilea cel mai puternic om de afaceri din aceasta tara, Tzvetan Vassilev, care mai detine o mare banca locala, Corpbank, a preluat subsidiara Credit Agricole.

La doar cateva zile, miliardarul ucrainean Dmitry Firtash, magnatul transportului de gaze rusesti spre tarile din Vest, a industriei chimice si a presei, a preluat subsidiara Intesa Sanpaolo Bank din Ucraina.

Băncile româneşti au cea mai redusă capitalizare din Europa

Conform statisticilor Bancii Centrale Europene, băncile cu capital românesc au cele mai reduse active din Europa, mai mici chiar şi decât Bulgaria. Astfel cele 5 bănci locale deţinea anul trecut active de doar 8,5 miliarde euro, în comparaţie cu cele 32 de miliarde ale celor 35 de bănci străine.

Comparativ, băncile cu capital local din Bulgaria deţin active de 11 miliarde euro, cel din Ungaria de 45 de miliarde, ca să nu mai vorbim de băncile poloneze, ale căror active se ridică la 127 miliarde euro, de două ori mai mari decât activele băncilor străine.

Aşa se explică faptul că economia poloneză a fost susţinută puternic, pentru a evita intrarea în recesiune, o excepţie în Europa, de finanţările acordate de băncile locale. Aşa cum se întâmplă, la o scară mai mică, în Ungaria, unde OTP Bank, deţinută de stat, este cel mai mare jucător pe piaţa bancară. De altfel, în Polonia şi Ungaria există foarte multe bănci locale mici, tip cooperative de credit, care joacă un rol mult mai important decât la noi în finanţarea economiei.